Filme-cărți.ro vă prezintă în avanpremieră un fragment din volumul ”Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă…”, de Matei Vişniec, apărut de curând la Editura Cartea Românească. Iată, la început, câteva amănunte despre această carte:
Tipologia stabilită de Matei Vişniec, care dă titlul noului său roman, îi include şi pe cititori. Există cititori de tip pantof şi cititori de tip umbrelă. Cititorul de tip pantof este disciplinat şi răbdător, are încredere în autor, începe cartea de la primul cuvînt şi o închide după ce ajunge la ultimul, fără să fi sărit nici măcar o virgulă. Cititorul de tip umbrelă priveşte neliniştit jocul cuvintelor, parcurge cartea pe sărite, se întoarce la unele pasaje, pe altele le traversează în diagonală, aprofundează numai dacă îl captivează textul şi, nu de puţine ori, încheie cartea citind începutul.
Lectura acestui roman de călătorie – prin lumea ideilor, prin istoria misterului teatral, dar şi prin ţinutul miraculos al Provenţei – va constitui pentru ambele categorii de cititori o experienţă spirituală „tectonică” (în aceste pagini se ciocnesc două plăci tectonice: prima este un continent de viaţă trăită, iar a doua este paradisul voluptuos al ficţiunii), dar va funcţiona şi ca un test. Nu ezitaţi să vă urmaţi instinctul şi să încercaţi să descoperiţi dacă sînteţi un cititor de tip pantof sau un cititor de tip umbrelă.
Fragment în avanpremieră:
În atenţia domnului Prefect
Ca urmare a anchetei interne legată de jandarmul Valentin Vivier afectat la unitatea motorizată de la Avignon putem concluziona următoarele.
În noaptea de sîmbătă 31 iulie 2010 susnumitul a primit misiunea de a supraveghea circulaţia la punctul nodal de pe insula Barthelasse în locul în care breteaua de la Campingul Bagatelle face joncţiune cu podul Daladier.
Sîmbătă 31 iulie fiind ultima zi a Festivalului de la Avignon jandarmeria locală a prevăzut un dispozitiv întărit în vederea gestionării traficului în timpul nopţii. Din experienţă se ştie că ultima noapte a festivalului este una cu multă agitaţie urbană intra-muros şi rutieră regională din cauza plecării multor companii şi a unora dintre festivalieri. În plus, în acea noapte era anunţată plecarea unora dintre companiile de circ şi spectacole de bîlci instalate pe Insula Barthelasse. Jandarmul motorizat Valentin Vivier avea ca sector de supraveghere Podul Daladier şi fluidizarea circulaţiei între Villeneuve-lez-Avignon şi Avignon, fiind în permanentă comunicare cu colegii săi de la intrările Nord şi Sud ale Naţionalei 100.
Din ordinul de misiune rezultă că jadarmul Valentin Vivier, 26 de ani, căsătorit fără copii, şi-a preluat postul la ora 22. Pînă la ora 1 şi 30 de minute după miezul nopţii cînd s-a produs incidentul în curs de descriere situaţia a fost normală, cu dificultăţi modice după cum reiese din dialogurile purtate prin radio cu colegii săi.
La ora 1 şi 30 de minute fix, însă, jandarmul susnumit şi-a părăsit postul fără să-şi avertizeze colegii sau superiorii şi s-a îndreptat cu motocicleta spre bulevardul de centură al oraşului Avignon. Conform imaginilor captate de camerele de luat vederi şi al datelor radar, susnumitul a început să se învîrtă în jurul oraşului Avignon efectuînd o sută de rotaţii în sensul invers al acelor de ceasornic. El a efectuat cele o sută de rotaţii cu viteze cuprinse între 180 de kilometri pe oră la curbe şi 220 de kilometri pe oră pe tronsoanele în linie dreaptă. Aflată în prezent în fază de expertiză, motocicleta prezintă semne de uzură grave, în special la cauciucuri care au fost total lichefiate şi la suspensiile hidraulice.
După efectuarea celor o sută de rotaţii agentul s-a întors la post şi a reluat comunicarea cu colegii săi. Aceştia declară însă că agentul a pronunţat, după revenirea sa la post, fraze incoerente şi că prezenta simptome de totală desprindere de realitate.
În urma examenului medical şi a testelor psihologice efectuate, rezultă că jandarmul motorizat Valentin Vivier nu neagă părăsirea postului, că este perfect conştient de faptele comise, dar că nu le poate motiva sau refuză să furnizeze explicaţii coerente. El nu a protestat nici o secundă în momentul în care i s-a comunicat că va face obiectul unei anchete şi că va fi penalizat. În timpul celor o sută de rotaţii mai mulţi locuitori ai oraşului Avignon, în special pensionari, au sunat la poliţie pentru a semnala o neobişnuită agresiune sonoră. Din fericire agentul nu a provocat nici un accident deşi în cursul rotaţiilor sale nu a respectat nici un semn de circulaţie şi nu s-a oprit nici o sigură dată la vreun stop. Ordinea publică în timpul nopţii nu a fost perturbată excesiv de agentul susnumit, deşi un grup de actori care sărbătoreau sfîrşitul festivalului s-au adunat la un moment dat în faţa porţii Saint-Lazare şi de cîte ori trecea agentul pe acolo au strigat „olé!”.
Suspendat din activitate pe timp de trei săptămîni, obligat să-şi ia concediu medical pe motiv de stres, jandarmul motorizat Valentin Vivier a continuat să rămînă mut la capitolul motivaţiilor interne care l-au determinat să săvîrşească faptele.
Din analiza imaginilor înregistrate rezultă că agentul a fost singur pe motocicletă, dar s-ar părea că a avut la gît o eşarfă roşie. Noi expertize sunt în curs, dar în orice caz se pare că a avut cu el ceva roşu, care apoi a dispărut odată încheiate cele o sută de rotaţii.
O persoană fără domiciliu fix care a urmărit din zona Podului Saint-Bénézet cele o sută de rotaţii declară că jandarmul s-a rotit de fapt cu o persoană de sex feminin aşezată pe şaua motocicletei, în faţa agentului şi cu faţa la el, dar această declaraţie nu a fost reţinută. Nu putem preciza pentru moment cît a durat efectuarea celor o sută de ture, s-ar părea că între două şi trei ore, pînă la epuizarea totală a rezervorului de benzină. Persoana fără domiciliu fix pretinde că persoana de sex feminin s-a aflat pe motocicletă cu agentul doar la început, şi că ar fi efectuat cu el doar primele 15 sau 20 de ture, şi că după aceea agentul a continuat singur într-o stare de semiconştienţă, sau ca şi cum s-ar fi aflat într-un fel de inerţie.
Timp de trei zile după comiterea faptelor, agentul Valentin Vivier s-a menţinut într-o stare de somnambulism şi de absenteism mental. Perfect conştient şi capabil să reacţioneze la stimulii exteriori, el s-a aflat într-un fel de prelungire a unei stări de euforie deşi analizele pun în evidenţă faptul că agentul nu a consumat droguri. El nu este nici fumător înveterat, iar colegii său spun că nu a fost văzut niciodată consumînd alcool pînă la starea de ebrietate.
În consecinţă, în calitate de comandant al brigăzii autonome de jandarmerie din oraşul Avignon am propus mutarea agentului infractor cu titlu provizoriu într-un post de video-supraveghere fix. O comisie va observa comportamentul agentului timp de şase luni. Poate că treptat vom obţine mai multe indicii legate de ceea ce s-a întîmplat în mintea lui pentru a comite o astfel de acţiune cu abandonarea postului.
Urmele lăsate de pneurile motocicletei pe bulevardul de centură al oraşului Avignon sunt încă extrem de vizibile. Asfaltul a fost degradat în adîncime în urma celor o sută de rotaţii şi probabil că vor trebui efectuate lucrări de reabilitare a infrastructurii. Costul acestora a fost evaluat la cel puţin zece mii de euro.
Matei Vişniec a debutat în anii 1980 cu poezie şi s-a afirmat apoi ca dramaturg. Piesele sale au traversat frontierele, fiind traduse în peste 30 de limbi, iar numele lui s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Este unul dintre autorii cei mai jucaţi la Festivalul de Teatru de la Avignon. Din 1990 este jurnalist la Radio France Internationale şi îşi desfăşoară activitatea între Franţa şi România.
În anul 2008, Matei Vişniec publică la Editura Cartea Românească primul său roman, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983. Urmează Sindromul de panică în Oraşul Luminilor – unul dintre cele mai apreciate romane ale anului 2009, premiat de revista Observator cultural. În 2010 apare romanul Domnul K. eliberat. Deşi
l-a scris în 1988 – primul an al exilului său parizian –, autorul a aşteptat mai bine de 20 de ani înainte de a-l încredinţa tiparului. Romanul vizionar Dezordinea preventivă este publicat în anul 2011, iar Negustorul de începuturi de roman a fost recompensat în 2014 cu Premiul „Augustin Frăţilă”.