Câteva știri din lumea filmului românesc (29 ianuarie – 4 februarie 2018)

Știrile săptămânii: „Soldații. Poveste din Ferentari”, cel mai curajos film românesc al anului, de vineri în cinematografe; Sebastian Stan, românul care a cucerit Hollywood-ul, este invitatul de onoare al celei de-a doua ediții a American Independent Film Festival; Încep înscrierile pentru Bursa Alex. Leo Șerban; Juriul liceenilor One World Romania 11; Asociația Culturală Macondo deschide sesiunile de formare destinate învățătorilor și profesorilor din ciclul primar, în cadrul programului de educație cinematografică CinEd; AMC anunță premiera seriei-documentar din șase părți „Istoria secretă a benzilor desenate”; La o săptămână de la debutul în cinematografe, filmul Banditul Whisky a fost văzut de 14.000 spectatori; Despre toleranță și integrare la One World Romania 11.

„Soldații. Poveste din Ferentari”, cel mai curajos film românesc al anului, de vineri în cinematografe

Filmul „Soldații. Poveste din Ferentari”, debutul în lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenovic, va rula de vineri în cinematografele din 18 orașe din țară, iar proiecții speciale, în prezența membrilor echipei de producție, vor avea loc în Cluj-Napoca, Sibiu, Iași și București.

„Soldații. Poveste din Ferentari” va rula în București (Cinema City AFI Cotroceni, Grand Cinema & More Băneasa, Happy Cinema, Cinema Elvira Popescu, Cinema Muzeul Țăranului, Cinemateca Union, Cinemateca Eforie), Bârlad (Cityplex Victoria), Botoșani (Cinema Unirea), Buzău (Happy Cinema), Cluj-Napoca (Cinema Victoria, Cinema City Iulius Mall), Constanța (Cityplex Tomis), Focșani (Happy Cinema), Gura Humorului (Casa de Cultură), Iași (Cinema Ateneu), Lugoj (Cinema „Bela Lugosi”), Pitești (Cinema Trivale), Sibiu (Astra Film Cinema), Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta), Slobozia (Casa de Cultură), Suceava (Cinema Modern), Târgu Mureș (Cinema Arta), Timișoara (Casa Artelor) și Vaslui (Cityplex).

Regizoarea Ivana Mladenovic și coscenaristul Adrian Schiop, care interpretează și rolul principal, vor fi prezenți la proiecțiile de gală din Sibiu – sâmbătă, 3 februarie, de la ora 19:00, la Astra Film Cinema, și Iași – duminică, 4 februarie, ora 19:00, la Cinema Ateneu.

Evenimentul de la Cinema Ateneu din Iași va fi precedat de lansarea volumului „Soldații. Poveste din Ferentari”, începând cu ora 18:00.

O proiecție specială în prezența echipei va avea loc în București, la Happy Cinema, marți, 6 februarie, de la ora 19:00.

„Soldații. Poveste din Ferentari” spune povestea lui Adi, un antropolog în vârstă de 40 de ani, părăsit de curând de iubita lui, care se mută în Ferentari pentru a documenta un doctorat despre manele. Acolo îl întâlneşte pe Alberto, un rom sărac, fost puşcăriaş, care promite să îl ajute să cunoască cântăreţi. Destul de repede, cei doi încep o relaţie. Când banii se termină, amândoi se trezesc captivi într-un apartament în care se iubesc sincer şi se folosesc unul de altul. Adrian Schiop şi Vasile Pavel Digudai interpretează rolurile principale.

Producția a primit o menţiune specială din partea juriului celei de 18-a ediţii a Premios Sebastiane, secţiune a Festivalului de Film de la San Sebastián ce recompensează filmele care reflectă cel mai bine valorile şi realităţile comunităţii Lesbian, Gay, Transgender, Bisexual şi Intersex (LGBTI).

Pelicula a mai fost selectată în competiţii ale Filmfest Hamburg, Central and Eastern European Film Festival Luxemburg (CinEast), Reykjavik International Film Festival, CPH PIX și „Bright Future” a Festivalului Internaţional de Film de la Rotterdam, care are loc în perioada 24 ianuarie – 4 februarie.

În octombrie 2017, ea a fost recompensată cu Prix Découverte la cea de-a 32-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Francofon de la Namur.

„Soldații. Poveste din Ferentari” este adaptare liberă a romanului omonim scris de Adrian Schiop şi apărut la editura Polirom în 2013.

Scenariul este semnat de Ivana Mladenovic şi Adrian Schiop, imaginea – de Luchian Ciobanu, montajul a fost realizat de Cătălin Cristuţiu, costumele – de Maria Pitea, de scenografie a fost responsabil Adrian Cristea, iar de machiaj – Maria Andreescu. Producători sunt Ada Solomon, Jelena Mitrovic (Serbia), Cassandre Warnauts şi Jean Yves Roubin (Belgia).

Sebastian Stan, românul care a cucerit Hollywood-ul, este invitatul de onoare al celei de-a doua ediții a American Independent Film Festival

Actorul american de origine română, Sebastian Stan, care a ajuns să joace în unele dintre cele mai titrate producții americane de film, alături de actori ca Matt Damon, Natalie Portman, Scarlett Johansson, Chris Evans sau Robert Downey Jr., vine la București în această primăvară. Sebastian Stan va fi invitatul de onoare al celei de-a doua ediții a American Independent Film Festival care va avea loc la București între 27 aprilie și 3 mai 2018 și va prezenta în premieră în România cel mai recent film al său, biopic-ul „I, Tonya”, regia Craig Gillespie, film cu trei nominalizări la Oscar, un Glob de Aur și cinci nominalizări la Premiile BAFTA.

Alături de Sebastian Stan la ediția din acest an a American Independent Film Festival vor mai fi prezente și alte personalități ale cinematografiei americane iar festivalul va continua să aducă la București o selecție a celor mai apreciate filme independente americane recente.

Publicul român, în dialog cu Sebastian Stan la AmericanIFF

Sebastian Stan joacă alături de Margot Robbie și Allison Janney în filmul „I, Tonya” (2017), despre cunoscuta patinatoare Tonya Harding, unul dintre cele mai lăudate filme ale anului, cu 3 nominalizări la Premiile Oscar, Globul de Aur pentru Allison Janney și 5 nominalizări la Premiile BAFTA. Filmul va deschide American Independet Film Fetival de anul acesta, pe 27 aprilie, și va fi urmat de un dialog cu Sebastian Stan. Publicul din România va avea astfel ocazia să afle de la actotul român cum e să fii coleg de platou cu Meryl Streep, Margot Robbie, Anne Hathway sau Ashton Kutcher.

Sebastian Stan este cel mai popular actor român care a reușit să se impună în industria americană de film. Marii regizori i-au remarcat șarmul și talentul și l-au cooptat în producții de Oscar. În „Marțianul” (7 nominalizări la Oscar) a jucat alături de Matt Damon, iar în altă peliculă premiată, „Lebăda Neagră”, face parte dintr-o distribuție de top alături de Natalie Portman, Mila Kunis și Vincent Cassel. A jucat și în music-hall-uri pe Broadway și în serialul american, popular printre adolescenți, „Gossip Girl”. În cel mai recent film din trilogia „Captain America” joacă într-un rol principal alături de Robert Downey Junior, Scarlet Johanson, Chris Evans, Hugo Weaving sau Samuel L. Jackson. Actorul român a primit chiar și câteva replici în limba română.

Sebastian Stan s-a născut pe 13 august 1982, în Constanța. S-a mutat la Viena împreună cu mama sa, când avea opt ani, iar la 10 ani a jucat primul rol în film, în „71 fragments of a Chronology of Chance” regizat de celebrul austriac Michael Haneke. Doi ani mai târziu, familia a plecat peste Ocean și s-a stabilit în Rockland County, New York. Sebastian a absolvit Universitatea Rutgers din New Jersey și a studiat la Globe Theater din Londra timp de un an.

Prima ediție a AIFF a avut loc în septembrie 2017 și i-a avut ca invitați speciali pe actorii Ethan Hawke, Joaquin Phoenix și John C. Reilly. Regizorul Barry Jenkins, câștigătorul Oscarului pentru Cel mai bun film în 2017, a deschis festivalul printr-un Q&A în direct prin Skype, la finalul proiecției filmului „Moonlight”.

Pornind de la tradiția marilor filme narative americane, festivalul își propune să prezinte o selecție a celor mai recente producții independente made in USA, titluri apreciate de critică și prezentate în circuitul marilor festivaluri nord americane precum Sundance, New York, Tribeca, Telluride ori Toronto. A doua ediție a American Independent Film Festival are loc în perioada 27 aprilie – 3 mai 2018, la Cinema PRO și Cinema Muzeul Țăranului din București.

Programul proiecțiilor și noutățile despre filmele și evenimentele din festival vor fi actualizate pe http://filmedefestival.ro/ şi pe pagina de Facebook American Independent Film Festival.(@AmericanIFF)

American Independent Film Festival este organizat de Asociația Cinemascop, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, susținut de Catena.

Încep înscrierile pentru Bursa Alex. Leo Șerban

Festivalul Internațional de Film Transilvania reia, în acest an, Bursa Alex. Leo Șerban. Aflată la cea de-a patra ediție, această inițiativă menită să promoveze spiritul libertății de expresie, al profesionalismului și al rigorii intelectuale va avea ca premiu principal o bursă în valoare de 2500 de Euro, oferită de către Conceptual Lab – partener al festivalului pentru al doilea an consecutiv.

Bursa Alex. Leo Șerban a fost acordată pentru prima dată în 2012 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, în memoria celui mai important critic de film român al ultimelor două decenii și, totodată, prieten drag al festivalului. Dacă la primele ediții premiul era oferit exclusiv tinerilor jurnaliști și critici de film, în 2018 inițiativa se adresează deopotrivă regizorilor și scenariștilor.

Condiția unică pentru înscriere este vârsta maximă de 35 de ani. Criticii, regizorii sau scenariștii trebuie să trimită CV-urile, scrisorile de motivație și descrierile unor proiecte aflate în derulare nu mai târziu de 12 martie. Organizatorii vor desemna o comisie care va analiza ulterior toate aceste înscrieri.

Criticul sau cineastul desemnat câștigător va primi premiul în valoare de 2500 de Euro în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Totodată, TIFF își propune să sprijine dezvoltarea și realizarea proiectului la care lucrează viitorul bursier, în cadrul programelor specifice pe care le derulează.

Înscrierile se fac online, prin completarea formularului disponibil pe http://bit.ly/2BzY08A.

Odată cu această nouă ediție a bursei va exista și o mențiune specială acordată, pentru prima oară, unui actor român. Board-ul numit de organizatori va analiza prestațiile tinerilor actori sub 35 de ani care s-au remarcat printr-un succes notabil într-un scurtmetraj sau lungmetraj a cărui premieră a avut loc în anul 2017. Lista propunerilor va fi comunicată în curând pe site-ul festivalului, iar premiul în valoare de 1000 de Euro, oferit în parteneriat, de Conceptual Lab și TIFF, va fi decernat în cadrul galei de închidere a festivalului.

Printre câștigătorii primelor ediții ale bursei se numără criticul de film Cătălin Olaru, jurnalista Florentina Ciuverca, devenită ulterior director de comunicare al TIFF, și criticul de film Andrei Rus.

Noua ediție a Bursei Alex. Leo Șerban este posibilă datorită parteneriatului cu Conceptual Lab, un proiect al Asociației Identitate Culturală Contemporană. În 2017, Conceptual Lab a oferit Premiul pentru Cea mai bună interpretare și a avut o implicare considerabilă în dezvoltarea secțiunii InfiniTIFF – zona experimentală dedicată noilor forme de storytelling.

Juriul liceenilor One World Romania 11

Cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania are loc între 16 și 25 martie 2018 la București. Timp de 10 zile, proiectăm cele mai noi filme documentare din toată lumea în 8 locații din centrul capitalei. Pe parcursul celor 10 zile, cei 5 tineri din Juriul Liceenilor vor viziona în jur de 10 documentare din cele 70 care vor fi prezentate în cadrul festivalului, iar în ultima zi vor delibera și anunța câștigătorul. Abonamentele generale șicele de 5 intrări au fost deja puse în vânzare pe site-ul partenerilor de la Eventbook.

Pentru a șasea ediție consecutivă, singurul juriu al Festivalului One World Romania va fi format din 5liceeni. Le oferim astfel șansa tinerilor de a descoperi subiecte care nu se predau la școală prin filmele documentare selectate și prin întâlnirile cu realizatorii acestora sau cu specialiști în domenii diverse. Mai mult, părerea lor este decisivă în alegerea singurului film care va primi trofeul OWR.

Înscrierile pentru juriu au început deja, iar elevii interesați (clasele IX-XII) sunt invitați să trimită până la data de 18 februarie un eseu liber în care să răspundă la întrebarea „Ești ceea ce înveți?”, un text bazat pe propriile experiențe și așteptări legate de sistemul educațional. Mai multe detalii despre înscrieri sunt disponibile aici. Membrii juriului vor fi anunțați la începutul lunii martie.

Tema eseului este strâns legată de una dintre secțiunile One World Romania 11, numită „Învăț și dezvăț”. Aceasta cuprinde filme ce analizează situația sistemelor educaționale învechite, care nu există doar în România, ci în întreaga lume. Sperăm ca prin aceste documentare, cu ajutorul celor mai tineri și direct implicați, să descoperim noi idei de reformare a sistemului. Programul One World Romania la Școală încearcă deja de câțiva ani să introducă în licee din toată țara filmul documentar ca instrument de învățare. Entuziasmul adolescenților arată că acesta ar putea fi un mare pas înainte pentru o reformă educațională atât de necesară.

Alte secțiuni principale, evenimente speciale și surprize din programul One World Romania 2018 vor fi dezvăluite în curând pe site-ul www.oneworld.ro și pe pagina de Facebook: www.facebook.com/one.world.romania.

Asociația Culturală Macondo deschide sesiunile de formare destinate învățătorilor și profesorilor din ciclul primar, în cadrul programului de educație cinematografică CinEd

Cel de-al treilea an CinEd în România continuă formările dedicate dascălilor, fiind anunțate și primele training-uri intensive pentru învățătorii și profesorii din ciclul primar, organizate de Asociația Culturală Macondo.

Programul de educație cinematografică pentru tineri îi așteaptă pe toți învățătorii care doresc să se implice în activitățile sale pe 12 și 13 februarie, între orele 14:00 – 18:00, în Spațiul Public European, (strada Vasile Lascăr, număr 31, București). Formarea va fi coordonată de criticul de film Andreea Mihalcea și include prezentarea platformei internaționale CinEd, a instrumentelor de utilizare și a materialelor didactice audiovizuale disponibile.

Pe parcursul celor două zile se vor proiecta două dintre filmele din catalogul CinEd – Luminița (2003, Franța-Senegal, r. Alain Gomis, 15’) și Prima zi de școală (1956, Franța, r. Jacques Rozier, 23’). Acestea vor fi punctul de plecare pentru discuții aplicate și exerciții practice, integrând materialele pedagogice puse la dispoziție de platformă.

În primii 2 ani de activitate, 306 de învățători, din 10 orașe, au participat la sesiunile de formare gratuite organizate de Asociația Culturală Macondo și peste 3000 de elevi din ciclul primar au participat la cele 95 de proiecții destinate lor.

Participarea la formare este gratuită. Învățătorii se pot înscrie printr-un simplu e-mail la adresa cined.macondo@gmail.com până pe 9 februarie 2018. Accesul este permis numai pe bază de înscriere la adresa de e-mail menționată. Toți cei prezenți vor primi o adeverință de participare, iar facilitatorii educaționali care se vor înscrie în program și vor organiza 3 proiecții pentru elevi în acest an școlar vor primi o diplomă de participare la programul european.

CinEd, programul european de educație cinematografică pentru tineri, a debutat formările celui de-al treilea an de activitate încă din decembrie, aproape 70 de facilitatori educaționali din ciclul gimnazial și liceal participând la training-urile organizate de Societatea Culturală NexT în București, Ploiești și Brașov. Următoarea formare destinată profesorilor de gimnaziu, liceu şi bibliotecarilor publici va fi pe 3 februarie în Alexandria.

Prin activităţile celor doi parteneri care se ocupă de implementarea proiectului în România, peste 6200 de elevi (clasele I – XII) au descoperit cinema-ul de artă european şi au participat la discuţii despre filmele din colecţia CinEd, iar aproape 1000 de cadre didactice şi bibliotecari publici şi-au dezvoltat competenţe în educaţia cinematografică și în predarea non-formală, creativă la clasă.

***

CinEd este un proiect inițiat de Institutul Francez din Paris, în parteneriat cu Cinemateca Franceză şi implementat în România de Societatea Culturală NexT (pentru nivelul gimnazial și liceal) și de Asociaţia Culturală Macondo (pentru nivelul primar).

CinEd este un program co-finanţat de programul Europa Creativă/MEDIA al Uniunii Europene.

Cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei din România.

AMC anunță premiera seriei-documentar din șase părți „Istoria secretă a benzilor desenate”

AMC anunță premiera seriei-documentar din șase părți „Istoria secretă a benzilor desenate”, găzduită de Robert Kirkman, creatorul seriei desenate „The Walking Dead”. Primul episod va fi difuzat de AMC pe 24 februarie, la ora 14:00. În fiecare după-amiază de sâmbătă, producția va prezenta povești uimitoare, figuri marcante și evenimente unice care au transformat universul benzilor desenate.

Fiecare dintre cele șase episoade a câte o oră intră în culisele genului și conține interviuri cu nume celebre ca: Stan Lee, Patty Jenkins, Lynda Carter, Kevin Smith, Famke Janssen, J.K. Simmons, Michelle Rodriguez și Todd McFarlane, printre alții. Avându-l la cârmă pe creatorul popularei benzi desenate cu zombi „The Walking Dead” (2003 – prezent), documentarul îi are drept producători executivi pe Robert Kirkman și David Alpert („The Walking Dead”, „Fear the Walking Dead”), Bryan și Sean Furst („Daybreakers”, „Dice”), Daniel Junge („Saving Face”, „Being Evel”) și Rory Karpf („The Book of Manning”, „Dale”).

La o săptămână de la debutul în cinematografe, filmul Banditul Whisky a fost văzut de 14.000 spectatori

Filmul „Banditul Whisky”/”A Viszkis” a fost văzut de 8726 de spectatori în weekendul premierei și de 14.008 români până pe 1 februarie 2018. Producția se bazează pe cazul real al banditului de cetățenie română Attila Ambrus, ce a operat în anii 1990 „cu o cutezanță pe care oamenii o văzuseră, până atunci, doar în filme”…

„Banditul Whisky” prezintă povestea adevărată a celui mai mare spărgător de bănci și oficii poștale din Est-ul Europei, un bărbat plecat din România, care a acționat în Ungaria în anii 1990. Lansat în cinematografe, filmul a fost difuzat și în casele de cultură din câteva localități din România fără săli de cinema. Cinemobilul distibuitorului „Taylor Projects” a vândut aproape 5000 de bilete la film, din 26 ianuarie până joi, 1 februarie.

„M-a surprins reacţia cinematografelor din România, am fost sunaţi din Medgidia, Caransebeş, Vulcan că doresc în cinematografe acest film”, a declarat – pentru Agerpres – Venczel Endre, reprezentantul Taylor Projects, distribuitorul filmului. „Ideea iniţială a fost să aducem acest film în Transilvania, pentru că Ambrus Attila era plecat de aici, cetățean român de etnie maghiară. Fiind acest interes mare, pe 26 ianuarie am lansat filmul în 21 de cinematografe, de la Suceava la Medgidia, de la Caransebeş la Cluj. În Transilvania avem şi un cinemobil, ducem filme şi în localităţile în care nu există cinematograf, precum Târgul Secuiesc, Odorhei, Gheorgheni, Sălaj etc”.

Întrebat cum comentează succesul filmului, Tamás Hutlassa, producătorul Banditului Whisky, spune că „experiența hollywoodiană a regizorului Nimród Antal a contribuit foarte mult la calitatea acestui film, punându-l în rând cu producțiile americane. De asemenea, alegerea personajului, ne-a adus succes și faptul că brandul Banditul Whisky este foarte cunoscut”.

Născut lângă Miercurea Ciuc, Attila Ambrus, viitorul Bandit Whisky, a avut o copilărie grea. Mama îl părăsește când încă nu împlinise nici doi ani iar tatăl îl crește recurgând la violență, după care îl abandonează. Cleptoman din fire, băiatul intră frecvent în bucluc. Îngerul păzitor îl reprezintă una dintre bunici, care îl ia sub aripa ei protectivă. Aceasta moare, însă, pe când Attila avea numai nouă ani. Drama este uriașă și are efecte devastatoare asupra băiatului.

Cu un an înainte de căderea Ceaușeștilor, Attila Ambrus fuge din țară, în Ungaria, călătorind sub un tren de marfă. Este acceptat în echipa de hochei din Budapesta dar, simultan, începe să jefuiască bănci și oficii poștale. Timp de șase ani, poliția ungară nu reușește să-l prindă. Devine popular pentru că face de râs autoritățile, dezvăluindu-le incompetența. Într-un final este prins și ispășește 13 ani de închisoare. Acum scrie romane polițiste, are legitimație de jurnalist și propriul brand de olărit. În plus, a colaborat vreme de trei ani cu regizorul Nimród Antal pentru realizarea scenariului filmului.

Întrebat cum comentează faptul că Banditul Whisky era adulat de cetățeni în anii 1990, Tamás Hutlassa, producătorul filmului, spune:

„Cred că avea în el o cutezanță pe care oamenii o văzuseră, până atunci, doar în filme. A avut curajul să facă ceva ce nu mai văzusem decât în filme. Era la o distanță palpabilă un om în carne și oase care îi înfruntă pe polițiști în stradă, sau jefuiește el însuși bănci, un lucru care până atunci fusese pentru opinia publică un lucru mistic, vecin cu miracolul, și dintr-o dată era prezent acolo. Probabil a avut un rol și faptul că el este un foarte bun comunicator, deși la acea vreme nu l-am prea auzit pe el personal, dar a reușit, într-un fel, să-și creeze o imagine favorabilă datorită căreia oamenii îl simpatizau. Iar faptul că mereu era cu câțiva pași înaintea polițiștilor, i-a fost, fără îndoială, de mare ajutor, cred că și acest lucru le plăcea oamenilor”.

Filmul Banditul Whisky rulează în continuare în rețeaua Cinema City din București și din țară, în cateva cinematografe independente de rețea și în cadrul Cinemobilului. Filmul este distribuit de Taylor Projects și susținut de Institutul Balassi.

Iată lista completă a orașelor și cinematografelor ce difuzează filmul: Arad (Cinema City), Bacău (Cinema City), Brăila (Cinema City), București (Cinema City ParkLake, AFI Cotroceni, Mega Mall, Sun Plaza), Constanța (City Park Cinema City), Galați (cinema City), Caransebeș (Cinema 3D Luna), Cluj Napoca (Cinema City Iulius Mall), Târgu Mureș (Cinema Arta și Cinema City), Oradea (Cinema Palace), Oravița (Cinema 3D-Casa de Cultură), Ploiești (Cinema City Shopping City), Reșița (Cinema Dacia), Sfântu Gheorghe (Cinema Arta, din 27 ianuarie), Suceava (Cinema City), Timișoara (Cinema City Shopping City) și Vulcan (Cinema Luceafărul).

Despre toleranță și integrare la One World Romania 11

Pe lângă secțiunile dedicate justiției, drepturilor persoanelor LGBTQ sau educației, Festivalul One World Romania aduce în discuție și alte teme arzătoare precum situația refugiaților și derivele autoritare, fundamentaliste și rasiste din lume. După toate proiecțiile vor avea loc dezbateri, la care vor participa fie realizatorii documentarelor, fie experți în subiectele și zonele geopolitice prezentate în filme.

PE O PANTĂ PERICULOASĂ

Dacă privim în jur, dar și la noi, pare că lumea întreagă a pornit pe o pantă periculoasă, împinsă de tot felul de vechi „isme” sau de alte variante proaspăt inventate. Din Madagascar până în Polonia și din Rusia până în Statele Unite, democrația, atașamentul la valorile unei societăți libere și juste sunt contestate cu argumente dintre cele mai diverse. Prin filmele ei, secțiunea surprinde o imagine caleidoscopică a acestor derive, în contextul în care și la București politicienii par din ce în ce mai tentați să aplice, vorba lui Caragiale, „o tiranie ca-n Rusia”.

The Celebration (Petrecerea) – regie Alexandra Wesolowski

Povestea aceasta, care ne amintește deopotrivă de Vinterberg și de Visconti, e o lecție de observație documentară aplicată mișcărilor interioare ale unei familii poloneze în pregătirea unei aniversări îndelung coregrafiate. Sub epiderma lumii prospere din „Petrecerea” fierb întrebări și convingeri care vorbesc despre tensiunile mai complexe ale Poloniei contemporane, pe care prezența nepoatei venite din Germania le scoate la iveală în contexte aparent benigne. Conversații despre ojă sau mâncare de casă alunecă imperceptibil către dispute despre Islam, avort și Uniunea Europeană. Pentru oricine care, stând la masă cu membrii propriei familii, a jurat să nu mai deschidă vreodată un subiect politic sau politizabil, „Petrecerea” e un film obligatoriu.

Golden Dawn Girls (Fiicele partidului) – regie Håvard Bustnes

Până acum s-au mulțumit cu roluri convenționale de planul doi: fiică, soție, sau mamă, plasate discret în umbra bărbaților protagoniști. Însă când bărbații sunt smulși din trupul partidului și trimiși la închisoare, femeile își descoperă responsabilitățile și, nu în ultimul rând, aptitudinile de PR. Dinamica relației regizor-personaje și decizia lui Bustnes de a lăsa camera să înregistreze în momente minore, fără miză dramatică, introduc în film un element de serendipitate care face deliciul acestei incursiuni unice în intimitatea celui de-al treilea partid al Greciei contemporane, al cărui conducătoare temporară nu se sfiește să considere „adorabil” portretul tatălui imortalizat în timp ce execută salutul nazist.

CAUT ȚARĂ

După multe tratative și reacții politice nervoase, în România au fost primiți 710 refugiați (conform datelor din vara trecută) despre care nu se aude mai nimic în spațiul public. Dar ce s-a întâmplat cu milioanele de oameni fugiți din calea terorii și războiului și ajunși în Europa ultimilor ani? Filmele acestei secțiuni descriu un tablou al situației din mai multe perspective, atât dinspre țările de unde au plecat acești oameni, cât și prin ochii celor care i-au primit în alte țări sau din perspectiva de multe ori deformată a mass-media. O omenire în mișcare pentru care nimeni nu pare să aibă o soluție, dar pe care merită măcar să o privim și să o înțelegem.

Another News Story (Înc-o știre despre refugiați) – regie Orban Wallace

Mergând pe urmele unui grup care pornește din Lesbos și traversează Europa în căutarea unui adăpost, regizorul Orban Wallace adaugă un nivel neașteptat al reprezentării atunci când decide să-și orienteze camera deopotrivă spre refugiați și spre jurnaliștii de varii naționalități care îi urmăresc pe parcursul călătoriei. Rezultatul e un film care reușește să obțină exact opusul a ceea ce semnalează titlul: nu încă o știre despre refugiați, ci o perspectivă oblică, mișcător de umană asupra dezastrului umanitar cu care se confruntă Europa, reflectat în conștiința celor responsabili pentru imaginea refugiaților în mass media.

Off the Tracks (În trecere) – regie Dieter Schumann

Un chioșc, un birt de gară dintr-un oraș de provincie din Germania. Stația, ni se spune, e Boizenburg, în Mecklenburg-Vorpommern. Dar ar putea fi, de fapt, oriunde. În fiecare zi, o paradă familiară de pensionari, zilieri, șomeri și adolescenți plictisiți își fac veacul acolo și vorbesc despre vrute și nevrute—și despre refugiații care mai nou au apărut prin preajmă. Sunt de fapt două lumi paralele care se ciocnesc forțat: după vorbele unora, sirienii par a fi violatori, canibali, sau ce o mai fi pe Facebook sau în tabloidele mai de dreapta. Refugiații, pe de altă parte, povestesc despre bombardamente, familii pierdute și disperare. Din când în când, cele două lumi se recunosc în anxietățile lor și dau privitorului puțină speranță în solidaritatea umană.