Doua evenimente muzicale m-au uns pe suflet in aceasta saptamana; joi 22 septembrie – Concertul Chavei Alberstein la Sala Radio si vineri 23 septembrie – Concertul lui David Garrett la Sala Palatului.
Doi muzicieni pe care nu speram sa ii ascult live la Bucuresti, insa extraordinara emulatie muzical-intelectuala a organizatorilor din acest an ai Festivalului George Enescu a condus la implinirea viselor mele.
Daca nu sunteti familiarizati cu personalitatea complexa si muzica Chavei Alberstein, iata referintele pe care ni le pune la dispozitie “mama wiki”.
O ascult de multi ani si atat piesele israeliene interpretate in ivrit cat si cele apartinand tezaurului international Yiddish imi sunt foarte dragi. Un univers bogat uman, plin de caldura, emotie, empatie strabate muzica acestei cantarete apreciate pretutindeni in lume. De la piesele clasice ale patrimoniului muzical ebraic si yiddish, la muzica klezmer (alaturi de The Klezmatics – SUA), la cantecele pentru copii, apoi la cantecele cu mesaj social si politic, Chava Alberstein a ajuns si la muzica de film, compunand coloana sonora a filmului “Copiii lui Stalin” (Yaldei Stalin), regizat de Nadav Levitan in 1986.
Sala Radio nu a fost plina, insa publicul prezent a fost unul avizat, deschis si plin de caldura, murmurand alaturi de vocile de pe scena, firul melodic al vechilor melodii.
Chava Alberstein a fost intr-o forma muzicala perfecta alaturi de extraordinara ei formatie: Avi Agababa – percutie, Eran Waits – chitara, Oved Efrat – chitara acustica si sunetul a fost foarte bun, lucru destul de rara in ultima vreme in salile noastre de concert.
Sigur ca atat eu cat si ceilalti spectatori ne-am fi dorit sa ascultam si alte piese precum Dona, Dona sau Meyn Shvester Khaye, insa cantece precum Oyfn Veg Shteyt A Boym, Oyfn Pripetchik, Baruch Haba, Vera From Bucharest, Gaaguym, etc, ne-au oferit multa satisfactie. Oricum, este greu sa acoperi intr-un concert muzica celor 62 de albume scoase pe piata de-a lungul unei cariere muzicale prodigioase.
Pentru a ii cunoaste cantecele, iata cateva linkuri: 4shared.com, Foreign Letters, Die Goldene Pave, At Cheruti, Gaaguym, Secret Garden, My Sister Khaye, Dona, Dona.
Al doilea muzician al carui concert l-am urmarit vineri seara, David Garrett, si care este un violonist de mare clasa, in afara de binecunoscuta lui performanta care l-a inscris in Cartea Recordurilor, aceea de a emite 13 note pe secunda, este un fin cunoscator si interpret al muzicii clasice, dar si un deosebit interpret de rock transpus simfonic, albumul sau Rock Symphonies – 2010 fiind o dovada de necontestat. Si trebuie sa remarc si prezenta sa scenica iesita din comun, silueta fina si chipul fermecator (de altfel, in anii studentiei a lucrat ca fotomodel pentru revista Vogue si Casa Armani), impreuna cu vioara sa fermecata de un mare talent, au captivat publicul. Prima data cand i-am vazut fotografiile pe net am fost frapata de asemanarea lui cu nepotul meu Ron si va las sa remarcati acest lucru 🙂
In speranta ca si pentru cititorii acestor randuri David Garrett va deveni unul dintre interpretii preferati, iata cateva linkuri edificatoare: Site-ul oficial şi Wikipedia.
