Islands (2025)
Regia: Jan-Ole Gerster
Distribuția: Sam Riley, Stacy Martin, Jack Farthing
Prezentat la Festivalul de Film de la Berlin, Islands în regia lui Jan-Ole Gerster este un thriller psihologic ce amintește de unul dintre filmele remarcabile ale anilor 2000, The Beach (Plaja) al lui Danny Boyle. Filmul incită de la primul cadru care ne prezintă un bărbat întins pe o dună de nisip, abia trezit din somn, vizibil deshidratat, ce se îndreaptă către mașina sa și demarează în trombă lâsând în urmă un resort de lux, decupat parcă dintr-un ghid de promovare turistică.
Schimbând planul temporal aflăm că bărbatul este Tom ( Sam Riley) un antrenor de tenis blazat de pe insula Fuerteventura. Absorbit de muncă şi fară să ceară prea multe de la viață, Tom frecventează cu regularitate clubul de noapte din stațiune (Waikiki), un loc al petrecerilor lipsite de reguli, ajungând în cele din urmă să-și piardă controlul, să practice o serie de comportamente autodistructive –alcool, droguri, aventuri cu femei, în căutarea adrenalinei și a unei căi de scăpare.
Într-una din zile, în timp ce descoperă noi escapade care să-l scoată instantaneu din monotonie, Tom este vizitat de o femeie misterioasă, Anne (Stacy Martin) a cărei privire stă ascunsă în spatele unei perechi negre de ochelari de soare. Aceasta îi face o ofertă de nerefuzat: să-i dea lecții individuale de tenis băiețelului ei, Anton, în vârstă de șapte ani, în schimbul unei sume considerabile de bani.
Lucrurile se complică în momentul în care antrenorul îl cunoaște pe soțul infatuat al femeii, Dave (Jack Farthing) iar acesta decide împreună cu familia că vrea să facă un tur al insulei, cu antrenorul zis Ace. Iubitorii de tenis vor găsi cel puțin amuzantă porecla lui Tom căruia locuitorii din Fuerteventura ajunseseră să-i spună „Ace” (Asul), pentru că reușise să-l învingă la un meci de tenis pe Rafael Nadal aflat în vacanță.
Cineastul se folosește de planul observațional, prin urmare indus și ne introduce în culisele insulei deșertice și izolate (amintind într-o oarecare măsură de peisajele sălbatice alese de Antonioni în filmele sale din anii ’60 ), care îndeamnă la renunțarea la inhibiții, devenind un mediu propice pentru reconectarea la propria senzualitate. Dispariția bruscă și misterioasă a lui Dave imediat după ieșirea ca între băieți în barul Waikiki, în toiul nopții, nu face altceva decât să precipite acțiunea și să scoată la suprafață secretele bine tăinuite ale familiei.
Filmul este construit minuțios cu accent pe ambiguitate și pe atmosfera încărcată, apăsătoare, ce însoțește căutarea bărbatului într-un cadru aparent idilic, dar primejdios. Dornică de aventură, Anne simte că a găsit în persoana lui Tom scăparea dintr-o căsnicie nefericită, pe care o căutase de atâta timp.
Tensiunea dintre personaje în acest paradis pierdut este subliniată prin muzică, în timp ce se explorează capacitatea lor de a-și reprima și de a-și ține ascunse dorințele.
Islands se joacă cu așteptările privitorilor, în timp ce testează în permanență limitele personajelor, la fel ca Hitchcock , bazându-se pe capacitatea de construire a unor identități multiple, pe măsură ce filmul avansează nici nu bănuiești ce ți se pregătește.
Islands este distribuit în România de Transilvania Film și este disponibil în cinematografe începând cu 30 ianuarie 2026.
