”Atlasul Dragonilor. Dragonopedia lumii, de la amphipteridae la aripazoni”, de William O’Connor
Editura Paralela 45, Pitești, 2020
Traducere din limba engleză de Viorel Zaicu
Atât de minuțioase sunt informațiile din acest atlas încât chiar îți dorești ca lumea dragonilor să existe și astfel de animale maiestuoase și pline de caracteristici uimitoare să fie printre noi (desigur, cu excepția celor care sunt periculoase pentru oameni)! Dar de ce am zis mai sus că nu ar exista, de vreme ce volumul-album este populat de informații foarte exacte despre aria de acoperire, mențiunile documentare și locuri în care astfel de dragoni pot fi, în continuare, văzuți de oameni:
”Astăzi dragonul asiatic e o specie ocrotită în China, Vietnam, Coreea și Japonia. Deși menținerea lor în viață în captivitate e o sarcină foarte dificilă, Grădinile zoologice și botanice din Hong Kong au în colecția lor o pereche de dragoni de templu fertili, iar îngrijitorii lor se așteaptă ca aceștia să facă pui. În Europa și America deținerea unor exemplare din această specie este legală doar pentru deținătorii unui permis special.
Totuși, există un comerț fructuos cu dragoni asiatici, care ajung în grădini zoologice clandestine sau în colecții private. Adesea se organizează lupte între ei, care sunt, bineînțeles, ilegale. Tradiția acestor lupte datează de secole bune, dar guvernele Thailandei, Chinei și Myanmarului împreună cu un consorțiu de instituții pentru protecția dragonilor condus de Fundația pentru Apărarea Dragonilor colaborează pentru a opri traficul ilegal de dragoni asiatici și luptele. Se crede că datorită acestor eforturi au fost salvați mii de dragoni asiatici.” (pag. 19)
Am privit cu atenție ilustrațiile foarte exacte, hărțile, informațiile și m-am mirat de imaginația fantastică a autorului și de amănuntele pe care le-a oferit despre dragoni. Unii au legătură inclusiv cu România, cum ar fi renumitul dragon negru de Crimeea, care era ”o prezență obișnuită deasupra Munților Carpați, în România de azi, și în Munții Caucaz, în Turcia și Georgia de azi. Se stabilea pe coastele mărilor Neagră și Caspică. Astăzi poate fi întâlnit în special în Crimeea, pe stâncile care se înalță la malul Mării Negre.”
În plus, chiar dacă aparent totul este inventat, autorul oferă și informații istorice, despre literatură sau pictură, despre cele mai importante cărți (mai ales de călătorie) unde sunt menționați dragonii, care au atras mereu fascinația călătorilor și scriitorilor. Vorbim aici despre monstrul din Loch Ness, despre dragonii care au populat mari opere literare, precum cele semnate de Lewis Carroll. Și mici picanterii, reale sau nu, precum suflatul de flăcări (care este, mai degrabă, scuipat de flăcări) sau animalele care populau scrierile medievale și aveau multe proprietăți magice.
Un mare plus și pentru traducătorul cărții, care a reușit să transpună perfect în limba română, capitole precum Drăculenii, Hidrele, Baziliștii, Balaurizii sau Șerpozaurii, cărora le-a găsit corespondent și în privința cărora am reușit să ne imaginăm mai bine basmele și poveștile auzite în copilărie (da, există și zmei).
Nu cred că suntem neapărat în fața unui album pentru copii, ci mai degrabă Atlasul Dragonilor stârnește imaginația adulților, pasionați de diferiți dragoni ieșiți din imperiile filmelor văzute și cărților citite. Sau celor care își aduc aminte de fabulos album Catafabule al celor de la Phoenix (”phoenix”-ul își are propria caracterizare în carte). Sau de excepționala ”Enciclopedie a zmeilor”, întocmită de Mircea Cărtărescu.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Sursă fotografii: EdituraParalela45.ro, www.worthpoint.com)
