Doamna apelor, de Philippa Gregory

”Doamna apelor”, de Philippa Gregory

Editura Polirom, Colecția ”Biblioteca Polirom. Proza XXI”, Iași, 2012
Traducere din limba engleză de Anacaona Mindrila-Sonetto

„Doamna apelor” este cel de-al treilea roman din seria „Razboiul verilor”, avand ca subiect Razboiul celor doua roze. Jacquetta of Luxembourg este eroina prin ochii careia ne este prezentata decaderea casei trandafirului rosu  – Casa de Lancaster, reprezentata de Henry VI si Margareta de Anjou, si ascensiunea casei trandafirului alb – Casa de York – Eduard IV.

Romanul surprinde inceputurile zbuciumate ale acestui conflict intre Casa de Lancaster si Casa de York. Intr-o vreme in care Henry VI are dese derapaje in afara realitatii, regina incearca sa preia controlul fiind, in cele din urma, indepartata din Londra de chiar oamenii sai de incredere. Luptele pentru putere sunt fascinante, autoritatea trecand dintr-o tabara in cealalta, loialitatea fiind greu pusa la incercare, in timp ce bunastarea Angliei este in joc.

In „Doamna apelor” se imbina perfect istoria, actiunea, dragostea si intriga. Scenele de actiune temperate de momente romantice, putin mister si un gram de vrajitorie, te fac sa pierzi notiunea timpului si sa te abandonezi lecturii. Istoria se trezeste la viata si, dincolo de iubire, ororile razboiului te aduc in realitate, descoperi framantarile sufletesti ale nobililor aflati in slujba familiei regale, devii parte a hotararilor care se iau si care influenteaza soarta tarii.

Ca orice personaj din evul mediu, viata Jacquettei se intersecteaza cu vrajitoria. Spre deosebire de alte personaje, pentru Jacquetta puterile supranaturale, pe care le mosteneste ca descendenta a renumitei Melusina, sunt mai mult un blestem decat o binecuvantare. Cum ar putea aprecia altfel acest dar care, de cele mai multe ori, ii prevesteste lucruri tragice si triste? Curioasa este si atitudinea fata de „darul” prevestirii pe care Philippa Gregory il atribuie personajului sau. Jacquetta nu-si foloseste viziunile pentru a iscodi viitorul, ci pentru a anticipa necazurile care vor urma si a se pregati sa le faca fata. Intr-o  epoca in care acuzatia de vrajitorie atragea moartea intregii familii, Jacquetta a fost o sotie loiala si credincioasa si o mama devotata care a stiut sa-si ascunda cu dibacie talentul pentru a nu pune in pericol viata sa si a celor iubiti.

Actiunea incepe in 1430, langa Arras, Franta, cand eroina principala, tanara Jacquetta, asista la declararea ca vrajitoare a Ioanei D’Arc si la executia acesteia de catre Ducele de Bedford. Un arc peste timp ne poarta apoi in 1433, cand eriona noastra este nevoita sa se marite cu John, Duce de Bedford, vaduv, englez, regent al Frantei. Casatoria nu e decat un pretext pentru John de a folosi in exclusivitate puterile magice ale noii sale sotii pentru a-si sprijini ambitiile, insa acesta moare inainte de a realiza ce si-a propus. Ramasa vaduva si mostenind o avere uriasa, Jacquetta refuza noua casatorie propusa de familia regala, alegand in schimb sa se casatoreasca din dragoste cu Richard Woodville, fost servitor, fara rang nobiliar. O casatorie fericita si numerosi copii o fac pe Jacquetta  sa treaca cu usurinta si abilitate prin viata plina de intrigi de la curte, ca doamna de incredere a reginei.

Aceasta fictiune medievala cu accente biografice nu este decat o alta poveste despre o femeie puternica, inteligenta, curajoasa, care reuseste cu abilitate sa-si croiasca un drum propriu intr-o lume dominata de barbati si crunte lupte pentru putere, care a supravietuit razboiului celor doua roze, ba chiar a avut curajul sa-si „vada” nepotul ajungand regele Angliei.

Poate ca faptele s-au desfasurat asa cum le prezinta Philippa Gregory, poate au avut o evolutie diferita, insa sub pana autoarei istoria prinde viata, antrenand curiozitatea cititorului.

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Polirom.