Fleuve noir (2018)
Regia: Erick Zonca
Distribuția: Vincent Cassel, Romain Duris, Sandrine Kiberlain
Cele două personaje principale ale filmului ‘Fleuve noir’ sunt confruntate cu drame personale și probleme psihologice abisale, fiecare în felul său. Anchetatorul de poliție Visconti poartă cu el drama relațiilor complicate cu fiu adolescent cu probleme infracționale. Este rareori treaz, veșnic în căutare de alcool, neîngrijit și îmbrăcat într-o haină de ploaie care rivalizează cu cea a legendarului inspector Columbo. Profesorul de literatură Belaille ascunde în spatele aparenței de profesoraș cuminte și de fericit proaspăt tată ambiții scriitoricești neîmplinite și vicii de caracter care îl fac să confunde realitatea cu fantezii imaginare sumbre. Regizorul Erick Zonca a beneficiat pentru acest film din 2018 de un scenariu bazat pe o carte a romancierului israelian Dror Mishani și de doi actori excepționali în rolurile principale – Vincent Cassel și Romain Duris. Și totuși, ‘Fleuve noir’, în ciuda ambițiilor, nu reușește să fie decât ceva mai puțin decât suma talentelor care au participat la realizarea filmului.
Povestea filmului este construită în jurul anchetei dispariției unui adolescent. Elementele de procedură polițistă nu sunt complet absente, dar sunt împinse pe planul doi de aspectele psihologice ale anchetei. Visconti este un polițist care se bazează în primul rand pe intuiție și scormonește în viețile celor implicați. Rezultatele nu întârzie să apară, dar conflictele de familie, viciile și traumele psihologice sunt multiple și se dezvăluie treptat. Suprizele și răsturnările repetate îi conduc și pe polițiști, dar și pe spectatori pe căi greșite, și adevărul – daca acesta este adevărul – este dezvăluit doar în scena finală.
Adaptarea scenariului la realitatea franceză mi s-a părut reușită, și succesiunea dezvăluirilor și a schimbărilor de puncte de vedere păstrează tot timpul interesul spectatorilor. Cinematografia excelentă alternează comisariatul de politie, străzile întunecate și violente ale Parisului de noapte, clădirea în care locuiesc eroii dramei, și pădurea de lângă aceasta care joacă rolul ei în dramă. Interpretările lui Vincent Cassel și Romain Duris mi s-au părut puțin exagerate. Pe o scenă de teatru ar fi perfecți, dar în film mi s-a părut că întruchipează puțin manierist personajele, și tocmai scenele în care se întâlnesc polițistul obsedat și profesorașul suspect care are multe lucruri de ascuns nu prea funcționează. Personajul surpriză este cel al mamei adolescentului dispărut și căutat de poliție intepretat de Sandrine Kimberlaine, actriță care își trăiește cu mai multă discreție traumele personale care nu sunt mai puțin adânci decât ale polițistului și ale profesorului. Seria de finaluri succesive și interpretările actoricești fac ca personajele să continue să ne bântuie și după sfârșitul proiecției.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, Pinterest.com)
