„12” (2007)
Remake al peliculei „12 Angry Men”
Regizor: Nikita Mikhalkov
Distribuție: Sergey Makovetskiy, Sergey Garmash, Apti Magamaev
Soțul meu a insistat cred vreun an ca să ajung să pornesc acest film. Nu-mi pot explica, nici până acum, de ce am tot amânat. I-a crăpat răbdarea și iată-ne, într-o duminică seara, instalați comod pe canapea cu câte o ceașcă aburindă de glintwein, privind filmul „12” a lui Nikita Mikhalkov. Pelicula este un remake al celebrului film „12 Angry Men”, într-o reinterpretare excepțională, zic eu.
Un băiat cecen este acuzat că și-a ucis tată vitreg, un ofițer în Armata Rusă, implicat în Războiul din Caucaz. Prima scenă a filmului pornește de la o scenă banală, și anume începutul ședinței de judecată. E filmată în stilul regizorilor ruși, cu toate elementele pertinente unei astfel de abordări. Avem martori grăbiți și un avocat plictisit de această misiune aproape „inutilă”. La polul opus este băiatul, care pare complet detașat, prins într-o reverie completă, în care își aduce aminte de crâmpeiele unei copilării fericite în creierii munților caucazieni.
În sală sunt prezenți cei 12 jurați, care urmează să îi decidă soarta. 12 figuri atât de diferite, care se adună, epic sau nu, într-o sală de sport. Obiectivul lor este să încheie cât mai repede sarcina: să-l declare vinovat pe băiat. Din acest punct, filmul începe să prezinte toate caracteristicile unei pelicule în stilul lui Mikhalkov.
Totul începe cu faptul că verdictul nu poate fi deliberat, deoarece apare un jurat care nu crede în culpabilitatea băiatului. Dezbaterile devin tot mai epice, durerile ies la suprafață, stereotipurile sunt eliberate. Filmul dezbate o problemă acută, și anume raporturile tensionate dintre ruși și etniile caucaziene, care trebuie să supraviețuiască într-o țară care, chiar după mult timp de la încheierea conflictelor armate, încă îi privește ostil.
De-a lungul celor 2 ore cât are filmul, nu am putut scăpa de impresia veridicului dicton biblic „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra lui”. Cei 12 jurați sunt un conglomerat, o mașinărie de analiză, care începe treptat să-și macine propriile istorii și să vadă noi perspective asupra problemei.
Mikhalkov și-a câștigat, prin această reverie cinematografică, titlu de maestru în ale regizoratului, pentru că „12” este mai mult decât o plăcere estetică, reprezintă o veritabilă analiză a profilurilor umane, în toată splendoarea sau abominabilul lor.
Nu știu dacă sunt în drept să dau o notă acestei plăceri cinefile, dar cu siguranță este o peliculă pe care orice om dornic de cunoaștere ar trebui să o vadă. Măcar pentru ca să înțeleagă răul provocat, în mințile omului, de război.
Nota: 10/10
(Sursă fotografii: cinemagia.ro, http://www.allocine.fr/)
