Știrile săptămânii: Alegerile unui om la locul lui: “cealaltă femeie”; Cinemacitit, ”Faleze de nisip” – de la romanul lui Bujor Nedelcovici, la filmul lui Dan Pița, interzis de cenzură; Ion Dichiseanu – invitat special în cadrul Centenarului Filmului Românesc la Piatra Neamț; A început luna.doc#5, un proiect al One World România la Școală; Filmul „Wajib”, în premieră în românia la deschiderea primei ediții a Festivalului Filmului Palestinian; Festivalul Internațional de Film KINOdiseea și-a desemnat câștigătorii.
Alegerile unui om la locul lui: “cealaltă femeie”
Sonia (Mădălina Constantin) este inginer geolog într-o companie multinațională. O femeie matură, căsătorită. În filmul “Un om la locul lui” / “A Decent Man”, lungmetrajul de debut al regizorului Hadrian Marcu, Sonia se află într-o poziție ingrată: este “cealaltă femeie” din relația colegului ei de muncă Petru (Bogdan Dumitrache) cu Laura (Ada Galeș). Află ce se întâmplă cu Sonia din 23 noiembrie, în cinema. Filmul are la bază romanul “Firesc” al lui Petru Cimpoeșu.
Sonia (Mădălina Constantin) este o femeie puternică a cărei meserie interesantă și plină de provocări o definește: este inginer geolog și lucrează într-un mediu predominant masculin. Este un om sincer și cald, care se trezește într-o situație complicată: un accident înfiorător o lasă fără un picior, în timp ce Petru (Bogdan Dumitrache), fostul ei iubit de care este încă îndrăgostită și care așteaptă un copil de la viitoare sa soție – Laura (Ada Galeș) – , o vizitează din ce în ce mai des.
Viața Soniei, chiar dacă are un punct de sprijin într-o altă relație, pare a se fi sfârșit. Iar Petru caută un echilibru imposibil lângă două femei cu care împarte feluri diferite de iubire.
“Un om la locul lui”, filmul de debut al lui Hadrian Marcu, va rula în cinematografele din România din 23 noiembrie.
Trailer oficial: http://bit.ly/ADecentMan
“Pentru mine, Sonia este o luptătoare, o femeie puternică, independentă și fără prejudecăți. Își iubește mult meseria și cred că relația ei cu Petru e legată de acest lucru. Soniei trăiește în prezent, nu-i pasă de norme și de ce vor alții. Dar accidentul o aduce într-o relație de dependență față de ceilalți, mai ales față de soțul ei, de care se simte atașată, dar pe care nu îl mai iubește. Mai mult de atât, accidentul o face să nu se mai simtă un om întreg, un om la locul lui și, mai ales, femeie. Amputarea este suferința cea mai mare a Soniei. Viața ei nu mai poate fi la fel și cu siguranță îi va lua mult timp să-și asume total asta. Dar cred că o va face!”, spune Mădălina Constantin despre personajul pe care îl interpretează în filmul “Un om la locul lui”.
VIDEO – https://www.facebook.com/adecentman/videos/2525707474112410/
Mădălina Constantin s-a născut în București și a urmat studiile în cadrul UNATC. În 2003 a fost admisă la Academia Națională de Arte Dramatice din Paris. De atunci și-a împărțit cariera între teatru și film, între București și Paris. Printre rolurile sale se numără și cel din filmul “Praf de pușcă, trădare și complot” regizat de Gillies Mackinnon pentru BBC. În 2008, a jucat în primul lungmetraj al lui Fanny Ardant, “Cenușă și sânge”, prezentat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2009.
A primit premiul pentru cea mai bună actriță în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Clermont-Ferrand în 2013 pentru rolul din filmul “Singurătăți” de Liova Jedlicki.
“Un om la locul lui” este produs de 4 Proof Film, în co-producție cu Oblique Media Film, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Dafora, Mindshare Media, Romaqua Group, Star Foods, OMD, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune. Distribuit de Domestic Film.
Scenariul și regia sunt semnate de Hadrian Marcu. Imaginea îi aparține lui Adrian Silișteanu.
Montaj – Alexandru Radu, sunet – Sebastian Zsemlye, scenografie – Bogdan Ionescu, costume – Alexandra Alma Ungureanu, casting – Florentina Bratfanof, producător executiv – Titi Rădoaie, coproducător – Adela Vrînceanu Celebidachi, producători – Anamaria Antoci, Adrian Silișteanu.
Pagina oficială de Facebook: https://www.facebook.com/adecentman/
Parteneri: Uniunea Cineaștilor din România, Primăria Capitalei prin Centrul Cultural Expo Arte, Conceptual Lab, Polirom
Cinemacitit: dialoguri cinematografice și literare la Muzeul Național al Literaturii Române. ”Faleze de nisip” – de la romanul lui Bujor Nedelcovici, la filmul lui Dan Pița, interzis de cenzură
Joi, 22 noiembrie, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Faleze de nisip. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Dan Pița și scriitorul Bujor Nedelcovici. Moderator: Manuela Cernat (istoric şi critic de film).
Pe 31 ianuarie 1983, la cinematograful ”Scala” din București se lansa ”Faleze de nisip”, un film în regia lui Dan Pița, cu un scenariu scris de Bujor Nedelcovici după romanul ”Zile de nisip” apărut în 1979 şi recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Trei zile mai târziu, filmul era scos din cinematografe și interzis.
”Faleze de nisip” are în centru un om care suferă patologic de nevoia de a avea dreptate, exploatează lumea din perspectiva unui sistem care se voia intangibil. Doctorul Cristea acuză de furt un tânăr muncitor. Nici el, nici sistemul nu admit că ar putea să greșească. Medicul, trecut de prima tinerețe, își exploatează conștiința și găsește acolo convingerea că presupusul hoț e tânăr, deci e vinovat.
„Scenariul este scris de Bujor Nedelcovici după romanul Zile de nisip, o operă literară solidă, cu caractere puternice și conflicte psihologice acute, din care autorul a extras un scenariu foarte aproape de ceea ce mă interesează pe mine. Conflictul principal se declanșează între un om realizat din punct de vedere social, profesional și material, un om la apogeu și un altul, aparent un „nimeni”, în fond mult mai puternic, mai rezistent psihic.” – Dan Pița (Cinema, 1982)
Muzica filmului este semnată de compozitorul Adrian Enescu, costumele au fost realizate de Doina Levintza, imaginea şi montajul poartă semnătura Cristinei Ionescu şi a lui Vlad Păunescu. Filmul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Valentin Uritescu, Mircea Anghelescu şi Marin Moraru. Scenografia îi aparţine lui Călin Papură.
Evenimentul de la MNLR este realizat cu sprijinul CNC și al Arhivei Naționale de Film.
Regizorul Dan Piţa a debutat cu pelicula „Apa ca un bivol negru“ (1971), un documentar despre inundaţiile catastrofale din 1970, realizat împreună cu Mircea Veroiu, Iosif Demian, Dinu Tănase şi Stere Gulea. Filmele sale de dinainte de Revoluţie au deranjat mereu autorităţile comuniste şi au fost supuse cenzurii. Printre acestea se numără „Faleze de nisip“ (1982), „Concurs“ (1982) sau „Dreptate în lanţuri“ (1983).
Bujor Nedelcovici debutează în 1970 cu romanul ”Ultimii”, colaborează la mai multe reviste și ziare și publică romanele: ”Fără vâsle”, ”Noaptea”, ”Grădina Icoanei”, ”Zile de nisip”, ”Somnul Vameșului”. În 1987 părăsește România și cere azil politic în Franța. În 1992 primește Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință pentru romanul ”Al doilea mesager”, care este adaptat pentru film în 1995, sub titlul ”Somnul Insulei” (regia Mircea Veroiu).
********************************************************************
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.
Ion Dichiseanu – invitat special în cadrul Centenarului Filmului Românesc la Piatra Neamț
Vineri, 23 noiembrie 2018, Centenarul Filmului Românesc ajunge la Piatra Neamț, cu două proiecții de film și două lansări de carte. Evenimentele vor avea loc în incinta Cinema Dacia din Piatra Neamț și îl vor avea ca invitat pe actorul Ion Dichiseanu.
Programul evenimentelor de la Piatra Neamț:
Vineri, 23 noiembrie 2018, ora 12.00 – Tudor (regia: Lucian Bratu, 1962)
Vineri, 23 noiembrie 2018, ora 18.00 – Lansarea cărților semnate de Ion Dichiseanu: Adevărul, mai frumos decât legenda (Polirom, 2017) și Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel (Polirom, 2016). Lansările vor avea loc în prezența autorului, cu sesiune de autografe, fotografii și dialog la final.
Vineri, 23 noiembrie 2018, ora 19.00 – Titanic vals (regia: Paul Călinescu, 1964)
Invitațiile pentru filme și evenimentele de lansare a cărților se găsesc la Cinematograful Dacia-Panoramic și la sediul Primăriei Piatra-Neamț, camera 11, începând cu data de 14 noiembrie.
Intrarea la proiecții este liberă, în limita locurilor disponibile.
Centenarul Filmului Românesc la Piatra Neamț este susținut de Primăria Municipiului Piatra Neamț.
PIATRA NEAMȚ INTRĂ PE HARTA CENTENARULUI FILMULUI ROMÂNESC
„Seria evenimentelor pregătite de Primăria Piatra-Neamț pentru marcarea Centenarului Marii Uniri aduce în fața iubitorilor cinematografiei Centenarul Filmului Românesc, ocazie cu care publicul din Piatra Neamț îl va întâlni pe marele și îndrăgitul actor Ion Dichiseanu. Am pregătit două proiecții de film de colecție și am convingerea că sala cinematografului Dacia Panoramic va fi neîncăpătoare. Ne vedem pe 23 noiembrie la film, la Centenarul Filmului Românesc!”, spune Dragoș Chitic, primarul municipiului Piatra-Neamț.
DESPRE INVITAT
Ion Dichiseanu
S-a născut în Adjud, iar la vârsta de nouă ani a fost luat prizonier, împreună cu familia sa, de către nemți. Au petrecut un an în Ungaria, hrănindu-se din cazane și trăind într-o veche fabrică de bere transformată în lagăr, până când au fost salvați de americani. „Era o liniște pe care o simțeai până în măduva oaselor, auzeam foarte clar huruitul șenilelor”, își amintește actorul. Când s-a întors în țară, a fost nevoit să își ajute familia, lucrând astfel în cadrul unei școli profesionale la secția de strungărie și metalurgie.
A renunțat la meseria de inginer și a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, pe care l-a absolvit în anul 1959. „Umblam cu Shakespeare într-o parte și chimia organică în alta”, spune cel care avea să facă roluri remarcabile în filmul românesc.
Remarcat pentru numeroasele apariții pe scena Teatrului Nottara și nenumăratele roluri din cinematografie, teatru TV și radiofonic, Ion Dichiseanu a obținut premii și distincții pentru talent și muncă artistică. În anul 1979 primește premiul ACIN pentru filmul Clipa, o poveste a anilor ’50, iar în anul 2000 este decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Rămân pentru generații cele peste 60 de producții cinematografice printre care se numără Toate pânzele sus, Trandafirul galben, Pistruiatul, Burebista sau Vocea inimii.
Chiar și după o experiență îndelungată în teatru și film, Ion Dichiseanu susține că emoțiile încă există, timiditatea fiind prezentă încă de la primele apariții pe scenă. A cunoscut nume mari din istoria filmului românesc, precum Mircea Mureșan, Sergiu Nicolaescu sau George Varca. Dăruit meseriei, actorul respectă publicul și afirmă că îl va iubi până va închide ochii.
DESPRE FILME
Tudor (1963)
Regizor: Lucian Bratu
Durată: 139 minute
Gen: Istoric, Dramă
Rating: Audiență generală
Distribuție: Emanoil Petruț, George Vraca, Amza Pellea, Ion Besoiu, Ion Dichiseanu, Olga Tudorache, Ernest Maftei, Alexandru Giugaru, Fory Etterle
Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=dau7wlpLj0w
Tudor este prima superproducție cinematografică românească, apărută la începutul perioadei de independență a României socialiste față de Moscova. Filmul marchează o abordare nouă, național-comunistă, a istoriei românilor. Personajul ales, Tudor Vladimirescu, se potrivea intențiilor activiștilor culturali de rescriere a istoriei, fiind atât un conducător al maselor populare sărăcite, cât și un luptător împotriva stăpânirii fanariote. Era conjugată astfel lupta de clasă a maselor cu lupta pentru independență națională, într-o încercare de mobilizare patriotică a populației României.
Premii
- Marele Premiu, Premiile pentru interpretare masculină (Emanoil Petruț) şi feminină (Lica Gheorghiu), Premiul pentru muzică, Omagiul juriului (George Vraca) , Mamaia, 1964
- Premiul special al juriului, Medalia „Crucea Sudului”, Festivalul de Film din Argentina, 1964
- Statueta de argint, Cork, 1964
Titanic Vals (1965)
Regizor: Paul Călinescu
Durată: 95 minute
Gen: Comedie
Rating: Audiență generală
Distribuție: Grigore Vasiliu-Birlic, Kitty Gheorghiu-Musatescu, Silvia Fulda, Tamara Buciuceanu, Ion Dichiseanu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Coca Andronescu, Mihai Fotino, Ion Finteșteanu
Trailer: https://www.youtube.com/watch?v=M0525ToVeZw
Ecranizare a piesei omonime a lui Tudor Muşatescu, filmul Titanic-Vals a beneficiat de un scenariu excelent scris de dramaturg în colaborare cu regizorul Paul Călinescu. Reconstituirea mediului social interbelic, plin de farmec și zgomotos, este susținută artistic prin interpretările excepționale ale unor mari actori care transmit senzații intense, memorabile.
Comicul de situații, de limbaj sau de nume este completat cu satira acidă la adresa regimului capitalist din trecut, fiind luate fin în derâdere religia, biserica, fraudele electorale deosebit de actuale sau moravurile omeneşti precum setea de parvenire, lăudăroşenia, ipocrizia, politeţea de faţadă sau gesturile de paradă.
A început luna.doc#5, un proiect al One World România la Școală!
A început luna.doc#5, un proiect al One World România la Școală, într-o ediție care își propune să deschidă discuții despre drepturile femeilor din România și nu numai. În lunile noiembrie și decembrie, străbatem România în lung și-n lat ca să aducem în liceele din toată țara4 documentare de lung-metraj și un calup de scurt-metraje, menite să educe elevii despre drepturile femeii și să-i încurajeze să se gândească la această temă.
Ediția a cincea a început luni, 12 noiembrie, cu o proiecție a filmului documentar „Decrețeii” (r. Florin Iepan, Răzvan Georgescu), găzduită de către Colegiul Național Unirea din Turnu Măgurele. Următoarele orașe care vor găzdui proiecții în cadrul luna.doc#5 sunt București,Iași sau Constanța, dar și Ploiești, Călărași,Pitești, Câmpulung, Târgu Jiu,Reșița sau Drobeta Turnu Severin.
O proiecție specială a avut loc joi, 15 noiembrie, la Colegiul Național Aurel Vlaicu din București, cu premiera națională a filmului „Menstrual Man” (r. Amit Virmani). Proiecțiile filmelor au fost însoțite de discuții în care echipa One World România la Școală și profesorii au vorbit cu elevii prezenți în sală despre tematicile principale ale documentarelor, o ocazie prin care filmele au servit drept punct de pornire pentru a dezbate teme legate de drepturile femeilor și de istoria acestora.
Documentarele incluse în proiect prezintă exemple de oameni și comunități care au schimbat percepții legate de drepturile și libertățile femeilor de-a lungul timpului. Prin vizionarea și discutarea acestor filme, statutul femeilor apare nu ca un dat, ci ca un proces în plină desfășurare. Concepută drept o lună de filme documentare care se petrece în licee din toată țara, luna.doc este așadar o ocazie de a vorbi despre victoriile câștigate în zona drepturilor femeilor în ultimele decenii, dar și de a ne întreba ce ne dorim de la viitor. Lista tuturor filmelor incluse în luna.doc#5 poate fi consultată aici.
Înscrierile pentru luna.doc#5 continuă, ele realizându-se prin completarea următorului formular: https://goo.gl/forms/WngFNxGLYCISroPk2. Noi venim cu filmul și un invitat, liceul-gazdă asigură o sală potrivită proiecției de film, suportul tehnic și promovarea evenimentul în rândul elevilor.
La KineDok toamna continuă cu evenimente în toată țara. Pe 16 noiembrie vă așteptăm la deschiderea KineDok din Ploiești în cadrul studioului Craft & Light, care va demara proiecțiile cu „Varză, cartofi și alți demoni”. Între 22 și 24 noiembrie la Fabrica de Pensuledin Cluj se va desfășura un maraton KineDokcu o selecție specială de documentare care se adresează tinerilor și care surprind în mod inedit diferite etape ale maturizării.
De asemenea, pe 27 noiembrie la Brașov va fi ultima ocazie de a vedea „Campionul din Balcani” în prezența protagonistului Előd Kincses, care va dezvălui încă o dată publicului culisele fascinante ale anilor ’90. Nu știm cum a zburat timpul și încheiem deja sezonul la Galați,Bârlad și Târgu Mureș după un an extrem de animat cu numeroși invitați speciali și dezbateri aprinse. Așa că vă invităm să nu ratați ultimele proiecții!
Găsiți mai multe detalii și programul complet al KineDok în luna noiembrie aici.
Rămâneți conectați la pagina oficială de facebook și pe blog-ul OWR pentru ultimele noutăți ale Asociației One World Romania. În decembrie pregătim lansarea unui nou DVD din colecția Sahia Vintage, așa că revenim curând cu vești!
Dacă doriți să susțineți misiunea și proiectele noastre devenind oficial Prieteni ai OWR, citiți mai multe detalii aici.
Filmul „Wajib”, în premieră în românia la deschiderea primei ediții a Festivalului Filmului Palestinian
Drama multipremiată „Wajib – Invitație la nuntă” (2017), regizată de Annemarie Jacir, va putea fi văzută în premieră în România la deschiderea primei ediții a Festivalului Filmului Palestinian (FFP).
Festivalul va avea loc între 26 și 28 noiembrie la Cinema PRO din București.
La gala de deschidere a festivalului va fi prezent și actorul din rolul principal, Mohammad Bakri, pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Laureat anul trecut la prestigiosul festival de la Mar del Plata, din Argentina, pentru interpretarea sa, Mohammad Bakri este unul dintre cei mai cunoscuți actori arabi, cu roluri în zeci de filme și cu mai multe premii. El a realizat totodată și câteva documentare ca regizor.
„Wajib – Invitație la nuntă” este povestea reîntâlnirii, la Nazaret, dintre un tată divorțat, de meserie profesor, și fiul său arhitect stabilit de mai mulți ani în Italia. Tatăl este ajutat de fiu să predea personal, așa cum cere tradiția palestiniană, invitațiile la viitoare nuntă a fiicei sale. Pe măsură ce ziua se scurge, detaliile relaţiei lor tensionate și contrastul dintre stilurile lor de viață diferite încep să iasă la suprafaţă.
Filmul a avut premiera mondială în 2017 în competiția festivalului de la Locarno, unde a obținut un premiu special, iar ulterior a participat la numeroase alte festivaluri. Tot anul trecut, a fost ales cel mai bun film din competiția internațională la Mar del Plata, cel mai important festival de film din America Latină.
Născută în 1974 la Betleem, cineasta palestiniană Annemarie Jacir lucrează în lumea filmului independent din 1994 și a scris, regizat și produs mai multe scurtmetraje de succes. Lucrează, de asemenea, și ca editor și director de imagine independent, dar predă și cursuri de cinema. A debutat în lungmetraj în 2008 cu „Salt of This Sea” și a continuat în 2012 cu „When I Saw You”. „Wajib – Invitație la nuntă” este al treilea său lungmetraj.
Întreaga selecție a Festivalului Filmului Palestinian (FFP) și programul complet al primei ediții vor fi anunțate în curând.
Organizat de Centrul Cultural Palestinian Mahmoud Darwish în parteneriat cu Ministerul Culturii din Palestina și cu Ambasada Statului Palestina la București, FFP își propune să ofere șansa publicului din România să vadă cele mai apreciate filme palestiniene recente și să îi cunoască pe cei mai importanți cineaști palestinieni.
Mai multe detalii pe pagina oficială, www.palestinianfilmfestival.org și pe pagina de Facebook a festivalului: https://www.fb.com/FestivalulFilmuluiPalestinian/
Festivalul Internațional de Film KINOdiseea și-a desemnat câștigătorii
Cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film pentru publicul tânăr KINOdiseea s-a desfășurat anul acesta în perioada 8-13 noiembrie și s-a încheiat, marți seara, la Cinema Eforie, cu o gală de premiere în urma căreia au fost anunțați câștigătorii din 2018.
Seara de gală a fost deschisă de Ambasadorul KINOdiseea, Mirela Retegan, care a venit însoțită de Gașca Zurli, pregătind publicul numeros pentru festivitatea de premiere.
Secțiunea de scurtmetraje a fost jurizată anul acesta din actrița Laura Marin, criticul de film Georgiana Mușat și regizoarea Andreea Lăcătuș. Marele premiu al competiției de scurtmetraj i-a revenit peliculei „Goldfish”, în regia lui Yorgos Angelopoulos. Juriul a acordat două mențiuni speciale, filmelor „The lion boy & the owl girl”, regia Renan Montenegro și „Good girls don’t”, regia Ana de Lara. Premiul Special al Juriului a fost primit de filmul românesc „The Little Hero”, regia Elena Ciolacu.
În cadrul secțiunii filmelor pentru adolescenți, pelicula „Sirene” (regia Zara Dwinger) a primit Marele Premiu la KINOdiseea 2018.
Competiția internațională de lungmetraj de anul acesta a fost jurizată de actorii Ada Condeescu și Bogdan Dumitrache și de regizorul Bogdan Mustață. Cu toții au urcat pe scena de la Cinema Eforie, anunțând câștigătorii secțiunii. „Supa Modo” (Germania, Kenya, regia Likarion Wainaina) a fost desemnat câștigătorul Marelui Trofeu KINOdiseea 2018, în timp ce Premiul Publicului (Audience Award) a mers către „Los Bando” (Norvegia, Suedia, regia Christian Lo).
„A fost una dintre cele mai reușite ediții, pentru că a fost un an cu filme foarte bune pentru copii, am avut cinci animații foarte bune, am avut ateliere foarte reușite, am ieșit cumva din sfera cinema-ului. Reacția publicului a fost foarte bună. Ceea ce ne-am propus noi cu KINOdiseea, de a crește un public, s-a întâmplat din ce în ce mai mult, pentru că este un festival de familie și foarte mulți oameni care de obicei merg la mall au venit să vadă filme de artă”, a declarat la final Daniel Mitulescu, directorul festivalului.
La ediția din acest an s-a înregistrat un număr de ……………. participanți, în timp ce atelierele festivalului (de actorie, animație, set design, acrobație, magie sau scenografie) s-au bucurat de un interes deosebit din partea celor mici.
Cele mai bune 9 filme pentru copii ale anului au putut fi urmărite în premieră națională în competiția internațională a festivalului, împreună cu 5 calupuri de scurtmetraje pentru diferite categorii de vârstă și singurul film românesc pentru copii realizat în ultimii ani, „Străjerii” (regia Liviu Mărghidan). Filmele din festival au rulat la Cinema Eforie, Cinema Gloria, Cinema Pro și la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
Festivalul KINOdiseea a debutat pe 8 noiembrie, la Cinema Pro, cu mult așteptata animație franceză „Colț Alb”, în regia lui Alexandre Espigares, considerată a fi cea mai fidelă adaptare a cărții lui Jack London. Filmul care a închis cea de-a X-a ediție KINOdiseea, proiectat imediat după gala de închidere, a fost îndrăgita animație „Anastasia”, în regia lui Gary Goldman și Don Bluth.
Festivalul Internațional de Film KINOdiseea este organizat de Asociația Culturală Metropolis, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul Uniunii Cineaștilor din România, finanțat de Primăria Sector 3.
*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării
Despre KINOdiseea
KINOdiseea este cel mai mare festival de film pentru copii din Europa Centrală și Sud-Est, atât ca număr de filme, cât și ca număr de spectatori. Festivalul este recunoscut la nivel internațional de către cea mai importantă asociație pentru promovarea filmelor pentru copii, ECFA — European Children’s Film Association. În cele 9 ediții, festivalul a avut peste 100.000 de participanți.
