„Istoria ilustrată a rockului”, de Luis Demano și Susana Monteagudo
Editura Paralela 45, Pitești, 2023
Traducere din limba spaniolă de Ioana Andreea Tudose
N-aș putea cataloga acest volum ca fiind neapărat pentru copii sau adolescenți, dar formatul și informații cuprinse în acesta mă obligă să-l trec ca un obiect de studiu pentru cei mai tineri dintre noi, cei care nu cunosc neapărat nici istoria muzicii rock și nici mare parte dintre formațiile emblematice care ne-au bucurat tinerețea. În mod sigur, și aceștia cunosc amănunte despre Beatles sau Queen, însă istoria muzicii rock este mult mai îndelungată și mai întortocheată dincolo de melodiile sau formațiile de succes.
„Rockul nu s-a născut într-o zi anume. Și nici nu a fost inventat de o singură persoană. A apărut în America de Nord, dintr-o combinație de sonorități diferite, printre care blues, jazz, country sau rhythm and blues. În anii 1950, unii muzicieni au amestecat fără să conștientizeze că noul ritm avea să provoace o adevărată revoluție.” (pag. 6)
Așadar, în acest volum avem parte de toate acestea, istoria rockului pornind din anii ’50, odată cu Jerry Lee Lewis și Little Richard, și până în secolul al XXI-lea, cu formații precum Arctic Monkeys sau The Strokes. Într-un format plin de culoare, nu sunt lăsate la o parte nici formațiile sau melodiile care au făcut istorie, dar nici instrumentele, suporturile audio sau casele de discuri care trebuie și merită menționate.
Dincolo de muzică însă, rockul înseamnă idei bine ancorate în realitate, rebeliune (dacă evenimentele sociale sau politice o cer) și o anumită formă subtilă de inteligență: sunt rocker de peste 20 de ani, aproape de la începuturile mele în ale muzicii, și mereu am văzut rockerii ca oameni inteligenți și, mai presus de asta, ca oameni care luptă pentru niște idealuri și ajută mereu pe cei aflați în nevoie. Nu vorbesc neapărat despre atitudinile lor din anii 70 împotriva războiului din Vietnam, de exemplu, ci și de atitudini mai apropiate precum campaniile motocicliștilor și a celor de la Rock FM pentru donarea de sânge. Muzica a evoluat, sunetul s-a schimbat, dar rockerii adevărați au rămas aceiași:
„Versurile în muzica rock nu vorbesc doar despre băieți, fete, diversitate, iubiri și suferințe, ci și despre chestiuni politice, probleme sociale și alte aspecte, din dorința de a face lumea mai bună. De-a lungul istoriei, numeroși artiști au condamnat diferite inegalități și nedreptăți prin intermediul pieselor lor. Astfel, teme ca rasismul, feminismul, pacifismul sau capitalismnul s-au transformat în imnuri pentru diverse lupte. Odată cu expansiunea sa, în anii ’50, rockul a reușit să mobilizeze masele prin mesajele sau ideile pe care le-a promovat.” (pag. 32)
Deși este o carte de 50 de pagini în format mare, am citit-o cumpătat, în mai multe zile, acompaniat la fiecare pagină de muzică la volum maxim. Cum altfel ai putea asculta piese precum „Blitzkrieg Bob”, de Ramones sau „Light my Fire”, de The Doors, în timp ce citești informații despre acestea și importanța lor în istoria rockului?
