Filme Filme europene

Patria cea crudă: Deutschland bleiche Mutter (1980)

Deutschland bleiche Mutter (1980)
Regia: Helma Sanders-Brahms
Distribuția: Eva Mattes, Ernst Jacobi, Elisabeth Stepanek

Helma Sanders-Brahms este una dintre cineastele cele mai importante ale Noului Cinema German din anii 70-80. Numele ei este mai puțin cunoscut decât al unor colegi de generație cum au fost sau sunt Reiner Werner Fassbinder, Win Wenders, Werner Herzog sau Margarethe von Trotta, dar ar fi fost suficient să fi făcut doar ‘Deutschland Bleiche Mutter’ (1980 – difuzat pe piața de limba engleză ca ‘Germany Pale Mother’) pentru a-i recunoaște valoarea și contribuția. Este unul dintre cele mai lucide și mai critice dintre filmele care privesc înapoi cu mânie spre trecutul nazist al Germaniei și spre perioada de imediat de după război. Implicarea personală îl face și mai autentic și mai uman.

Deutschland Bleiche Mutter’ este mai mult decât un film de autor. Helma Sanders-Brahms nu numai că a scris scenariul și a regizat filmul, dar a și dezvoltat în poveste și în personaje istoria familiei sale și povestea de dragoste, război și ură a propriilor părinți. Acțiunea începe în anul dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Hans și Helene sunt doi tineri germani care, cumva, nu se lăsaseră atrași în fanatismul care-i copleșise pe majoritatea celor din jur. Se cunosc și trăiesc o frumoasă și banală poveste de iubire. Imediat după căsătorie, poate datorită faptului că nu este membru al partidului nazist, Hans este concentrat și trimis pe front. Ajunge întâi în Polonia, apoi în Franța, la sfârșitul războiului în Grecia. Hans și Helene se vor mai întâlni de două ori până la sfârșitul războiului, și în una dintre ocazii este concepută fetița lor. Hans este departe, pe front, martor și poate complice al ororilor care se petrec acolo. Helene, precum milioane de femei germane, trebuie să lupte să supraviețuiască împreună cu fetița ei. Casa le este distrusă de bombardamente, se refugiază întâi la Berlin și în continuare la țară, cutreieră o Germanie din ce în ce mai distrusă, este violată și ajunge să jefuiască cadavre. Norocul îi ajută pe cei doi să supraviețuiască, dar viața de după război nu este nici ea ușoară. Traumele i-au schimbat definitiv pe amândoi – fizic dar mai ales sufletește. Iubirea s-a stins, i-au luat locul suspiciunile, neîncrederea, frustrările pentru destinele întrerupte. În jur renaște o Germanie nouă, în care foștii naziști sunt iertați și tot ei sunt cei care avansează social și economic.

‘Deutschland Bleiche Mutter’ nu este un film despre Holocaust sau despre ororile războiului. Perspectiva este cea a germanilor care nu au comis crime dar nici nu s-au împotrivit. Hans și Helene nu sunt eroi ci mai degrabă martori pasivi a celor care se petrec în jur. În astfel de vremuri însă, încercarea lor de a fi indiferenți și de a-și trăi viața nu are șanse de reușită. Helene asistă fără să intervină la persecutarea violentă a vecinilor ei evrei, Hans este martor și poate și executant al unor crime de război. Supraviețuirea lor este fizică, dar omenia din ei este în mare parte distrusă. Helene suferă o paralizie facială, jumătate din obraz îi este deformat și și-l ascunde cu un voal negru. Putem intepreta acest detaliu al biografiei eroinei ca pe o metaforă a Germaniei divizate de după război, cu o parte din țară rămasă în spatele Cortinei de Fier. Intepretarea celor doi actori din rolurile principale – Eva Mattes și Ernst Jacobi – este excepțională. Regizoarea Helma Sanders-Brahms combină scenele filmate cu secvențe din arhivele cinematografice și cu înregistrări sonore pentru a reda cu exactitudine atmosfera din Germania dinaintea, din timpul și mai ales de după război. Nu lipsesc scenele foarte dure, aproape crude – dar așa a fost și destinul eroilor din film. Poemul lui Bertold Brecht, citit la început și din care este extras și titlul filmului, pune întreaga poveste în context. Puternic și impresionant, ‘Deutschland Bleiche Mutter’ este o privire cinematografică îndreptată înapoi, fără menajamente și fără scuze, spre o perioada tragică din istoria Germaniei.

Nota: 7/10

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Istoria cinematografului italian, de Paolo Russo

Dan Romascanu

O bună educație: L’enfant sauvage (1970)

Dan Romascanu

After.Life (2009)

Jovi Ene

1 comment

trustlink.ro 27 februarie 2024 at 09:19

Deutschland Bleiche Mutter’ este un film care trebuie vazut de orice cinefil interesat de Istoria Germaniei si a Europei secolului XX. Este o lectie de istorie si, mai ales, o oglinda tragica a conditiei umane in cele mai cumplite vremuri. Este un film dur si neinduplecat in criticile sale, dar in acelasi timp subtil si emotionant in felul in care prezinta destinoanele nefericite ale celor care de seama la acel moment al Istoriei. Un film remarcabil al unei cineaste remarcabile, care reuseste sa imbine cu maiestrie viata sa personala si cea din film, dand nastere unei opere profunde, sensibile si valabile si astazi, la mai bine de patru decenii de la lansare.

Reply

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult