Popularizarea istoriei nu este deloc o misiune ușoară în perioada în care deep fake-ul face ravagii în rândul consumatorilor de produse media. Cum să distingi între cărți care manipulează și cărți care aduc un plus valoare cititorului? Cum să alegi între o carte care doar prinde hype pe subiecte sensibile și un volum care disecă teme sensibile, relevante, importante pentru înțelegerea realității în care trăim?
În cazul meu, funcționează regula celor două elemente de bază:
- reputația autorului în mediu academic sau științific – dacă X sau Y nu a fost implicat într-un scandal academic sau dacă nu s-a pretat ispitelor ideologice ale vremurilor, atunci pot ajunge să-i citesc cu interes;
- ponderea interdisciplinară a cărții – este important ca studiul autorului să fie metodic împletit cu cadrul perioadei pe care o analizează. În acest caz, cititorul primește nu doar o analiză „uscată”, ci mai degrabă o retrospectivă amplă, multidimensională, ceea ce diminuează considerabil riscul de a fi dezinformați.
Prin prisma acestor rigori, am ales pentru acest top trei volume de popularizare care mi-au plăcut în mod special și pe care le consider de actualitate.
1. „Reeducarea de la Pitești. Cerberii penitenciarelor”, de Lucia Hossu-Longin, Editura Hyperliteratura
Deschide topul cartea Luciei Hossu-Longin, intitulată „Reeducarea de la Pitești. Cerberii penitenciarelor”. Meritul autoarei este că a captat atenția publicului într-un proiect de-a dreptul colosal, „Memorialul Durerii”, în care a explorat umbrele tenebre ale istoriei rezistenței anticomuniste din România. Anume această carte ne oferă o perspectivă dureroasă, explicită asupra a tot ce înseamnă tortura, presiunea și durerea resimțită în închisoarea din Pitești, locul unde s-a încercat un experiment psihologic de transformare a omului liber într-un om comunist ideal. Un fel de situație utopică în care poți înfrânge libertățile inerente ființei umane.
2. „Rusia. O ecuație complicată”, de Armand Goșu, Editura Polirom
Al doilea titlu pe care l-aș trece pe această listă este cel semnat de Armand Goșu, intitulat „Rusia. O ecuație complicată”. Explicând într-o serie de interviuri care este problematica socială, politică și geopolitică a Rusiei, această carte sintetizează inclusiv dimensiunea istorică a acestui spațiu est european, doar că se referă implicit la istoria modernă a rușilor, un spațiu temporal foarte important pentru a înțelege impactul evenimentelor din prezent. Dacă mă întrebați pe mine, este una dintre puținele cărți care explică premisele războiului de agresiune pe care rușii l-au pornit împotriva Ucrainei, dar și o retrospectivă a instaurării regimului autocrat a lui Putin.
3. „Molimele care au schimbat istoria”, de John Froude, Editura Litera
Și în ultimă instanță vreau să menționez o carte care explorează istoria medicinei. Este vorba de volumul „Molimele care au schimbat istoria” de John Froude, tradusă la Editura Litera. Cartea reprezintă un studiu amplu a celor mai periculoase boli care au afectat lumea, decimând populație, transformând protocoalele medicale, aducându-ne în punctul în care vaccinurile deveneau o necesitate imperioasă. Simplu, accesibil și foarte interesant – iată cum aș descrie acest compediu.
După cum spuneam, popularizarea istoriei nu este neapărat ușoară, dar este un prim pas spre evitarea analfabetismului funcțional, o nouă perspectivă asupra lucrurilor / evenimentelor / personalităților care au schimbat ceva din mersul societății globale. Cred că astfel de lecturi au menirea să ne schimbe paradigma ideatică, îndepărtându-ne de pericolul tot mai acut al dezinformării.
