Cristian Patrascanoiu scrie in LaPunkt despre cartea lui Irvin D. Yalom ‘Calatorie catre sine’ aparuta in traducere la editura Vellant: ‘Călătoria către sine e o carte care are 40 de capitole – fiecare capitol e, în sine, și o pildă despre viață -, care începe cu un text despre (ceva ce este esențial pentru meseria de psihoterapeut) ”Nașterea empatiei” și care se încheie cu un splendid text despre ”Un începător într-ale îmbătrânirii”. Ar fi prea simplu dacă am spune despre acest volum de memorii că este unul despre viața și despre opera lui Irvin Yalom, dar nu inexact – pentru că marele psihiatru și excelentul scriitor care este Yalom pune, în această carte, în fața cititorilor săi o serie lungă de amintiri personale din primii săi ani de viață (e, de fapt, chiar mai mult decît atît – știm multe, după ce vom fi citit această carte, și despre părinții săi, ca și despre unele dintre rudele sale, naturale sau prin alianță) și, de asemenea, redă coordonatele originare ale celor mai importante dintre operele sale, fie în registru medical, fie în cel literar.’
La PostModern, am citit recenzia Adrianei Gionea la cartea de povestiri ‘Amintiri despre apa’ a scriitorului bulgar Ivan Stankov aparuta in traducere la Editura Humanitas: ‘Alegând să povestească despre lumea pestriţă a unui sat aflat pe malul bulgăresc al Dunării, lui Ivan Stankov i-a reuşit de fapt un film de artă în proză. Pasajele memorabile pot fi comparate cu scenele antologice dintr-un film ce aminteşte de capodoperele clasice dedicate copilăriei şi riturilor de iniţiere adolescentine, de care te poţi bucura în intimitatea unei cinemateci.’
Ce se mai poate scrie despre ‘Maestrul si Margareta’, capodopera lui Bulgakov, aparuta din nou in 2017 la Editura Art in traducerea Nataliei Radovici? Iata ce am gasit la SemneBune: ‘Pagini impresionante care reconciliază cu bucuria de a citi și de a ne redescoperi, prin exercițiul lecturii, pe noi înșine și lumea. În momentul în care omul va conștientiza existența răului, nimic nu va mai fi ca înainte. Subliniind falimentul revoluției și atacând orice formă de putere, Bulgakov pune în lumină condiția intelectualului încătușat de o societate coruptă și limitată. Aroganța unei întregi categorii de intelectuali de stat, aberanta dezumanizare a individului ca ingranaj al unui sistem statal autoritar, ipocrizia religiozității ca limită a libertății fiecărui om de a se exprima cu adevărat pe sine însuși, sunt principalele teme pe care Bulgakov le tratează cu o ironie lucidă și nemiloasă.’
Intre milioanele de semne scrise la Centenar am retinut articolul Andreei Musat de la Hyperliteratura care prezinta cinci dintre personajele care au contribuit la Marea Unire, descrise in cartea Luciei Hossu-Longin ‘Oamenii mari care au facut Romania Mare’. Iata de pilda un extras despre Samoila Marza, fotograful Unirii: ‘Primul aparat de fotografiat i l-a cumpărat cu mari eforturi tatăl său. Era cunoscut în sat ca omul care nu se dezlipea de bicicletă și de aparatul de fotografiat cu care făcea poze localnicilor și îi certa când nu aveau răbdare să stea nemișcați la poze. „Și-a cărat pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul și plăcile de sticlă, prin toate satele și orașele de pe Valea Mureșului și peste tot a lăsat o fotografie, un chip.” În ziua de 1 decembrie, când aveau loc serbările Unirii, este angajat un fotograf din Alba Iulia, Arthur Bach, care nu se prezintă. Astfel, tânărul român din satul Galtiu ajunge să fie cel care ne-a lăsat moștenire imaginile surprinse din ziua Unirii. Momentul care a marcat noua istorie a României a fost imortalizat de către un simplu cetățean care venise la Alba Iulia din propria voință.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Povești dintr-o pădure-naltă”, de Shaun Micallef
–”În umbra lui Kissinger. Moștenirea celui mai controversat om al Americii”, de Greg Grandin
–”Sfârșitul lui Eddy Bellegueule”, de Edouard Louis
–”Spovedanie. Căutând sensul vieții”, de Lev Tolstoi
–”Un plan atât de bine pus la punct”, de Stelian Țurlea
