Mihai Brezeanu scrie la ‘liternet.ro’ despre spectacolul cu ‘Fata din casa vagon’, adaptarea unui roman de Ana Maria Sandu pusa in scena la Teatrul de Artă: ‘O femeie. Pardon, o fată. 17 ani şi ceva. Anii ’70. O adolescenţă timidă, cuminte, cenuşie, singuratică. Brusc, un eveniment sexual, (non)-erotic şi totul se schimbă. Pentru totdeauna. Povestea mamei din textul Anei Maria Sandu are şi alte particularităţi. Cea mai importantă: o relaţie strânsă cu un tată care moare la puţin peste 40 de ani, accentuând singurătatea. Lăsând particularităţile deoparte, povestea ei seamănă cu poveştile atâtor tinere femei / fete devenite, peste noapte, mame. Generaţia mamelor de decreţei, cum s-ar zice. Femei care, din necunoaştere, ghinion, răutatea semenilor, cruzimea contextului social-politic, au plonjat dintr-o adolescenţă ca o prelungire a copilăriei într-o maturitate nicicând interiorizată. Femei fără tinereţe, fără experienţe proprii, fără anii de descoperire solitară a vieţii. Salt în necunoscut, salt în gol, salt în absurd. Salt spre o maternitate toxică, salt despre depresie, salt spre nefericire.’
Adriana Gionea scrie la ‘PostModern’ despre o carte care trebuie adaugata listei de carti pe care le dorim traduse si publicate la noi – romanul Evguénie Sokolov scris de Serge Gainsbourg: ‘Prin confesiunea de o francheţe autoironică străpungătoare a protagonistului, Serge Gainsbourg face o reverenţă în faţa creativităţii fără limite a excentricilor ce au deschis uși către noi forme de expresie, împrospătând o artă anchilozată de obsesia pentru frumuseţea convenţioanală, bună de atârnat în saloanele demodate. Însă, asemenea unui artist inovator, nu ezită să arate degetul mijlociu spre cei ce au deturnat creativitatea de pe scena artei contemporane în direcţia pur comercială, punând specula, impostura, snobismul și mediocritatea pe aceeași treaptă cu talentul, de multe ori eclipsându-l.’
Pe blogul ‘Libris’ am citit cronica lui Sever Gulea la ‘Intelepciunea banilor’ a lui Pascal Bruckner tradusa si publicata de editura TREI: ‘Fără să dea răspunsuri tranșante, mai degrabă plasându-ne mereu la polii aporiilor pe care le identifică , Pascal Bruckner reconstruiește un proiect pentru o posibilă atitudine înțeleaptă față de bani (fără să fie vorba de o înțelepciune generală, ci de o înțelepciune asociată fiecărei utilizări): recunoașterea necesității și a caracterului lor inevitabil (remarcând eșecurile succesive ale proiectelor extreme care au căutat să scape de ei), desacralizarea banilor (nici să-i iubim, nici să-i detestăm), dublarea calităților pecuniare (libertate, siguranță, lipsă de griji) cu obligații (probitate, proporționalitate, distribuție). Poate cel mai general dar și cel mai convingător mesaj din finalul volumului rămâne sublinierea faptului că banii sunt constant o expresie a caracterului nostru trecător și că ei mediază totuși între ceea ce ne dorim ceea ce putem și ceea ce ni se cuvine, provocându-ne, de fiecare dată să gândim și să cheltuim corect, să devenim, într-o oarecare măsură, filosofi.’
‘Deborah’ lui Catalin Mihuleac se afla undeva pe drum spre mine, incredintata zeilor postei, destul de solicitati in perioada sarbatorilor. Adi George Secara scrie la ‘BookHub’ despre carte si in asteptarea ei iata opinia sa: ‘Cu romanul Deborah, Cătălin Mihuleac își continuă un proiect literar care are în centru recuperarea memoriei evreilor din România. Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile.’
Liviu Szoke scrie la ‘Bookblog’ despre ‘Un roman intr-o gara mica’, volum aparut la editura Polirom: ‘Chiar dacă nu toate poveștile lui Kocsis Francisko izbutesc să transmită ceva cititorului, unele sunt suficient de antrenante cât să mențină treaz interesul și să îl facă pe cititor să își pună întrebări. Proza este elegantă, cuvintele se leagă frumos între ele, frazele curg natural, firesc, iar poveștile, chiar dacă unele au o ușoară tentă supranaturală, pare că s-ar putea întâmpla oriunde și oricând pe aici sau pe dincolo. Personajele zici că sunt decupate din poveștile spuse de părinții sau de bunicii noștri, iar pentru cine a trăit la sat nu au cum să pară străine.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:
-”Alergătorul invizibil”, de Ciprian Măceșaru
-”Cetăți, castele și alte fortificații din România. Volumul II”, de Radu Oltean
–”Bocănilă”, de Alice Clayton
–”Despre dragoste și alți demoni”, de Gabriel Garcia Marquez
–”Crăciunul prin alte colțuri ale lumii”, de Pavla Hanáčková
–”Cum trăiesc copiii prin alte colțuri ale lumii”, de Pavla Hanáčková & Helena Haraštová
(Sursă fotografii: PostModern.ro, Libris.ro, Bookhub.ro)