Câteva știri din lumea culturală românească (8 – 14 septembrie 2014)

Știrile săptămânii: romanul Sexagenara si tinarul, de Nora Iuga, a fost publicat in Franta, bibliotecile din rețeaua Bibliotecii Metropolitane București vor funcționa cu program prelungit, piesa Niște Fete se joacă din nou La Un Ceai, a apărut o nouă carte de Elif Shafak la Editura Polirom, volumul Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri, de Varujan Vosganian, va fi publicat in Bulgaria, șapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanți vor fi prezente la cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

La sexagénaire et le jeune homme, versiunea în limba franceză a romanului Sexagenara şi tînărul, de Nora Iuga, a apărut de curînd la editura franceză Le Square, traducere de Claude Murtaza.

Apărut în două ediţii la Polirom (2004, 2012), Sexagenara şi tînărul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi a mai fost tradus în Bulgaria, Slovenia, Germania, Spania şi Italia.

Nora Iuga despre apariţia în limba franceză a romanului

„După ce a ieşit pe piaţa românească în trei rînduri, de fiecare dată cu alt look, Sexagenara şi tînărul a făcut în decurs de 10 ani alte şase cuceriri care-i cresc atuurile: Bulgaria, Germania, Spania, Italia, Slovenia şi acum… Franţa. Lăsînd gluma la o parte, romanul Sexagenara şi tînărul a apărut în august 2014 la Le Square éditeur, Paris.”

O poveste densă, în mare măsură autobiografică

Aşezată în faţa unui bărbat mult mai tînăr decît ea, Anna îşi istoriseşte viaţa, amestecînd amintirile despre ţinutul natal, despre soţul ei Nino sau despre Terry, prietena care îi este mereu alături în diferite împrejurări, cu detalii amuzante privitoare la lumea literară a anilor ’70, dar şi cu personaje şi întîmplări de mai tîrziu. Rezultatul este o poveste densă, în mare măsură autobiografică.

(Comunicat de presă Editura Polirom)

Nu vă mai grăbiți spre bibliotecă!

Vă anunțăm cu bucurie că 13 biblioteci de cartier din cele 33 aflate în reţeaua Bibliotecii Metropolitane Bucureşti vor funcţiona din 15 septembrie cu program de la 8.00 la 20.00, de marți până vineri. Mai mult, sâmbăta, porțile celor 13 filiale vor fi deschise în intervalul orar 10.00 – 18.00. Astfel, începând cu data de 15 septembrie 2014, în fiecare sector al Capitalei va funcționa cel puțin o bibliotecă cu program prelungit.

“Biblioteca Metropolitană Bucureşti este un serviciu public subordonat Primăriei capitalei. La Biblioteca Metropolitană încercăm să oferim servicii de calitate pentru cât mai mulţi dintre rezidenţii Bucureştiului. Pentru că deseori am primit semnale de la bucureşteni, în mare majoritate oameni care muncesc în timpul zilei, că închidem ușa bibliotecii prea devreme, am găsit o soluţie pentru a ne adapta orarul la posibilităţile reale ale publicului pe care încercăm să-l servim. Am selectat 13 filiale răspândite în toate cele 6 sectoare ale oraşului unde programul se va extinde, inclusiv pe timpul weekend-ului. Sperăm ca în felul acesta bucureştenii să ne calce pragul mai des, să se bucure de colecţiile bogate pe care le punem la dispoziţie şi să participe în număr mai mare la programele culturale şi educaţionale pe care le organizăm. Îi aşteptăm cu drag în bibliotecă!”, a spus Anca Râpeanu, director general.

Cele 13 filiale cu orar prelungit sunt:

• Sectorul 1: Mihail Sadoveanu (sediul central) – Str. Tache Ionescu nr.4, tel 021 316.83.01; Dimitrie Bolintineanu – Bd. Bucureştii Noi, 105, tel 021 539.65.17; Ion Creangă – Str. Christian Tell, 10, tel 021.539.65.47; Marin Preda – Str. Ştirbei Vodă, 168, tel 021.539.65.18; Ioan Slavici – Str. Radu Beller, 26, tel 021.539.65.06;
• Sectorul 2: Lucian Blaga – Şos. Mihai Bravu 116, tel 021 539.65.08; Mediateca George Enescu – Şos. Mihai Bravu, 4, tel 021 539.65.38;
• Sectorul 3: B.P. Hașdeu – Str. Traian, 2, tel 021 539.65.23; Emil Gârleanu – Bd. O. Goga, 6, tel 021 539.65.22; Liviu Rebreanu – Bd. L. Pătrăşcanu, 13, tel 021 539.65.27;
• Sectorul 4: George Coșbuc – Str. Radului, 40, tel 021 539.65.30;
• Sectorul 5: I.L. Caragiale – Str. Gura Lotrului, 9, tel 021 539.65.50;
• Sectorul 6: George Topârceanu – Str. Veteranilor, 6, tel 021 539.65.13.

O incursiune fascinantă în trecutul Turciei: Palatul Puricilor, de Elif Shafak

Editura Polirom publică în această săptămînă un nou roman al scriitoarei de origine turcă Elif Shafak, autoarea bestsellerului internaţional Bastarda Istanbulului. Este vorba despre Palatul Puricilor, o metaforă a Istanbulului, cu amestecul lui de vechi şi nou, splendoare şi mizerie şi diversitatea lui culturală cuceritoare, roman apărut în colecţia „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), şi în ediţie digitală, traducere din limba engleză şi note de Ada Tanasă.

Palatul Puricilor foloseşte cu ingeniozitate structura narativă din O mie şi una de nopţi, ramificînd naraţiunea principală în nenumărate poveşti, care mai de care mai amuzantă şi mai uimitoare. Ceea ce leagă toate aceste întîmplări este locul în care se petrec – Palatul Bomboană, o clădire de apartamente de pe strada Cabal, construită pe la jumătatea secolului XX de un cuplu de imigranţi ruşi. Altădată plin de farmec şi cu personalitate, acum însă căzut în paragină, invadat de gunoaie şi de paraziţi de toate soiurile, Palatul Puricilor, aşa cum a ajuns să fie poreclit, este populat de personaje curioase, de la pitoreştii coafori Celal şi Cemal la obsedata de curăţenie Tijen Igienă, familia Fiii-cei-iuţi-din-fire, urmărită de blestemul nasurilor, sau frumoasa Amantă Tristă. Palatul Puricilor este, de fapt, o metaforă a Istanbulului, cu amestecul lui de vechi şi nou, splendoare şi mizerie şi diversitatea lui culturală cuceritoare.

„Elif Shafak are talentul rar de a găsi scenele cele mai ascunse, mai tainice, ale Istanbulului, unde nenumărate rămăşiţe ale culturii vechiului Imperiu Otoman răsar în arborele genealogic al oricărei familii turce.” (The New York Times Book Review)

„Palatul Puricilor este începutul unei călătorii neobosite, uneori amuzante, alteori amestecînd farsa cu pasiunea, în trecutul Turciei.” (The Independent)

Scriitoare de origine turcă, Elif Shafak s-a născut în Franţa, la Strasbourg, în 1971. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Spania, apoi a revenit în Turcia, împreună cu familia sa. În prezent este profesor la Departamentul de Studii despre Orientul Apropiat al Universităţii din Arizona. A debutat în literatură în 1994, cu povestirea Kem Gözlere Anadolu, însă a obţinut succesul şi recunoaşterea publicului turc cu primul său roman, Sufiţii, publicat în 1997. Cel de-al doilea roman, Oglinzile oraşului, publicat în 1999 şi distins în 2000 cu premiul Uniunii Scriitorilor Turci, a impus-o definitiv în literatura turcă. Acestuia i-au urmat Privirea (2000) şi Palatul Puricilor (2002). La Editura Polirom i-au apărut romanele Bastarda Istanbulului (2007, 2012, 2013), Sfîntul nebuniilor incipiente (2009), Cele patruzeci de legi ale iubirii (2011, 2014), Lapte negru (2012), Onoare (2013).

Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, de Varujan Vosganian, în limba bulgară

Volumul Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, de Varujan Vosganian, va fi publicat în Bulgaria, la SONM Publishers, traducere de Vanina Bojikova. Este primul contract de traducere semnat de autor pentru Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, volum apărut în anul 2013 la Editura Polirom, şi în ediţie digitală.

Varujan Vosganian este autorul Cărţii şoaptelor, unul dintre cele mai bune romane apărute în literatura română de după 1989.  Romanul, tradus deja în numeroase limbi, a fost considerat de critică o epopee a secolului XX, o carte identitară pentru poporul armean.

Dar fiecare popor, fiecare loc, fiecare timp are o Carte a şoaptelor a sa. Ea trebuie doar povestită. Jocul celor o sută de frunze este iniţierea în realismul magic al unei Cărţi a şoaptelor a poporului român. Cele şase povestiri ale volumului vorbesc despre neliniştile, căutările şi incertitudinile noastre, despre atîtea traume încă nevindecate. Jocul celor o sută de frunze ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăseşte în prezentul şi chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decît o reîntoarcere în trecut.

Scriitorii din Ungaria, Croația, Franța, Albania, Marea Britanie și Elveția vin în octombrie la Timișoara, la FILTM 3

Șapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanți vor sosi luna viitoare în capitala Banatului, la cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, plănuită să aibă loc în perioada 22-24 octombrie, la Muzeul de Artă, Sala Barocă.

László Krasznahorkai (Ungaria) – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori europeni ai momentului, „un scriitor care te duce cu gîndul la Gogol şi Melville” (Susan Sonntag), Jean Mattern (Franța) – un scriitor de o rară sensibilitate și un editor respectat în întreaga lume (coordonatorul colecției„Du monde entier” a prestigioasei edituri Gallimard), Dasa Drndic (Croaţia) – una dintre cele mai puternice voci feminine ale literaturii din fostul spaţiu iugoslav, cunoscută în egală măsură ca prozatoare și critic literar, Cătălin Dorian Florescu – timişorean de origine, astăzi, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori elveţieni, laureat al Premiului Naţional al Cărţii pe anul 2011, Paul Bailey – cunoscut prozator şi critic literar britanic, iremediabil îndrăgostit de România, poveştile sale îmbinînd adeseori teme şi personaje româneşti, Ornela Vorpsi – emigrate în 1991 din Albania, stabilită la Paris și cunoscută deopotrivă ca scriitoare şi artist vizual; prozele ei au primit numeroase premii şi au fost traduse la prestigioase edituri din Europa și Noemi Kiss (Ungaria) – unul dintre cele mai promițătoare nume din literatura maghiară contemporană și o apreciată cercetătoare literară, specializată în opera lui Paul Celan, aceștia sînt oaspeții din străinătate ai celei de a III-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Lor li se vor alătura invitații din România, autori consacrați, alături de scriitori din noua generație: apreciatul scriitor, critic literar, eseist și publicist Mircea Mihăieș, Filip Florian – unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani, autorul celui mai aclamat debut al ultimilor zece ani, romanul Degete mici, Radu Pavel Gheo – prozator apreciat deopotrivă de critici și cititori și, în egală măsură, un eseist și un traducător important, Florin Lăzărescu – unul dintre cei mai traduși scriitori români contemporani și un scenarist de succes și Bogdan Munteanu – reprezentant de marcă al noii generații de scriitori, autor a 3 volume, prezent în antologii, colaborator al celor mai importante publicații autohtone.

„De trei ani, iată, invităm în capitala Banatului scriitori importanți ai Europei, care, prin cărțile și atitudinea lor, pledează pentru actul cititului ca exercițiu fundamental al existenței acestei lumi. Mediem, prin intermediul FILTM, întîlnirea cu literaturi din apropierea noastră, ba chiar ne aplecăm cu interes, anual, cu precădere asupra unei țări anume: anul acesta, ne-am propus să înțelegem mai bine contextul literar maghiar de astăzi, anul trecut am încercat să înțelegem literatura sîrbă contemporană. Oaspeții ediției de anul acesta ai Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara sînt autori de marcă, publicați de edituri prestigioase (patru dintre ei au apărut în traducere la prestigioasa editură Gallimard), distinși cu premii importante și primiți cu entuziasm de către criticii occidentali. Timișoara își consolidează poziția pe harta culturală românească și europeană și datorită acestui eveniment de calibru, care demonstrează că literatura este extrem de vie și de frumoasă!” (Robert Șerban, președintele FILTM)