De curând, a apărut cartea ”Nancy Huston et Nina Bouraoui. Question d’identité”, de Serenela Ghițeanu, Presa Universitarã Clujeanã, 2013, a treia carte a autoarei.
Nancy Huston şi Nina Bouraoui au o identitate complexã. Sã pãrãseşti provincia Alberta -din Canada- sau Algeria ca sã te stabileşti în Franţa se dovedeşte a fi o experienţã tot atât de problematicã pe cât şi pare, dealtfel, la prima vedere. Construcţia identitarã presupune aceiaşi factori pentru cele douã scriitoare franceze : familia, în special relaţiile cu pãrinţii, sunt definitorii pentru viitorul adult. Identificarea cu aceştia sau respingerea lor – totul are o mizã majorã. A întâlni alteritatea este, apoi, o provocare : sursã a descoperirii de sine şi a Celuilalt, posibilã sursã de distrugere, în urma unei agresiuni care, fãrã sã fie luatã în consideraţie, poate duce la aneantizarea individului. « Eul » adult, « francez », nu întârzie sã se confrunte, în timp, cu « eul » ţãrii de origine, deci cu « eul » unui teritoriu afectiv îndepãrtat. Geografia natalã poate fi tot atât de importantã ca şi limba maternã. Ţara copilãriei îşi doreşte recunoaşterea, locul aparte pe care îl deţine. Memoria individualã se întâlneşte cu memoria colectivã a comunitãţii de origine şi ceea ce se întâmplã nu e doar nostalgie paşnicã. În fine, scrisul, spaţiu magic pentru scriitorii expatriaţi, devine, în acelaşi timp, tãrâm de locuit, suport psihologic, declaraţie de (re)sentimente, povestea devenirii personale, zid împotriva pierderii raţiunii sau sursã de fericire. Identitatea multiplã este, pentru ambele scriitoare, o (re)configurare care pare fãrã sfârşit.
Nancy Huston s-a nãscut în 1953, în Alberta (Canada), unde si-a si trãit copilãria. Când are 6 ani, mama o pãrãseste si va creste, cu fratii ei, într-o familie « recompusã », cu mamã vitregã. Adolescenţa şi-a trãit-o în America, la New York, iar la 20 ani a plecat sã-şi completeze studiile în Franţa, a fãcut o tezã de master cu Roland Barthes si a rãmas la Paris. Scrie si în frantuzeste si în englezeste . In româneste s-a tradus de ea „Amprenta îngerului” (Univers, 2003) si „Linii de falie”( Leda, 2009). A scris romane, eseuri, teatru si a primit multe premii literare si în Franta si în Canada. Cele mai importante romane ale ei: Les variations Goldberg, Trois fois septembre, Cantique des plaines, Prodige, La Virevolte, Instruments des ténèbres, Une adoration.
Nina Bouraoui s-a nãscut în 1967, din tatã algerian si mamã frantuzoaicã. A trãit în Algeria pânã la vârsta de 14 ani. Adolescenţa si-a trãit-o la Abu Dhabi si Zurich. De la 20 de ani trãieste la Paris. S-a tradus de ea în româneşte „Inainte de barbati” (Nemira, 2009) si „Vocea gândurilor” (Nemira, 2010). Scrie doar în frantuzeste. Cele mai importante romane ale ei: La Voyeuse interdite, Le Bal des murènes, Garçon manqué, L’âge blessé, Le Jour du séisme, Sauvage.
Serenela Ghiţeanu a obţinut titlul de Doctor în Literaturã francezã la Universitatea din Bretagne-Sud, Franţa, în 2009. A publicat volumele Sylvie Germain. La Grâce et la Chute (Institutul European Iasi, 2010), şi Ora de citit (Alfa, Iasi, 2011). Este co-autoare, cu Bujor Nedelcovici, a vol. Scriitorul, cenzura si Securitatea (ALL, Bucureşti, 2009). Este lector universitar la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, unde predã Cursul de Literaturã francezã a sec. XX şi cel de Culturã şi Civilizaţie francezã. Din 1997, participã la conferinţe şi a publicat treizeci de articole ştiinţifice. A publicat de asemenea cronici de carte în reviste culturale ca Revista 22, Timpul, Observator Cultural.
