„Metoda de vindecare naturală. Cum să te hrăneşti, să respiri şi să te mişti pentru o sănătate perfectă”, de Galina Şatalova
Editura Paralela 45, Piteşti, 2022
Traducere din limba rusă de Antoaneta Olteanu
În contextul societății contemporane, mult prea umbrită de norii amenințători ai bolilor aducătoare de panică și deznădejde, realizăm mai mult ca niciodată că sănătatea este darul cel mai de preţ, pe care ni-l dorim pentru noi şi pentru cei dragi din jurul nostru. Totodată, acaparați fiind de noianul de știri și sloganuri senzaționale și alarmante, tindem să ne lăsăm conștiințele să alerge, de multe ori haotic, către un miraj. Iar pe măsură ce distanțele dintre noi și acesta par a se restrânge, mitul Tinereții fără de bătrânețe și al vieții fără de moarte ne (re)prinde cu putere în acele mreje ale sale şi ale lumii de azi, care ne dau de înţeles că orice durere şi suferinţă îşi află antidotul unic într-un şir interminabil de cutii şi flacoane pline de pastile şi capsule „tămăduitoare”.
La polul opus, vechile tradiţii empirice, deplin ancorate în credinţa că natura a fost înzestrată cu puteri taumatrugice, tind să reiasă la suprafaţă prin intermediul unor voci importante din lumea medicală şi nu numai. Reunite cu precădere sub semnul cercetărilor de natură ştiinfică şi al viziunilor filosofico-religioase, concepţiile lor au ca idee centrală faptul că cele cele mai importante remedii pentru (re)dobândirea şi menţinerea stării de sănătate se află în natură, unde omul a fost plăsmuit de o anume instanţă creatoare, care mai apoi l-a înzestrat cu darul de a preschimba fiecare rod al pământului într-o sursă de hrană dătătoare de putere și viață. În această ambianţă, poate că nu ar trebui să fie o curiozitate impactul răsunător pe care diversele tehnici de medicină alternativă au început să îl aibă în lumea noastră, cea mult prea prinsă în iureşul cotidian şi, în acelaşi timp, intens preocupată de cele ce ţin de sfera unei dezvoltări personale cât mai echilibrate și mai rodnice.
Dintre demersurile menite să aducă răspunsuri importante la nesfârşitele şi inevitabilele întrebări cu privire la traiul optim sub semnul sănătății, se află şi Metoda de vindecare naturală propusă de Galina Şatalova, chirurg şi important om de ştiinţă din Rusia. Într-un secol XX aspru guvernat de conflicte de natură socio-politică, viziunile acesteia au fost percepute ca o gură de aer proaspăt, menit să readucă la viaţă nu doar o lume dezarmată în faţa morţii, ci mai ales acele de mult uitate şi rătăcite taine ale naturii, puse la loc de mare cinste atât de vraci şi magi, cât şi de cei pe care fiecare îi cunoaştem ca strămoşi. Preocupată încă din tinerețe de efectele teraputice ale mişcării fizice, Şatalova realizează o serie de experimente ale căror succese răsunătoare o transformă, cu timpul, într-una dintre vocile cele mai importante care susţine, printre altele, că sănătatea se dobândeşte în funcţie de raţiunea, voinţa şi responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a-şi depăşi statutul de robi ai civilizaţiei şi de a deveni, în consecinţă, liberi:
Sănătatea este o mare binecuvântare. Cine poate fi mai liber decât un om sănătos? Un om sănătos este stăpânul lumii, plin de putere, orientat spre viitor şi gata să-şi construiască viaţa conform propriilor planuri. (…) Sănătatea este o categorie general umană. Nu cunoaşte nici distincţii de clase şi categorii sociale, interetnice, nici frontiere între state, guverne şi diferite alianţe militare. Nu recunoaşte stereotipurile ideologice şi dogmele religioase. Sănătatea este un musafir dorit şi în cămăruţa modestă a unui om sărman, şi în conacul luxos al unui om bogat. Musafir pe care încercăm să-l mulţumim prin toate mijloacele posibile, pentru a-l ţine cât mai mult lângă noi (p.19).
Parcurgând fiecare secţiune a cărţii, nu va fi greu să descoperim şi să înţelegm că în spatele tuturor recomandărilor şi regulilor practice reunite în Metoda de vindecare naturală se află, de fapt, imaginea de necontestat a celor trei piloni care susţin existenţa spirituală, mentală şi fizică şi care, în consecinţă, necesită o hrănire şi consolidare, prin raportarea echilibrată şi lucidă la sine, la semeni şi la darurile naturii.
Primul pas în dobândirea sănătăţii este o atitudine corectă faţă de alimentaţia zilnică, la baza căreia ar trebui să se afle toate legumele, fructele cerealele şi seminţele dăruite omului de natură, în deplină armonie cu trăsăturile anatomice şi fiziologice ale corpului uman. Constantând cu tristeţe faptul că moartea de bătrâneţe, ca încheiere firească a vieţii (…), a devenit pentru noi un vis de neatins, iar bolile care mai de care mai teribile şi mai îngrozitoare, îi seceră pe oameni în floarea vârstei, Şatalova atrage de nenumărate ori atenţia asupra faptului că degradarea organismului şi vulnerabilizarea sa în faţa bolilor de tot felul este cauzată, de fapt, de un mod incorect de viaţă şi implicit de o alimentaţie nepotrivită şi nesănătoasă. Astfel, Metoda de vindecare îşi propune, printre altele, să reitereze, în cheia zilelor noastre, acea viziune prin care minţile luminate ale trecutului se raportau la hrană ca la un medicament şi care întrezăreau în fiecare sezon al anului un timp destinat raportării conştiente la diverse surse de hrană care, prin prospeţimea lor, ne oferă energia mult-dorită:
Încă din Antichitate, părintele medicinei, Hipocrate, spunea că medicamentul trebuie să fie hrană, iar hrana, medicament. (…) În Metoda de vindecare naturală, medicamentele însele au o savoare aparte: cea a alimentelor naturale (…). Alimentaţia naturală se bazează pe principiul anotimpurilor: primăvara este timpul verdeţurilor; vara este perioada fructelor şi a legumelor care se coc la căldură; toamna este împărăţia legumelor şi a fructelor de toamnă; numai iarna sunt predominante cerealele şi seminţele (pp.113-114).
Sub semnul aceluiaşi îndemn de reorientare a conştiinţelor modernizate către înţelepciunea diverselor tradiţii ancestrale se află şi ideile privind redobândirea sănătăţii prin intermediul respiraţiei, considerată cea mai curată şi mai vie legătură dintre om şi Univers, care nu se întrerupe nicio clipă, care conferă un anumit ritm gândirii, esenţei spirituale şi bogăţiei emoţionale a individului, activităţii sale mentale, circulaţiei sanguine şi tuturor proceselor vitale ale organismului care garantează conexiunea lui cu lumea înconjurătoare. În consecinţă, pornind de la premisa interdependenţei dintre respiraţie şi alimentaţie, Şatalova propune o serie de exerciţii preluate din tehnicile de meditaţie orientală şi realizate, pe cât posibil, la orele matinale ale zilei, într-un mediu cât se poate de îndepărtat de veşnicul freamăt al oraşului. Fără îndoială, acestea îl vor ajuta pe om să îşi concentreze mult mai bine atenţia la diversele activităţi cotidiene şi, de asemenea, să îşi reevalueze, conştient, poziţia într-o lume care pare să îşi fi îndepărtat căile de căile naturii şi care, deşi s-a auto-proclamat civilizată, a încetat de mult să mai ţină cont de viaţa de pe Pământ, afirmându-şi supremaţia ucigătoare.
Deloc întâmplător, exerciţiile de respiraţie sunt corelate cu tot atât de diverse exerciţii fizice, binecunoscut fiind faptul că o minte sănătoasă are nevoie să fie găzduită de un corp sănătos. Astfel, pornind de la ideea că orice formă de mişcare (alergare, plimbare, mers) trebuie să aibă un caracter voluntar şi să se desfăşoare în deplină armonie cu starea psiho-somatică, Metoda de vindecare naturală readuce în prim-plan acele viziuni care atribuie exerciţiului fizic valenţele unei arte. Aceasta, la fel ca toate celelalte, are menirea de a ne deschide mintea şi de a ne reda o stare de bine, de lejeritate. Iar odată ajunşi pe această treaptă, vom reuşi, cu siguranţă, să înfruntăm cu mai multă seninătate şi răbdare nu doar obstacolele pe care natura ni le scoate adesea în cale, prin mult prea bruştele treceri de la un sezon cald la unul rece (şi reciproc), ci mai ales toate acele provocări care tind adesea să ne blocheze conştiinţele, într-un noian de temeri şi prejudecăţi, pe cât de raţionale, pe atât de reci.
În această ambianţă, deşi Metoda de vindecare naturală propune soluţii în faţa cărora am putea tresări, cu neîncredere şi poate chiar cu indignare, vom înţelege că hrana, respiraţia şi mişcarea nu reprezintă decât nişte răspunsuri ale vieţii la nevoia nestăvilită a omului de a fi sănătos nu doar fizic, ci şi mental, eliberându-se pe cât posibil din starea de prizonier în tabăra ideilor profund logice care se bat cap în cap cu cele preconcepute, inerte. Şi astfel, ca în oricare altă poveste cu final neaşteptat, dar fericit, aventura prin tainele veşnic nedezlegate ale naturii coincide cu acel moment în care fiecare dintre noi vom ajunge să conştientizăm că adevărata sănătate este, într-adevăr, mai bună decât toate, atunci când reușim să învățăm cum să îi folosim resursele pentru a ne conştientiza locul şi rolul în mijlocul lumii în care trăim, nu doar ca „animale sociale” şi înzestrate cu raţiune, ci mai ales ca demni mesageri ai unui bine comun:
Numai cunoaşterea legilor naturii, plus o forţă a voinţei conştiente vă vor da posibilitatea de a atinge adevărata sănătate spirituală, mintală şi fizică. (…) Şi, vă rog să observaţi, că am pus pe primul loc tocmai sănătatea spirituală a omului. Ce înseamnă asta pentru mine? În primul rând, absenţa egoismului, dorinţa de exprimare într-o muncă creativă pentru binele societăţii, toleranţa, dorinţa unei comuniuni cu natura, înţelegerea legilor armoniei între toate fiinţele şi principiul eticii vii, al iubirii universale. Cu alte cuvinte, un om sănătos din punct de vedere spiritual este cel care, în comportamentul său, se conduce după principiul binelui şi cel al dragostei, care nu trăieşte doar pentru sine în detrimentul celorlalţi ci se consideră drept egalul lor şi are grijă de cei din jur. În plus, trebuie să înţelegem că a trăi după legile Binelui nu este una dintre căile posibile spre dezvoltare şi perfecţionare ale societăţii umane, ci singura care ne dă speranţa de a supravieţui cu toţii, împreună (pp.173 şi 30).
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Surse imagini: https://www.libris.ro/, http://hrana-vie.blogspot.com/, https://www.facebook.com/edituraparalela.patruzecisicinci/photos, https://www.amazon.com)
