Filme Filme europene

Europa în Balcani: Europa (2023)

Europa (2023)
Regia: Sudabeh Mortezai
Distribuția: Lilith Stangenberg, Jetnor Gorezi, Steljona Kadillari

Scenarista și regizoarea Sudabeh Mortezai și-a asumat un oarecare risc alegând pentru cel mai recent film al ei numele de ‘Europa’ și asta nu numai deoarece acest nume a fost deja folosit. Am găsit vreo zece filme de lung metraj cu acest nume pe IMDB, plus numeroase filme scurte, episoade de seriale sau filme documentare. În acest film austriac scris și regizat de o cineastă germană de origine iraniană, ‘Europa’ implică o doză de ambiguitate sau, daca vreți, are sensuri multiple. Este în primul rând numele unei corporații care încearcă să se extindă în Albania, una dintre țările balcanice cele mai puțin cunoscute și înțelese. Acțiunea însă ar putea să se întâmple în orice altă țară din zona balcanică sau din alte părți ale Europei Răsăritene ieșite din comunism. Europa ar trebui să însemne și un sistem de valori și un mod de viață spre care să aspire toate popoarele continentului. Extinderea Europei, ca instituție dar mai ales ca idee, este însă inegală, incompletă și de multe ori însoțită de conflicte și de suferințe. Povestea din acest film este un episod al acestei evoluții lente și contradictorii.

Eroina principală a filmului este o funcționară germană care lucrează pentru o corporație internațională numita ‘Europa’. Beate este una dintre acele profesioniste care petrec luni de zile departe de casă. Știm că are o familie și (cel puțin) un copil cu care vorbește pe Internet, serile, în momentele de răgaz. Filmul surprinde activitatea ei în Albania, unde cu ajutorul unui asistent tânăr și al unui translator, are sarcina de a convinge locuitorii unei zone rurale să evacueze terenul pe care se află o fostă structură industrială, acum abandonată. Corporația dorește să puna stăpânire pe zonă, însă fără locuitorii săi. Abia spre final, spectatorii vor afla ceva despre scopul acestor activități. Orice mijloace sunt permise. La început locuitorilor li se propun condiții care par greu de refuzat: despăgubiri generoase, ajutoare de relocare, burse pentru copiii care urmează să studieze, donații pentru cultul religios dominant în acele locuri. Și totuși, unii dintre ei, puțini, nu accepta să părăsească locurile unde s-au născut și au trăit, casele și mormintele părinților și străbunilor, singurul mod de viață pe care l-au cunoscut. Povestea filmului se concentrează asupra conflictului dintre Beate ca reprezentantă a corporației și unul dintre acești țărani și familia sa. Când mijloacele de convingere prin cointeresare par a eșua, încep presiunile și amenințările. Conflictul amenință să devină violent.

Partea care mi-a plăcut cel mai mult din film este cea care prezintă întâlnirea, care ajunge în unele momente la confruntare, dintre cele două culturi și moduri de a vedea lumea – cultura locală cu economia tradițională, cu religia și relațiile ei de familie, cu ospitalitatea dar și neîncrederea față de străini croită de istorie, și cultura ‘occidentală’ bazata pe interese și pe credința într-un progres care trebuie impus dacă nu este acceptat. Regizoarea Sudabeh Mortezai vine din lumea documentarului, și aceasta se simte, în sensul bun. Nu numai cadrul în care se petrece acțiunea pare nepoluat, dar și scenele care întâlnesc pe reprezentații celor două lumi au autenticitate și chiar și umor. Contribuie la aceasta folosirea de actori neprofesioniști și folosirea dialogului spontan, fără constrângerea unui scenariu care să le dicteze cuvintele. Trebuie să menționez și numele actorului care joacă rolul principal al fermierului albanez – Jetnor Gorezi. Spectatorii români vor recunoaște în acest personaj trăsăturile lui Ilie Moromete. Singurii actori profesioniști sunt de partea ‘occidentală’ a distribuției, dar și aici alegerea actriței germane Lilith Stangenberg pentru rolul lui Beate a fost, cred, excelentă. O mare parte din film spectatorii se vor întreba ce simte și de ce parte a conflictului se afla această femeie, când este ea sinceră și cât de conștientă este de faptul că și ea este, în fond, manipulată. Ambiguitatea cred că este mai potrivită decât categorisirea, prea explicită în opinia mea, a personajelor. În final, continentul Europa va trebui să-i includă pe toți. Cinema politic ambițios, reușită parțială.

Nota: 6/10

(Sursă fotografii: IMDb.com)

Articole similare

Murder, My Sweet (1944)

Jovi Ene

O operă de artă: 24 Frames (2017)

Dan Romascanu

Gran Torino (2008): Saptamana Clint Eastwood

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult