Despre vin

Cu putin timp in urma am realizat la Radio Shalom Romania (www.jcc.ro) o emisiune in care l-am avut invitat pe Michael Rothenberg, un israelian de origine romana. Absolvent al Universitatii Politehnice Bucuresti, Facultatea de Calculatoare/Automatizari, domnia sa si-a dedicat ani lungi domeniului Hi-Tech si si-a inscris numele pe realizari de frunte precum Wi-Fi (standardul 802.11), apoi Ethernetul pe fibra optica, apoi Switch-ul, apoi Wireless Broadband Access…(bineinteles, alaturi de colegii de pasiune si profesiune).Si cand s-a plictisit de Hi-Tech, cand a considerat ca “nu mai are drive”, a vandut toate afacerile de gen si a continuat sa se ocupe de lucruri care ii fac placere. Pentru ca “cheia succeselor este ca mi-am transformat hobby-urile in profesie”, spune dl. Rothenberg.

Asa ca si-a redescoperit dragostea pentru vin (dar nu ininteles restrans), pentru ca il “fascineaza toata atmosfera asta din jurul vinului”. A pornit in anul 2006 cu primele vii cumparate in Romania, in acelasi an a produs primul vin,  apoi “i-au picat dintii” in fata noii provocari de la Ceptura unde a cumparat cu 80.000 euro si apoi a investit serios,  a invatat cu pasiune, a experimentat, s-a informat si s-a format si acum Merlotul “cramelor rotenberg” este cunoscut si apreciat nu numai in Romania. Si-a format cu pricepere si inteligenta un segment de piata caruia I se adreseaza produsele sale si vorbeste cu multa placere despre protocolul degustarii vinului.

Pe situl Rotenberg.ro, Dl. Rothenberg insusi ne spune: “Dupa o indelungata cariera internationala in domeniul retelelor de calculatoare si a telecomunicatiilor, am decis sa ma dedic in exclusivitate vinului de exceptionala calitate si am infiitat Cramele Rotenberg. Pentru a face vinuri cu adevarat „mari”, toate elementele care influenteaza calitatea vinului si anume strugurele, fermentarea si butoiul in care se matureaza vinul se afla sub controlul nostru. Am obtinut asfel vinuri rosii seci de „lumea veche” de mare subtilitate”, dar ne si pofteste la “vizite si degustari” organizate.

Pregatind aceasta emisiune, mi-am dat si mai profund seama ca in toata istoria sa omenirea a fost intovarasita de licoarea binecuvantata a boabelor de struguri rumenite de soare. Filozofi, poeti, dramaturgi, scriitori, pictori si muzicieni au imortalizat in operele lor vinul si binefacerile sale.

In Torah si toate celelalte carti ale iudaismului, numai in Cartea lui Jonah nu se face referire la vin! Dar Regele Solomon ne-a lasat cuvintele: “Nu fi printre cei care se imbata cu vin, ci printre cei ce isi desfata trupul si sufletul cu vin”.

Euripide a spus: “Bucura-te, bea, traieste-ti zi cu zi viata, toate celelalte sunt numai destin”, iar Alexandru cel Mare ne indeamna: “Cand sorbiti vinul din cupe amintiti-va ca beti din sangele vitei de vie, puterea pamantului si eternitatea soarelui.”

Iar de la Pasteur avem cuvintele: “E mai multa filozofie intr-o sticla de vin decat in toate cartile”.

Si un exemplu de intelepciune populara este proverbul toscan: “Beti vin, lasati apa pentru moara”. 🙂

Si ca sa fac fericiti am gasit si un expozeu in care imi place sa cred: “Exista dovezi stiintifice ca un consum moderat de vin reduce semnificativ  riscul aparitiei unei boli de inima, al Alzheimerului sau al accidentelor vasculare cerebrale”.

Haideti sa ne gandim putin fiecare ce romane am citit, sau ce filme am vazut – in care vita de vie si vinul sunt pilonul central al actiunii.

Sau in pictura (vinul si arta s-au completat intotdeauna deplin – pentru ca si vinul este o arta).

Si sa nu uitam muzica. Si nu va dau acum exemple din muzica clasica (opera/opereta si alte creatii lirice) ci iata, sa ne binedispunem cu urmatoarele linkuri:

Si ca un corolar al acestui mic demers in onoarea vinului, iata si o nemuritoare balada a lui Francois Villon, talmacita de Romulus Vulpescu:

De junghi să aivă parte şi de lance.
De bîtă noduroasă şi de spată,
De paloş zdravăn, de cîrlig de cange,
De ghiont cu ghioagă-n ghinturi fericată,
De suliţă călită, de săgeată,
De furcă, de ţapină, de baltag,
De furi pîndind la coturi de drumeag
Să-i hăcuie, să-i jefuie de pungă,
Să-i spintece, în inimi să-i împungă.
La beregăţi să-i sîngere puţin;
În beciuri de Ghehenă să ajungă,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

De arc păgîn, de iatagan, de prăştii,
Să aivă lotrii parte, şi de bardă ;
Tu, creierii lor, trăsnet, să-i împrăştii!…
Iar părul, elinescul foc li-l ardă;
În ştreang le-atîrne hoitul, rug să-i piardă :
Mă rog la cer să piară de podagră,
Ori şi mai bine, bată-i buba neagră ;
Scurma-i-ar ţepi încinse-n măruntaie,
Şi zece gîzi, de vii să mi-i jupoaie,
Să-i fiarbă în oloi la focul lin,
Sirepi să-i rupă, face-s-ar gunoaie,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

Să-i prinză vijeliile pe uliţi;
Le farme, balimezul, căpăţîna ;
Orbească-i ale fulgerelor suliţi:
Zăvozii facă-i una, cu ţărîna,
Le rupă beregata, şoldul, mîna ;
Îngheţe-i gerul bocnă, bată-i grindeni,
Şi ploaia biciuiască-i pretutindeni;
Să n-aivă mantii, nici dulame groase ;
Îi sfîşie-ascuţişe lungi de coase,
Şi leşul prăvălit le fie-n Rin;
Zdrobiţi să fie de-op’zăci de baroase,
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

ÎNCHINARE:
Crăpa-le-ar Domnul, – Principe, – ficaţii
Şi setea ogoi-le-ar cu venin,
Căci n-au păreche-n lume blestemaţii:
Crîşmarii care toarnă apă-n vin !

Traducere de Romulus Vulpescu
(Opurile magistrului Fr. Villon adică Diata Mare şi Lăsata Adaosul Jergul şi Baladele,
Ed. Tineretului, Buc., 1958)