Joi 7 februarie 2013, s-a lansat “ la apa” noua ambarcatiune-vehicol al amintirilor pe care ni le ampartaseste cu mare har Radu-Ilarion Munteanu. La Libraria Mihail Sadoveanu – un loc care se dedica acestui gen de eveniment specific, cu mult profesionalism si placere de gazduire.
Placere de gazduire care si-a gasit exprimarea si de aceasta data in cuvantul prietenos de deschidere, al doamnei Georgeta Munteanu (coincidenta de nume intru iubirea de carte)– directoarea acestei librarii.
Doamna Silvia Colfescu, director al Editurii Vremea – cu umorul fin si amar care o caracterizeaza atunci cand abordeaza temele stringente ale timpurilor noastre, nu s-a dezmintit nici de aceasta data.
Lansandu-se intr-o apologie a societatii romanesti care acorda un mare respect cartilor, autorilor, cititului, institutiilor statului care sprijina material fenomenul literar, tineretului care se inghesuie sa ia cunostinta de noutatile editoriale… :), a concluzionat ca, din fericire, vorbind la modul realist, mai exista in Romania acel hard-core educat si iubitor al cuvantului scris si adunat intre copertile cartilor.
Iar plecaciunea Domniei sale in fata acestor cititori este faptul ca editeaza la Vremea scriitori precum Radu-Ilarion Munteanu, acum cu acest “Prequel” al sau. Un volum care, in conformitate cu sensul denumirii, vine sa completeze cu noi amintiri, marturii si consideratii intelectuale, titlurile (numeroase) publicate din anul 2001 si pana in prezent.
La fel de spiritual, autorul a tinut sa sublinieze si sa evidentieze, mergand pe sarja lansata de Silvia Colfescu, tirajele romanesti “uriase” in comparatie cu cele din spatiul rus sau chinez :)… Radu-Ilarion Munteanu nu si-a propus sa ne explice ce anume ganduri si experiente de viata a inchis intre copertile noului sau volum. Ne-a atras atentia doar asupra mottoului-dedicatie “Cititorilor mei, ca un ghem de siret macrame, precum si fiintelor incorporate intr-a mea”. Cu alte cuvinte, in sarcina noastra ramane capacitatea de a trage de acest siret si de a bricola intelectual cu el pe tiparul perceptiei noastre.
Hatru in esenta, cumplit de intelept in ale vietii si modest pana la limita autoagresiunii, Radu-Ilarion Munteanu pastreaza curat si neciobit copilul din el. Si acest copil mare este foarte mandru si recunoscator in fata aprecierilor scriitorilor si criticilor de specialitate care i-au prefatat volumele. De aceasta data, are cuvantul profesorul universitar / scriitor / cercetător / publicist / politician democrat – Liviu Antonesei: “Cum este noua carte a lui RIM? Fermecatoare ca si toate celelalte de pana acum pe care le-am citit; si le-am citit aproape pe toate. Am fost bucuros sa ma reintalnesc cu formula sa literara pe care, macar uneori, o invidiez cu toata prietenia, o formula care aliaza alchimic, in care fuzioneaza o pronuntata dimensiune (auto)biografica, o erudie de natura borgesiana si un simt al nuantelor pe care nu-l obtii decat cu o rabdare benedictina. Ultima dimensiune mie imi lipseste cu siguranta, de unde si amintita invidie!”
Sub rezerva faptului ca datele oferite de Wikipedia nu sunt exact la zi, va puteti informa biografic si profesional asupra autorului. Omul-scriitor RIM insa, il veti cunoaste si intelege, numai citindu-i cartile.
