Câteva știri din lumea culturală românească (29 ianuarie – 4 februarie 2018)

Știrile săptămânii: Jurnalistul Marius Constantinescu în turneu de lansare a cărții „Rose”, Editura Nemira; Samanismul – Calatorie intre doua lumi de Octavian Simu, Editura Herald; America de peste pogrom, de Cătălin Mihuleac, a apărut în limba germană; America de peste pogrom, de Cătălin Mihuleac, Editura Polirom, a apărut în limba germană; Bun venit în univers – un tur de forță pentru cunoașterea lumii la Journey Pub; Înscrie-ți trupa la MMB Live Showcase 2018; Seară de poezie Vorpal – cu Elena Vlădăreanu și Sebastian Sifft; Violul şi bătaia, armele de război ale Statului Islamic: Eu voi fi ultima, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski, la Editura Polirom; O noua editie: Cartea intelepciunii lui Solomon, Editura Herald; Noutate-eveniment în Biblioteca Polirom: Seria de autor Albert Camus; Lansare de carte: „Dincolo de iarnă“ de Isabel Allende, Editura Humanitas Fiction.

Jurnalistul Marius Constantinescu în turneu de lansare a cărții „Rose”

Jurnalistul Marius Constantinescu lansează volumul Rosé la Brașov, Sibiu, Iași, Timișoara și Cluj în luna februarie.

Programul turneului:

Marți, 6 februarie, de la 18.30, la Librăria Humanitas din Brașov.

Miercuri, 7 februarie, de la 18.30, la Librăria Humanitas Constantin Noica din Sibiu.

Joi, 15 februarie, de la 19.00, la Cafeneaua Fika din Iași.

Miercuri, 21 februarie, de la 19.00, la Două Bufnițe din Timișoara.

Marți, 27 februarie, de la 18.30, la Librăria Humanitas din Cluj.

Adunate de prin fel de fel de locuri și mixate strategic cu varietăți inedite, textele lui Marius Constantinescu desenează corpul unui volum sprințar, ca un vin sec, prietenos, de cursă lungă. Parfumuri, oameni, călătorii, deserturi, vinuri, părinți, prieteni și singurătăți, portrete, Paris, camere, cravate și o plajă goală. Marius Constantinescu scrie despre toate și toate îl scriu pe el. Multe din textele din această carte sunt guvernate de plăcere. Gusturi, senzații, amintiri, culori, texturi, vederi. Poate cele mai multe. Vrăjesc palatul, se volatilizează repede și lasă locul altora, cu persistența mai îndelungată și buchet mai consistent.

Turneu sprijinit de Librăriile Humanitas și de librăria La două bufnițe. 

Marius Constantinescu, prezentator și realizator radio-TV, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării în 2002. După opt ani de radio, a descoperit televiziunea și libertatea dată de jocul cu imaginea. Carte de vizită sunt titlurile pe care le-a transformat în repere: Marile picturi ale lumii, V… de la vizual, Jurnal Cultural, Profil. Poveste. Personaj (TVR Cultural, TVR 1, TVR 2). Din 2005, a fost legat de fiecare ediție a Festivalului Internațional George Enescu, realizând interviurile (exclusivități naționale) cu cei mai importanți artiști invitați. A obținut trei premii APTR, unul dintre ele pentru Profil. Poveste. Personaj, proiect care a devenit și carte. În 2013 a publicat CORTEZ, un alt fel de biografie a celebrei mezzo-soprane Viorica Cortez, reeditată în 2015, când i-a apărut și Press Pass. Interviuri și pagini de jurnal de la Festivalul Internațional George Enescu, edițiile 2011 și 2013. În prezent, Marius Constantinescu prezintă și coordonează seria Interviurilor Enescu 2017 (TVR), semnează editoriale de art & lifestyle, este MC pentru evenimente culturale de anvergură și susține cursuri și ateliere de perfecționare pentru publicul matur.

Samanismul – Calatorie intre doua lumi de Octavian Simu

Patrimoniu viu al umanitatii, samanismul este o sursa de cunoastere a omului si a naturii existentei sale. Mircea Eliade afirma ca samanismul este cea mai veche si mai larg raspandita traditie oculta. Aparut cu mult inainte de a se fi conturat institutiile religioase, samanismul a facilitat inca din vremurile ancestrale constientizarea valorii existentei omenesti, ancorata intr-o sacralitate ce avea nevoie sa fie recunoscuta si respectata.

Samanul este acel mesager, mediator intre doua taramuri, vizibilul si invizibilul, avand rolul de a stabili o legatura cu sacrul in folosul intregii comunitati din care face parte.

Definitoriu pentru calitatile samanului este modul cum comunica nemijlocit cu lumea nevazuta. In extazul samanic, sufletul paraseste corpul fizic si patrunde in lumea de dincolo, unde dialogheaza cu spiritele. Restabilind astfel legatura dintre sacru si profan, samanul nu numai ca obtine binele semenilor sai, dar le reveleaza acestora stransa legatura care exista intre om si natura. Indemnul samanic era acela al respectului fata de sine, fata de ceilalti si fata de viata in general, deoarece omul nu este decat o particica din intregul cosmos.

Samanismul ne arata ca vizibilul nu este decat un strat subtire, un invelis fragil al invizibilului, care isi are temeiul in unitatea tuturor lucrurilor. In Univers, totul se leaga, existentele sunt egale valoric si depind unele de altele intrucat s-au ivit din aceeasi sursa sacra.

Octavian Simu este un recunoscut specialist in cultura si civilizatia Extremului Orient. Cartile scrise in aceste domenii evidentiaza preocupari dintre cele mai diverse:

– Dictionar de literatura japoneza, Ed. Albatros, 1994;

– Civilizatia japoneza traditionala, Ed. Herald 2011

– Mitologia japoneza, Ed. Saeculum I. O., 2005;

– Lumea teatrului japonez, Ed. Vestala, 2006;

– Arhitectura japoneza veche, Ed. Paidea, 2006.

– Budismul japonez (istorie, doctrina si traditii), Ed. Herald, 2007.

– Shinto , calea zeilor, Ed. Herald, 2008.

America de peste pogrom, de Cătălin Mihuleac, a apărut în limba germană

Romanul America de peste pogrom, semnat de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac – publicat în 2014 la Editura Cartea Românească şi în 2017 la Polirom, în colecţia „Top 10+” –, a apărut la editura austriacă Paul Zsolnay, în traducerea lui Ernest Wichner, cu titlul Oxenberg und Bernstein.

În toamna acestui an, America de peste pogrom va mai apărea şi în limba franceză, la editura elveţiană Noir sur Blanc.

„Cătălin Mihuleac răscoleşte prin romanul său despre pogrom sufletele oamenilor. (…) Cu acest roman, apărut la Editura Polirom, autorul a scos pe tărîm literar evenimentele îngrozitoare săvîrşite de armata română cu ajutor german, sub ochii autorităţilor. Această rezonanţă puternică actuală arată că generaţia mai tînără din România a început să se preocupe de trecutul antisemit al ţării.” (Neue Zürcher Zeitung)

„Scriitorul Cătălin Mihuleac a publicat în 2014 un roman îndelung aclamat despre pogromul de la Iaşi şi trenurile morţii, America de peste pogrom. De atunci, Cătălin Mihuleac a fost invitat adesea la evenimente avînd ca subiect Holocaustul din România. El spune: «În România există încă un grup influent de persoane care neagă fără ezitare Holocaustul».” (Der Spiegel)

Cătălin Mihuleac este un cunoscut prozator şi dramaturg român. Ultimele sale patru volume, incluzîndu-l şi pe cel de faţă, sînt apărute sub egida Editurii Cartea Românească. Primul, Zece povestiri multilateral dezvoltate, apare în anul 2010. Urmează Aventurile unui gentleman bolşevic (2012), America de peste pogrom (2014) şi Ultima ţigară a lui Fondane (2016), pentru care a primit Premiul pentru Proză, pe anul 2016, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Ultimele două titluri fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literară a multiplelor faţete ale istoriei evreilor din România.

Bun venit în univers – un tur de forță pentru cunoașterea lumii la Journey Pub

Luni, 5 februarie, de la ora 19.00, vă invităm la Journey Pub pentru un tur de forță pentru cunoașterea universului și vorbim despre Bun venit în univers. Ghid astrofizic, una dintre cele mai populare cărţi de ştiinţă din top 10 Forbes din 2016, inclus şi pe lista bestseller a publicaţiei New York Times.

Invitații serii sunt astronomul Adrian Șonka și Sorin Badea de la Radio Guerilla, iar discuția are loc în Salonul Up Above.

INTRAREA ESTE LIBERĂ, CU REZERVARE LA NUMĂRUL DE TELEFON: 0752 285 286.

Pornind de la foarte popularul curs introductiv în astronomie ținut la Princeton,  Neil deGrasse Tyson, Michael A. Strauss și J. Richard Gott scriu pe înțelesul tuturor despre planete, stele, galaxii, găuri negre, călătoria în timp și multe altele. Într-un stil incitant, autorii povestesc cele mai recente descoperiri în astrofizică, purtându-și cititorii de la sistemul nostru solar până la cele mai îndepărtate regiuni ale Universului cunoscut: Cum trăiesc și cum mor stelele? De ce nu mai e Pluto planetă? Ce șanse sunt să existe viață pe alte planete? Cum a luat naștere Universul? Suntem singuri sau facem parte dintr-un multivers?

„A citi cartea asta e ca și cum ai primi un tur ghidat printr-un muzeu privat. Printre exponate se numără legile mișcării ale lui Newton, ce se întâmplă după ce Soarele nostru se stinge, cum se măsoară spațiul dintre stele, ce e cu Big Bangul și posibilitatea vieții în alte galaxii.“ Publishers Weekly

„Vom începe cu stelele, apoi ne vom înălța și vom depăși galaxia noastră, aruncând o privire asupra Universului, ba chiar și dincolo de el. Cum spunea Buzz Lightyear în Povestea jucăriilor? «Către infinit și dincolo de el!» Trăim într-un Univers imens. Vreau să vă familiarizez cu mărimea și scara Cosmosului, care este mai întins decât vă puteți închipui. Este mai fierbinte, mai dens și mai rarefiat decât vă imaginați. Tot ce știți despre Univers este mai puțin exotic decât este el cu adevărat.“  Neil deGrasse Tyson

Neil deGrasse Tyson este director la Departamentul Hayden Planetarium de la American Museum of Natural History. A publicat mai multe volume, printre care Space Chronicles. Facing the Ultimate Frontier. A prezentat documentarul Cosmos: A Spacetime Odyssey, care a câștigat Premiul Emmy.

Michael A. Strauss este profesor de astrofizică la Princeton University.

Richard Gott este profesor de astrofizică la Princeton University. Printre cărțile pe care le-a semnat se numără The Cosmic Web: Mysterious Architecture of the Universe.

Înscrie-ți trupa la MMB Live Showcase 2018

Mastering the Music Business, prima conferință dedicată industriei muzicale din România, a ajuns la cea de-a treia ediție și se va desfășura în perioada 20 – 21 martie 2018, la București. Acest eveniment le aduce participanților numeroase oportunități de relaționare cu persoane-cheie care activează în industria muzicală și în industriile adiacente.

Prin intermediul unei serii de workshop-uri și dezbateri la care vor participa peste 50 de speakeri din România și din lume, Mastering the Music Business aduce informații relevante atât pentru artiștii care participă la conferință, cât și pentru echipele lor. Printre subiectele ediției de anul acesta se numără modalitățile prin care muzica poate aduce profit, strategiile de marketing online, plasarea melodiilor în mediile specifice. Nu vor fi ocolite nici poveștile de succes legate de muzica indie, festivaluri, conținutul muzical de la radio, jurnalismul muzical, exemplele de bune practici și multe altele.

Ediția din acest an, își îndreptă atenția asupra pieței internaționale de muzică dintr-o nouă perspectivă, iar show-urile live, MMB Live Showcase, nu puteau lipsi. Sesiunea de spectacole live este o oportunitate pentru artiștii debutanți care își pot contura prezența pe scena muzicală românească și pot performa în fața unui public format din profesioniști ai domeniului de pe plan local si european, ceea ce le poate aduce viitoare colaborări.

Există un total de 10 sloturi libere. Trupele selectate se vor bucura de oportunitatea de a-și prezenta showcase-urile în unul dintre cele mai cunoscute spații dedicate muzicii live din București, dar vor primi și bilete de acces la conferință, valabile toate cele 3 zile, la toate dezbaterile, prezentările și workshop-urile planificate pentru această ediție. Pe lângă acest aspect, cazarea pe durata evenimentului, mai exact pentru două nopți, poate fi asigurată contra cost, la cerere.

Pentru cei interesați, înscrierile se fac până la data de 18 februarie 2018, completând rubricile de mai jos și trimițând formularul la adresa ask@masteringthemusicbusiness.ro. MMB Live Showcase se adresează doar artiștilor și trupelor care interpretează muzică originală. Nu sunt acceptați artiști sau trupe de cover-uri.

Lista celor selectați va fi anunțată până la data de 22 februarie.

Seară de poezie Vorpal – cu Elena Vlădăreanu și Sebastian Sifft

Joi, 8 februarie, de la ora 19.00, vorbim despre poezie și citim din cele mai recente volume apărute în colecția Vorpal: Bani. Muncă. Timp liber, de Elena Vlădăreanu și Dadi, de Sebastian Sifft. Evenimentul va avea loc la Ceainăria Cărturești Verona.

Autorii vor fi alături de Svetlana Cârstean, coordonatorul colecției, Ioana Pelehatăi și Bogdan Ghiu.

„Bani. Muncă. Timp liber este volumul cel mai direct al Elenei Vlădăreanu, cel mai apropiat de ideea de manifest. Un manifest artistic, un manifest feminist și feminin conceput pe mai multe voci care livrează împreună, în forță, mesajul. Misiunea volumului este să opereze o extragere brutală din fetișismul artei pentru artă. Misiune îndeplinită. Bine ați venit în deșertul realului!” (Mihai Iovănel)

Despre Dadi: „Această carte este un document despre om, iar omul e o vrabie, așezată pe spatele altui om, dar adesea e și un tată, așezat peste un alt tată, și istoria este un șir de tați care moștenesc unii de la alții documentul, adică identitatea, apartenența, legea, oboseala, cuvintele fundamentale, sentimentele neexprimate. Pe cîtă dragoste și duioșie există în acest volum surprinzător al lui Sebastian Sifft, pe atîta autoironie, neputință, furie a rutinei și cruzime se lasă descoperite. Și tot atîta confuzie între dadi cel mic care strigă după tată și Dadi cel mare care-și spune tată. Sebastian Sifft tocmai a inventat un nou fel de a scrie despre paternitate și noua formulă îi aparține în mod exclusiv.” (Svetlana Cârstean)

Violul şi bătaia, armele de război ale Statului Islamic: Eu voi fi ultima, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski

Nadia Murad s-a născut şi a crescut în Kocho, un sat de fermieri şi păstori yazidiţi din nordul Irakului. Pe 15 august 2014, cînd Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal a luat sfîrşit odată ce acesta a fost ocupat de ISIS. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la islam au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de celelalte tinere, a fost dusă la Mosul şi vîndută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rînduri, pînă cînd, ca printr-o minune, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Eu voi fi ultima este un apel la acţiune împotriva brutalităţii Statului Islamic, povestea celui care îşi doreşte să supravieţuiască şi o scrisoare de dragoste către o ţară pierdută, o comunitate fragilă şi o familie destrămată de război.

„De cînd o cunosc, Nadia nu doar că s-a făcut auzită, ci a devenit glasul fiecărui yazidit căzut victimă genocidului, al fiecărei femei abuzate, al fiecărui refugiat abandonat. Cei care au crezut că prin cruzimea lor o pot reduce la tăcere s-au înşelat. Spiritul Nadiei Murad nu este frînt, iar vocea ei nu va fi înăbuşită. Dimpotrivă, în paginile de faţă glasul ei este mai puternic ca oricînd.” (Amal Clooney)

Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic, de Nadia Murad şi Jenna Krajeski, cuvînt-înainte de Amal Clooney, traducere de Irina‑Marina Borţoi, a apărut în această săptămînă la Editura Polirom, în curînd şi în ediţie digitală.

„Murad ne face să întrevedem atrocităţile care i-au distrus familia şi aproape au exterminat fragila ei comunitate. Memoriile ei curajoase sînt un pas important către tragerea la răspundere a celor care au comis aceste crime oribile.” (The Washington Post)

„Aceste memorii tulburătoare relatează experienţele prin care a trecut Nadia Murad şi ridică întrebări privind complicitatea martorilor care au acceptat tacit suferinţele celorlalţi.” (The New Yorker)

„Un volum devastator, dar care inspiră şi îndeamnă urgent la acţiune.” (Kirkus Reviews)

Nadia Murad (n. 1993) este activistă pentru drepturile omului. A primit Václav Havel Human Rights Prize şi Sakharov Prize şi este primul Ambasador ONU al Bunăvoinţei pentru demnitatea supravieţuitorilor traficului de fiinţe umane. În 2016 a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Împreună cu Yazda, o organizaţie pentru drepturile yazidiţilor, depune în prezent toate eforturile pentru a aduce Statul Islamic în faţa Curţii Penale Internaţionale sub acuzaţia de genocid şi crime împotriva umanităţii. Pentru mai multe detalii, vizitaţi nadiamurad.org.

Jenna Krajeski este jurnalistă, corespondentă din Istanbul. În 2010 şi 2011 a locuit la Cairo, unde a fost editor şi reporter pentru versiunea în engleză a ziarului egiptean Al-Masry Al-Youm (apoi Egypt Independent). În ultimii ani şi-a îndreptat atenţia către minorităţile kurde din Turcia şi Irak. A scris articole pentru The New Yorker, Slate, The Atlantic, The Nation, The New Republic.

Amal Clooney practică avocatura la Londra şi este specializată în drept internaţional şi în drepturile omului. De asemenea, este lector asociat la Columbia Law School. Este consilierul legal al Nadiei Murad şi al altor femei yazidite care au fost înrobite sexual de ISIS în Irak şi Siria şi lucrează pentru a se asigura că responsabilii pentru crimele comise de ISIS sînt aduşi în faţa tribunalelor naţionale şi internaţionale.

O noua editie: Cartea intelepciunii lui Solomon

Cartea Intelepciunii lui Solomon a fost scrisa in sec. I i.Hr., in limba greaca, si s‑a bucurat mult timp de reputatia de a fi cea mai interesanta carte din corpusul apocrif, ocupând un loc special printre cele sapte carti sapientiale din Septuaginta.

Opera se imparte in trei sectiuni: prima sectiune a fost numita pe buna dreptate „cartea eshatologiei”; aceasta infatiseaza printr‑un viu contrast diversele destine care ii asteapta pe cei drepti si pe nelegiuitii care ii prigonesc. A doua sectiune este compusa dintr‑un panegiric al Intelepciunii, care da si numele cartii. Atractiile oferite de Intelepciune ca Fiinta cereasca isi gasesc expresia intr‑un limbaj ales si elocvent.

In cea de-a treia sectiune intalnim o retrospectiva istorica a Israelului in Egipt si in pustie, intrerupta de o disertatie despre originea idolatriei si despre relele aduse de aceasta.

*

Cartea Intelepciunii s-a bucurat mult timp de reputatia de a fi cea mai atractiva si mai interesanta carte din corpusul apocrif. Atat gandirea, cat si expresia se situeaza la un nivel inalt; cugetarea este a unui scriitor patruns de un puternic spirit religios, unul care a simtit apasarea si tulburarea vietii si a suferintei si care totusi a rezistat ispitei de a abandona – asa cum au facut multi dintre coreligionarii sai – credinta sa ancestrala intr-un Dumnezeu al dreptatii. Limbajul este viguros si constructia simpla; impresia ca autorul era foarte familiar cu literatura si filozofia Greciei este cu atat mai puternica cu cat cartea este studiata mai mult, si acesta nu e lipsit de curajul de a revizui unele dintre credintele traditionale ale religiei sale. Teologia Cartii Intelepciunii este alexandrina, o combinatie intre religia ebraica si filozofia greaca.

Noutate-eveniment în Biblioteca Polirom: Seria de autor Albert Camus

Săptămîna aceasta au apărut în colecția „Biblioteca Polirom” primele două titluri dintr-o nouă serie de autor, dedicată unuia dintre cei mai importanți scriitori și gînditori ai secolului XX, Albert Camus, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, 1957. Seria de autor Albert Camus este deschisă de romanele Străinul, într-o nouă traducere, și Ciuma.

Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”: Cea mai nouă serie de autor din cadrul „Bibliotecii Polirom” va cuprinde 21 de volume, adică totalitatea prozei antume și postume a lui Camus (romane și proză scurtă), integrala dramaturgiei originale a autorului francez, eseuri, articole politice, jurnale de călătorie și cîteva volume de corespondență. Este, ca număr de titluri și amploare a proiectului, cea mai complexă serie de autor din cadrul colecției noastre de literatură universală, comparabilă doar cu cea dedicată lui Vladimir Nabokov.

Străinul • Traducere nouă, de Daniel Nicolescu

Străinul, primul roman al lui Albert Camus, a fost adaptat pentru marele ecran în 1967, de regizorul Luchino Visconti, într-o producţie cu Marcello Mastroianni în rolul principal.

La doar cîteva luni după ce nu manifestase nici o umbră de sentiment la înmormîntarea mamei lui, protagonistul romanului Străinul, Meursault, ucide un arab. Este momentul cînd povestea se desparte. Mai întîi ne poartă spre trecut, unde asistăm la viaţa relativ banală a unui funcţionar din Alger: moartea mamei, prietenia cu vecinul Raymond, relaţia cu o fostă colegă de serviciu, ajutorul dat lui Raymond ca să se răzbune pe o iubită presupus infidelă. De aici însă lucrurile devin tot mai tensionate, căci iubita lui Raymond e algeriană, iar fratele ei îi va urmări pe francezi ca să-i răzbune onoarea. Meursault îl întîlneşte la un moment dat pe plajă şi îl împuşcă, într-o clipă de inexplicabilă dezorientare. Romanul a fost descris în multe feluri: portretul unui sociopat, o critică a societăţii care nu acceptă în rîndurile ei inşi aparent lipsiţi de orice umanitate sau, dintr-o altă perspectivă, o poveste postcolonială.

„Acum multă vreme am rezumat Străinul într-o frază care, trebuie să recunosc, este extrem de paradoxală: «În societatea noastră, orice om care nu plînge la înmormîntarea mamei lui riscă să fie condamnat la moarte». Voiam să spun pur și simplu că eroul cărții este condamnat pentru că nu se prinde în acest joc. Astfel, el este străin de societatea în care trăiește, rătăcește, la marginea ei, prin foburgurile vieții private, solitare, senzuale. Și tocmai de aceea cititorii au fost tentați să-l considere o epavă. Ne-am face totuși o idee mult mai exactă despre personaj, în orice caz, mult mai apropiată de intențiile autorului, dacă ne întrebăm prin ce anume Meursault nu se prinde în joc. Răspunsul e simplu: refuză să mintă. Să minți nu înseamnă numai să spui ceva ce nu este. Ci și, mai ales, să spui ce este și, în ce privește sufletul uman, să spui mai mult decît simți. E ceea ce facem cu toții, în fiecare zi, pentru a ne simplifica viața.” (Albert Camus)

Ciuma • Traducere de Eta Wexler şi Marin Preda

Șobolanii încep să moară pe străzile din Oran. E semn de ciumă, confirmată destul de greu de medicii orașului. Fiindcă autoritățile se mișcă încet și declară carantina abia după ce epidemia nu mai poate fi stăpînită, doctorul Rieux, unul dintre primii care au știut cu ce se confruntă, organizează el însuși echipe de intervenție. Orașul abia respiră sub amenințarea morții; oamenii sînt închiși între zidurile lui și privesc neputincioși cum flagelul lovește din ce în ce mai aproape. Apărut în 1947, Ciuma este considerat unul dintre cele mai profunde și mai influente romane ale secolului trecut. Departe de a fi doar o poveste despre ciumă, el vorbește în egală măsură despre marile catastrofe ale epocii, despre „ciuma brună” ce a devastat Europa în secolul XX. Lașitate, dăruire, nesăbuință, iubire, credință și disperare, toate se amestecă și se împletesc într-o carte despre om și umanitate.

Albert Camus (1913-1960), romancier, dramaturg şi filosof francez născut în Algeria, a absolvit Universitatea din Alger şi a fost cîţiva ani jurnalist la Alger républicain. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost membru al Rezistenţei Franceze şi editor al publicaţiei clandestine Combat. După război a colaborat constant la publicaţii prestigioase din Franţa, fiind una dintre vocile cele mai influente ale stîngii democrate. Tot în această perioadă a publicat o serie de romane şi eseuri filosofice cu un impact persistent, printre care Străinul (1942), Mitul lui Sisif (1942), Ciuma (1947), Căderea (1956), Exilul şi împărăţia (1957). În 1957, la doar 44 de ani, Albert Camus a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Lista titlurilor apărute în colecția „Biblioteca Polirom”, aici.

Lansare de carte: „Dincolo de iarnă“ de Isabel Allende

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 7 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Dincolo de iarnă de Isabel Allende, recent apărut la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Corneliei Rădulescu. La eveniment vor vorbi scriitoarea și jurnalista Ana Maria Caia, scriitoarea Ana Barton și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Seara va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.