„Tigrul și steaua. Violență și exil în proza latino-americană a secolului XX“, de Rodica Grigore
Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021
Admir cu toată sinceritatea profesorii care știu să capteze, care spun istoriile din spatele catedrei universitate cu nonșalanță și cu o naturalețe aparte. Admir persoanele care citesc nu pentru cifre impresionante în Goodreads, ci pentru a descoperi cu alți ochi lumea. Ador cărțile care vorbesc despre cărți și autorii care ne dezvăluie alți autori. Trebuie să recunosc că această cronică mi se pare una de înaltă responsabilitate, pe măsura muncii pe care a făcut-o scriitorul din spatele cărții despre care vă voi vorbi astăzi.
În acest an, la Editura Casa Cărții de Știință a apărut un volum de analiză literară de-a dreptul impresionant, din punctul meu de vedere. Cu titlul „Tigrul și steaua. Violență și exil în proza latino-americană a secolului XX”, volumul este semnat de Rodica Grigore, conferențiar la disciplina Literatura comparată, în cadrul Facultății de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, autoare care are la activ mai multe volume de critică literară și de eseistică.
„Tigrul și steaua. Violență și exil în proza latino-americană a secolului XX” este, după părerea mea, un amestec de analiză literară, eseistică și critică, toate realizate prin prisma unui discurs fluent, descărcat de tonul academic pe care l-am fi putut presupune în acest caz. Rodica Grigore ne poartă de mână pe ulicioarele înguste ale Americii Latine, unde îi putem descoperi pe câțiva dintre cei mai prolifici autori ai acelui continent. Printre numele mari pe care autoarea le supune studiului o întâlnim pe Clarice Lispector (o întruchipare exotică a Virginiei Woolf), pe Guillermo Cabrera Infante sau pe Roberto Bolaño.
Abordarea tridimensională a autoarei, care nu se rezumă doar la a analiza meticulos lucrările de bază a figuranților, ci și la a ne dezvăluie detaliile din culise, din viața celor vizați, astfel încât să înțelegem pe deplin care au fost provocările și certitudinile care i-au adus la masa de scris. Este interesantă și maniera în care Rodica Grigore identifică și disecă subiecte vitale pentru înțelegerea deplină a cadrului istoric, social și politic în care au luat naștere aceste cărți.
Periplul prin America Latină a celor mai ferme și dârze mâini de autor are o valoare inestimabilă pentru cititorii care își doresc nu doar să se relaxeze în îmbrățișarea unei cărți, ci vor să le descopere în deplinătatea lor, încercând să trăiască alături de autor acea constantă provocare a creației.
Pentru mine, succesul acestei cărți se măsoară și în faptul că am descoperit câteva nume rezonante din palmaresul literaturii mondiale de care, spre marea mea rușine, nu știam. Așa se face că am căutat de zor toate cărțile traduse ale lui Lispector și preconizez să fac cunoștință și cu restul figurilor marcante ale acelui spațiu literar.
Meritul Rodicăi Grigore, grație acestui volum, este că ne amintește despre vitalitatea, despre polivalența scriiturii care comportă schimbări și pulsează de energia pe care autorul o ascunde printre rânduri. Se cuvine să ne oprim și asupra muncii de cercetare pe care autoarea o face și care, din perspectiva mea, este una colosală. Să mergi împotriva curentului, spunând lumii despre cărțile mai mult sau mai puțin criticate, să vorbești despre partea umană a fiecărui autor în parte – aceste acțiuni sunt nu doar laudative, ci și imperios necesare pentru a înțelege parcursul istoric al literaturii universale.
