Știrile săptămânii: Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi 2015: Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu; Curtea Veche Publishing și Cocktail Holidays te trimit în vacanță în Rodos; Uși Deschise la UNATC; Autori Polirom si Cartea Romaneasca, laureati ai Premiilor Observator cultural 2015; Lansarea Colecției Corint Istorie cu blazon; Lansarea romanului-graffiti al lui Constantin Abăluţă, Femei răspîntii imprevizibile; Două titluri noi la Editura Univers: Alint, Romain Gary și Cărări clandestine, Emmanuel Kattan.
Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi 2015: Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu
Dan Lungu este cîştigătorul Premiului Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia a XII-a, pentru romanul Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, apărut la Editura Polirom în 2014, disponibil şi în ediţie digitală.
Cele cinci volume nominalizate pentru faza finală a competiţiei au fost: Uranus Park (Polirom, 2014), de M. Duţescu, Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (Polirom, 2014), de Dan Lungu, Marea petrecere (Cartea Românească, 2014), de Petre Barbu, Miros de roşcată amară, de Dan Alexe, şi Ne vom întoarce în Muribecca, de Sebastian Corn.
Membrii juriului: Alexandru Călinescu (preşedinte), Emil Brumaru, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Antonio Patraş şi Doris Mironescu.
Gala de decernare a premiului va avea loc după sărbătorile pascale, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu” a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu – un roman surprinzător, emoţionant şi plin de umor care explorează, prin ochii inocenţi ai Rădiţei şi cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă: emigraţia temporară. Pentru a-şi scoate familia din impas financiar, Letiţia hotărăşte să plece la muncă în străinătate pentru cîteva luni. Prin intermediul unei cunoştinţe ajunge la Roma, în Italia, unde face menaj şi îngrijeşte de bătrîna familiei Bosse, Nona. Întîmplător, întîlneşte o fostă colegă de liceu, Laura, o veterană a locurilor de muncă precare, fire puternică, spontană şi onestă, care îi deapănă povestea ei de emigrantă. Acasă, au rămas cele două fetiţe: Rădiţa – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor şi Mălina în cea a soţului Letiţiei, Vali. Aflată la început de şcoală şi puternic ataşată de mama sa, Rădiţa suferă în urma despărţirii aşa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul şi toată imaginaţia. Cele cîteva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării se dovedesc imprevizibile. Ne aflăm în faţa unui roman tulburător, în care sînt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii. Totul într-o construcţie plină de tensiune şi cu un limbaj proaspăt, efervescent.
Curtea Veche Publishing și Cocktail Holidays te trimit în vacanță în Rodos!
Între 16 martie și 16 aprilie 2015, dacă ești înscris la newsletter-ul Curtea Veche Publishing, orice comandă te poate aduce mai aproape de o vacanță provocatoare pe malul Mării Egee, oferită de Cocktail Holidays.
În plus, Curtea Veche Publishing acordă celor care se pregătesc pentru Sărbătorile Pascale reduceri de până la 50% la titluri captivante!
Cei care sunt înscriși la newsletter-ul Curtea Veche Publishing participă automat dacă plasează minimum o comandă din magazinul online www.curteaveche.ro în perioada desfășurării campaniei. De asemenea, cititorii pot participa la tombolă achiziționând cărți la standurile Curtea Veche Publishing de la târgurile de carte din țară unde campania este semnalizată cu afișul de promovare Te încumeți să citești în Grecia?. Astfel, cumpărătorii pot completa taloanele de tombolă existente la casele de marcat.
Premiul constă într-o vacanță pentru două persoane, în Rodos (Insula Soarelui) în luna septembrie 2015. Câștigătorul trebuie să își aducă în vacanță buna dispoziție și disponibilitatea pentru aventură și explorare a insulei Rodos, o splendoare medievală înconjurată de ziduri vechi. Nu numai că este plină de plaje frumoase, înconjurate de apele calde ale mării, dar ea și adăpostește minunatele ruine antice, adevărate izvoare istorice.
Sejurul pentru două persoane este asigurat de Cocktail Holidays și include cazare hotel de 3* cu mic dejun și transport cu avionul.
Regulamentul este disponibil pe www.curteaveche.ro.
Uși Deschise la UNATC
Între 6 și 8 aprilie, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” primește oaspeți la Uși Deschise, manifestare aflată la cea de-a XIX-a ediție.
Cei interesați să urmeze o carieră artistică în teatru și media sau să descopere cum se formează artiștii de mâine, sunt invitați la ateliere de actorie, exerciții de regie, cursuri interactive de dans și scrimă, demonstrații de tehnică în mânuirea marionetei, cursuri deschise de teatrologie – management cultural, jurnalism teatral. Se vor viziona și trei spectacole de succes: Câinele Grădinarului de Lope de Vega, Amintiri de Alexei Arbuzov,Visul unei nopți de vară de William Shakespeare .
Participanții vor primi informații utile despre metodologia admiterii, vor putea intra în dialog cu actualii studenți, cu profesori reputați și se vor simți, cel puțin pentru o zi, parte din acest univers captivant al teatrului.
Printre pasionații de teatru, ne dorim ca elevii să își înceapă Săptămâna Altfel alături de noi.
Ușile se vor deschide luni, 6 aprilie, ora 10:30, la Sala Atelier, în prezența Rectorului prof.univ.dr. Adrian Titieni și a Decanului conf.univ.dr. Paul Chiribuță.
Organizatorii evenimentului, studenții anilor I și II Teatrologie – Management Cultural, Jurnalism Teatral, coordonați de prof.asoc.drd. Olivia Pareșcura, vă așteaptă la sediul UNATC „I.L.Caragiale” din strada Matei Voievod nr. 75-77.
Intrarea este liberă!
Programul complet se găsește pe facebook.com/usideschiseofficialpage și pe www.unatc.ro
Autori Polirom si Cartea Romaneasca, laureati ai Premiilor Observator cultural 2015
Luni, 30 martie 2015, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a PremiilorObservator cultural. În cadrul Galei, s-au decernat opt premii pentru şase categorii şi Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia.
Gabriela Adameşteanu, Mirel Bănică, Adela Greceanu, Nora Iuga, Radu Mareş, Florina Pîrjol şi Marta Petreu se află printre laureaţii celei de-a IX-a ediţii a Premiilor Observator cultural 2015.
Premiul pentru Memorialistică i-a revenit scriitoarei Gabriela Adameşteanu pentru volumul Anii romantici, apărut la Editura Polirom, în seria dedicată autoarei.
Premiul pentru Eseistică/Publicistică a fost obţinut de cercetătorul Mirel Bănică pentru volumul Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, apărut în colecţia „Plural. M” a Editurii Polirom.
Şi cuvintele sînt o provincie de Adela Greceanu şi Asta nu este viaţa mea de Marta Petreu au fost distinse cu premiul pentru Poezie. Şi cuvintele sînt o provincie a apărut la Editura Cartea Românească, colecţia „Poezie”, iar volumul Asta nu este viaţa mea a fost publicat la Editura Polirom, în seria de autor „Marta Petreu”.
Premiul pentru Debut a fost obţinut de Florina Pîrjol pentru volumul de critică şi istorie literară Carte de identităţi, apărut la Editura Cartea Românească.
Premiul pentru Proză i-a revenit lui Radu Mareş pentru volumul de povestiri Sindromul Robinson, apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.
Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia i s-a acordat în acest an poetei, prozatoarei şi traducătoarei Nora Iuga. Recompensată de-a lungul carierei cu numeroase premii, Nora Iuga este una dintre cele mai apreciate scriitoare române. În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, o recompensă care se acordă tuturor celor care contribuie la răspîndirea culturii germane în lume. A tradus din August Strindberg, E.T.A. Hoffmann, Nietzsche, Knut Hamsun, Barbara Bronnen, Elfriede Jelinek, Herta Müller, Ernst Jünger, Oskar Pastior, Günter Grass, Aglaja Veteranyi.
Din juriul celei de-a IX-a ediţii a Galei Premiilor Observator cultural au făcut parte: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Adrian Lăcătuş, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Claudiu Turcuş.
Laureaţii Premiilor Observator cultural:
- Debut: Cristina Andrei,Abonatul nu poate fi contactat(Editura Nemira) (roman)
- Critică literară/ Istorie literară/ Teorie literară: Eugen Simion,Cioran – o mitologie a nedesăvîrşirilor(Editura Tracus Arte)
În cadrul Galei, au fost omagiaţi traducătorii Constantin Geambaşu şi Antoaneta Olteanu (traducere din limba rusă a volumului de povestiri Poveşti de dragoste de Ludmila Petruşevskaia, colecţia „Biblioteca Polirom”, 2014), cărora li s-a oferit cîte un trofeu şi o Diplomă de Excelenţă.
Lansarea Colecției Corint Istorie cu blazon
Vă invităm marți, 7 aprilie 2015, ora 18.30, la Cărturești Verona, în Ceainărie, la evenimentul de lansare a Colecției Istorie cu blazon-Editura Corint.
VOR LUA CUVÂNTUL: Dna Georgeta FILITTI • Dl Marius CONSTANTINESCU
Dl Filip-Lucian IORGA • Dna Ana ANTONESCU
În prezenţa Domnului Radu Negrescu-Suţu şi a Doamnelor Alexandra Reininger-Callimaki şi Rodica Callimachi
CU BLAZON este istoria elitelor autentice. Este povestea unei lumi care a strălucit prin stil, prin inteligenţă, bun-gust şi subtilitatea conversaţiei din saloane. Este istoria unor oameni care au fost binecuvântaţi nu numai cu avere şi ranguri, ci şi cu patriotism, spirit de sacrificiu şi simţul datoriei.
ISTORIA Studii istorice, jurnale, memorii, monografii, evocări, literatură „cu ştaif”, reeditări sau mărturii inedite ne vor ajuta să recuperăm istoria dramatică şi plină de farmec a vechilor elite româneşti sau de pe alte meleaguri.
Purtaţi de dorinţa de a ne aminti cine suntem, să deschidem vechile cufere rămase de la bunici, să suflăm praful de pe blazon şi să-l purtăm, cu mândrie, pe o carte.
COLECŢIE INIŢIATĂ ŞI COORDONATĂ DE FILIP-LUCIAN IORGA
Iaşii de odinioară de RUDOLF SUŢU
„O carte de suflet care oferă cititorului o invitaţie la o călătorie tihnită şi plină de farmec prin Iaşii de odinioară. Călăuza este prinţul român Rudolf Suţu (1880-1949). Prinţul îşi iubeşte oraşul, care nu înseamnă pentru el doar o colecţie de case frumoase, de străzi, de grădini, ci şi un mănunchi de amintiri personale şi de istorii preluate de la bunici, de la părinţi, de la rude. Cronicar îndrăgostit de oraşul lui, Rudolf Suţu îi cunoaşte trecutul şi îi înţelege până în cele mai rafinate detalii mecanica socială. Datorită lui, ne putem şi noi astăzi întâlni cu notabilii Iaşiului de altădată, cu boieri de viţă veche şi cu oameni de litere, cu acele elite reale, care au construit civilizaţie. De la Familia Regală la Badea Cârţan sau Barbu Lăutarul, de la moşieri la francmasoni şi la artişti, de la frumuseţile epocii, reginele seratelor strălucitoare, la profesorii sobri de altădată, de la beizadele la membri ai Jockey Clubului, Iaşiul trecutului ne devine nouă, celor de azi, familiar prin oamenii vii şi interesanţi care l-au locuit sau l-au vizitat. Vom găsi la Rudolf Suţu evocări ale unor personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Spiru Haret, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Matei Millo şi, fireşte, multe nume mari ale boierimii moldovene. Să ne lăsăm, aşadar, fermecaţi de Iaşii de odinioară…” Filip-Lucian Iorga
„Iaşiul descris cu atâta patimă de Rudolf Suţu, un adevărat cronicar peste timp, este Iaşiul generaţiilor care l-au precedat, al genitorilor şi al buneilor săi. El este, bineînţeles, idealizat de cronicar, care, fără voia sa, din pasiune, se lasă antrenat într-un fel de «cristalizare», asemeni celei descrise de Stendhal, atribuindu-i numai virtuţi şi calităţi, ulterior pierdute pentru veşnicie. Cu toată această viziune romantică, lectura Iaşilor de odinioară constituie o plăcută şi instructivă călătorie în timp, peste veacuri, din care cititorul nu poate reveni decât îmbogăţit şi satisfăcut, asemeni unui arheolog care descoperă vestigiile unei civilizaţii pierdute.” – Radu Negrescu-Suţu
RUDOLF SUŢU (1880-1949) este un prinţ român dintr-o veche familie fanariotă, strănepot în linie dreaptă al lui Alexandru-Vodă Suţu, domn atât al Moldovei, cât şi al Ţării Româneşti, în prima parte a secolului al XIX-lea.
Lumea era toată a mea de ANA-MARIA CALLIMACHI
AMINTIRILE UNEI PRINŢESE
„Aceste memorii reprezintă fără îndoială o operă literară, dar şi un izvor istoric de prima mână, ajutând la reconstituirea unei epoci trecute şi mai ales la înţelegerea ei. Autoarea, aparent detaşată de problemele pe care le tratează în proiectul ei de reînsufleţire, este o purtătoare de cuvânt a unei lumi ce a fost şi nu mai este, dar care a avut rosturile ei. Între altele, această categorie socială a ajutat tânăra Românie să se integreze ca o entitate europeană în lumea care se reconstruia, ea însăşi reuşind să-şi găsească un loc firesc în modernitate, cel puţin până la marile răsturnări care au avut loc în veacul XX, înlăturând-o din istorie!” – Acad. Dan Berindei „Mama mea, Roxane (Pussy) Callimachi, născută în 1918, era fiica Anei-Maria Callimachi. Mama a fost infirmieră la Crucea Roşie, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe frontul din Rusia, şi cineva mi-a spus că unde cădeau cele mai multe bombe, acolo era şi mama. A avut multe de îndurat şi s-a prăpădit la 60 de ani. Pe bunica am cunoscut-o destul de puţin. Ea a plecat din România în 1940. Noi am plecat două decenii mai târziu. Locuiam în ţări diferite, bunica în Anglia şi eu în Franţa, ceea ce nu a facilitat contactul. Ne-am întâlnit de două ori. Prima dată, în mai 1960, când am sosit la Paris, iar a doua oară la Londra, unde am locuit şi eu pentru o vreme, în 1964. Întâlnirea de la Londra a fost foarte agreabilă, iar bunica m-a invitat la premiera filmului My Fair Lady cu Audrey Hepburn şi Rex Harrison. Nu ne-am mai văzut niciodată de atunci. Între timp, m-am măritat şi am devenit mamă, iar la moartea bunicii, în 1970, mama a fost singură la Londra, la înmormântare.
ANA-MARIA CALLIMACHI
Urmaşă a vechilor boieri Văcăreşti şi Măneşti, Ana-Maria Văcărescu s-a născut în 1892 şi s-a căsătorit în 1911 cu prinţul Jean Callimachi. În 1940 a plecat din România şi a trăit în exil, în Marea Britanie. A publicat această carte de memorii în limba engleză, în 1949, şi a murit în 1970, la Londra.
Lansarea romanului-graffiti al lui Constantin Abăluţă, Femei răspîntii imprevizibile
Luni, 6 aprilie, ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona (ceainărie) din Bucureşti, va avea loc lansarea romanului-graffiti Femei răspîntii imprevizibile, semnat de Constantin Abăluţă, apărut de curînd la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital.
Invitaţi, alături de autor: Dan Cristea, Tudorel Urian şi Barbu Cioculescu.
Fragmente din roman, în lectura actriţei Silvia Codreanu.
La finalul evenimentului va avea loc o sesiune de autografe.
A cocheta, a iubi, a face amor… După ce criterii îşi aleg femeile partenerii? Ioana, fetişcana de la ţară, îl momeşte pe băiatul care se teme de stafii; apoi, în Germania, se mărită cu un bătrîn. Chloe, poeta nimfomană, asaltează bărbaţi deştepţi şi spirituali –frumuseţea, vîrsta n-o interesează. Andreea modelează animale la scara 1:1 şi, cînd simte că o „robeşte fiorul iubirii”, îşi mută sculpturile (inclusiv girafa) în casa amantului. Capricii de-o clipă, tainice permanenţe? Vieţi şi destine privite cu umor şi îngăduinţă. Un roman-graffiti: tuşe rapide, pete de culoare punctînd melancolice amintiri. Jurnal de bord al unui explorator rătăcit pe-un continent veşnic necunoscut: FEMEIA.
„În viaţa fiecăruia dintre noi a existat mereu o mamă, o soră, o vecină pe care o admiram de la distanţă, o colegă de care eram îndrăgostiţi în secret, o aristocrată a lumii de ieri care ne fascina, o învăţătoare atoateştiutoare, o iubită, care, în fiecare dimineaţă, făceau să ni se lumineze ziua la simplul gînd că le vom zări, ne vor vorbi, vom petrece minute şi ore în imediata lor apropiere. Caligraf al trăirilor sublime, Constantin Abăluţă trasează din cuvinte cîteva portrete memorabile, în care concreteţea realului se rarefiază în diafanul visului, mîna fină a artistului plastic redă sunetele misterioase, dar liniştitoare ale unor nocturne numai de el auzite, iar cotidianul posac al timpului prezent este fisurat de zîmbetul nostalgic al amintirilor.” (Tudorel Urian)
„Proză elegantă, decupată din materie onirică, arabescuri ce pleacă din fumul amintirii – cartea lui Constantin Abăluţă foloseşte pretextul feminin ca pe o madlenă. De fapt, punctul de fugă îl constituie relaţia naratorului cu obiectele şi cu propria memorie. Mai departe, ceea ce este pus sub semnul întrebării este chiar puterea oricărui text de a prinde în plasa lui peştii aceştia care înoată în apele negre ale melancoliei.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
Constantin Abăluţă s-a născut în 1938 la Bucureşti. Este arhitect diplomat, dar are operă de scriitor. A publicat pînă acum aproximativ 60 de cărţi de poezie, proză, teatru, eseu, critică literară. Opera de traducător (din Beckett, Baudelaire, Vian, Modiano, Wallace Stevens, Dylan Thomas, Michaux, Edward Lear, Frank O’Hara etc.) numără peste 30 de cărţi.
A publicat trei antologii de poezie românească. Majoritatea copertelor cărţilor sale sunt concepute şi executate de arhitect. Conţinutul îl priveşte în principal pe scriitor, dar uneori intervine discret şi mîna arhitectului. A participat la o duzină de întîlniri poetice internaţionale. În 2005, la Rotterdam, opera sa poetică a constituit obiectul unui atelier de traduceri. Are cîteva cărţi (poezie, proză) traduse în Franţa, Belgia, Macedonia, Bulgaria. Zeci de reviste din lume i-au publicat poeziile, nuvelele, haikuurile.
De cîţiva ani pregăteşte o expoziţie retrospectivă a operelor sale grafice (circa 100 de tablouri).
Două titluri noi la Editura Univers: Alint, Romain Gary și Cărări clandestine, Emmanuel Kattan
Alin, Romain Gary (Émile Ajar)
Traducere: Irinel Antoniu
Colecție: Romanul secolului XX
Ce faci când eşti un om singur în marele Paris şi simţi nevoia să fii alintat cu drag? Domnul Cousin a găsit soluţia: adoptă un piton, botezându‑l chiar aşa, Alint. De aici o sumedenie de încurcături, într‑o fabulă modernă care amestecă umorul cu tristeţea fără margini a unei existenţe. Prima carte publicată de Gary sub pseudonimul Émile Ajar (şi apărută abia în 2007 în versiunea integrală) este o poveste care, precum afectuoasa reptilă, se răsuceşte şi face nenumărate noduri, constând în situaţii absurde, jocuri de cuvinte şi, mai ales, în modul cu totul original de a gândi şi a se exprima al eroului.
Pe numele său adevărat Roman Kacew, Romain Gary s‑a născut în 1924 la Vilnius, în Lituania, unde şi‑a petrecut prima parte a copilăriei. A studiat Dreptul la Paris şi a învăţat să piloteze avioane în cadrul Forţei Aeriene Franceze. În cel de‑al Doilea Război Mondial a luptat alături de trupele franceze în Europa şi în Africa de Nord, devenind apoi un diplomat şi un scriitor de succes. Este cunoscut publicului român pentru cărţile Clar de femeie, Ai toată viaţa înainte şi Groapa bunei speranţe, primul său roman, publicat în 1945. Gary a reuşit să înşele vigilenţa criticilor şi a cititorilor, fiind singurul scriitor nominalizat la Premiul Goncourt de două ori. După ce în 1956 a primit premiul pentru romanul Les racines du ciel (Rădăcinile cerului), Academia Goncourt i‑a oferit din nou premiul, în 1975, pentru Ai toată viaţa înainte, publicat sub pseudonimul Émile Ajar. La decernarea premiilor, Gary a privit din sală cum vărul său, care s‑a prezentat drept Ajar, a primit premiul. Semnul identităţii dintre Gary şi Ajar a fost pus abia după ce scriitorul s‑a sinucis, în decembrie 1980.
http://www.edituraunivers.ro/home/281-alint.html
Cărări clandestine, Emmanuel Kattan
Traducere: Diana Crupenschi
Colecție: Romanul secolului XXI
Înainte de a pleca din Montréal, tânăra Sara nu‑și pune prea multe întrebări în privința originii și a identității sale. Dar mutarea ei în Ierusalim, unde studiază arheologia, schimbă totul. Născută dintr‑o mamă musulmană și un tată evreu, cum ar putea să reconcilieze cele două aspecte atât de opuse ale originii ei? Sara încearcă să se adapteze, se împrietenește cu Samira, o fată musulmană, cu Tamar, o tânără evreică; dar nu se simte în largul ei în nici un grup. La un moment dat, Sara dispare brusc, fără urmă, iar tatăl ei sosește în Ierusalim, alarmat de faptul că ancheta declanșată de dispariția fetei nu face nici un progres.
Emmanuel Kattan a studiat filosofia la Universitatea din Montréal, orașul său natal, și la Oxford. Și‑a publicat primul roman, Nous seuls (Noi singuri), în 2008 la Éditions du Boréal. Au urmat Les Lignes de désir (Cărări clandestine), în 2012 și Le Portrait de la reine (Portretul reginei) în 2013.
http://www.edituraunivers.ro/home/282-c%C4%83r%C4%83ri-clandestine.html
Între 2 și 15 aprilie, ambele volume sunt disponibile cu 25% reducere pe site-ul Editurii Univers (www.edituraunivers.ro).
