„Frumusețea Medusei și alte chipuri mitologice”, de Sabina Colloredo
Editura Paralela 45, Pitești, 2020
Traducere: Afrodita Carmen Cionchin
Editura Paralela 45 a publicat anul trecut o colecție de mituri repovestite, semnate de scriitoarea italiană Sabina Colloredo. Volumul a fost tradus de Afrodita Carmen Cionchin și beneficiază de condiții grafice deosebite, ceea ce, dincolo de conținut, sporește plăcerea lecturii. Deși cartea este încadrată la categoria de vârstă 8+, eu aș merge puțin mai departe, mai degrabă către 12+, nu atât datorită greutății citirii textului, ci din cauza conotațiilor inserate de autoare, greu sesizabile la vârste mai mici.
”Pentru cititorii și fiicele mele, în fiecare zi mă trezesc, beau cafea și încep să scriu.”
Sabina Colloredo, îndrăgostită iremediabil de orașul care o găzduiește, Milano, spune pe blogul ei că scrie totdeauna însoțită de zgomotul inconfundabil al tramvaielor, citește atâta timp cât respiră și adoră mirosul de carte tipărită. A rafinat de-a lungul anilor scrisul și creativitatea, mai întâi ca redactor, apoi ca director creativ și, în cele din urmă, ca scriitoare cu acte în regulă. Scrie cărți pentru copii și adolescenți de peste douăzeci de ani, povești despre mituri, biografii feministe, romane, colecții de poezie și proiecte speciale destinate școlilor. Preocupată mai ales de soarta persoanelor marginalizate, mărturisește că îi place să dea glas personajelor care nu au niciunul, acesta fiind firul care străbate toate cărțile sale.
A descoperit pasiunea pentru mitologia greacă în liceu, iar volumul care i-a declanșat această mare dragoste e păstrat încă în biblioteca personală. Colecția de povestiri Frumusețea Medusei prezintă șase povești triste, fascinante și mobilizatoare, care au în comun faptul că sunt scrise dintr-o perspectivă diferită. Deși respectă liniile generale ale poveștilor originale, se focalizează pe aspecte diferite ale sale, reușind să adapteze conținutul pentru copiii și adolescenții de azi.
”Eram naivă. Nu îi cunoșteam cu adevărat pe zeii nemuritori și nici sentimentele pe care le nutreau față de noi, muritorii. Ne iubeau și ne urau deopotrivă. Ne protejau și ne expuneau la pericole. Ne apărau și ne atacau. Cu toate acestea, noi ne ridicam de fiecare dată, încercând să facem și să simțim aceleași lucruri care fuseseră înaintea noastră, cu aceeași încăpățânare și voință și cu singura certitudine că totul avea să se termine într-o zi, iar asta nu ne împiedica să facem ceea ce credeam că este drept. Sau nedrept.” (Pandora, 96)
Monștri care sunt în centrul poveștilor devin la rândul lor victime, iar la final interpretările sunt deschise. Avem două sute de pagini despre șase personaje: Medusa, Minotaurul, Pandora, Polifem, Persefona și Faeton. Dorința de a fi iubit și acceptat, frica de singurătate, alteritatea, aproape toate culminează cu nevoia ”monstruoasă” de a fi normal, în ciuda unor puteri supranaturale, și de a avea parte de mângâiere și dragoste. Scriitoarea oferă puncte de vedere feministe în majoritatea poveștilor, ceea ce contrastează cu perspectivele exclusiv masculine cu care eram obișnuiți până acum.
Dacă depășim linia de bază a poveștilor, vom citi despre violența asupra femeilor, despre abuzuri, despre bullying, despre abuzul asupra copiilor, despre cum se nasc monștri datorită refuzului societății de a accepta persoanele diferite, despre consecințele incapacității de a empatiza cu cei care nu se încadrează în tipare.
”Eu sunt așa cum sunt. Un dar al zeilor, cum îmi șoptea mama, însă un monstruos munte în mișcare pentru ceilalți.” (Polifem, pg. 109)
”Dar, ca de fiecare dată, nu știam ce să fac. Stăteam așa, la marginea vieții, anihilată de puterea mamei mele, atrasă de lipsa de griji a oceanidelor.
Mi-am petrecut zilele încercând să uit că trăisem viața adevărată acolo unde, pentru ceilalți, era doar moarte. Până și asta era un mister pe care nu reușeam să îl dezleg de una singură.” (Persefona, p. 170)
Pentru a adapta conținutul pentru copii și adolescenți, scriitoarea modifică premisele unora dintre povești, așa că dacă vreți să cunoașteți legendele clasice, cartea Sabinei Colloredo poate constitui doar o completare, nu lectura de bază Personajele negative sunt văzute dintr-o lumină cu totul diferită, fiind ele însele victime ale abuzurilor. Mama frumoasei Medusa a forțat-o să devină preoteasă a Atenei împotriva voinței sale și nu și-a arătat niciodată afecțiunea față de ea; Minotaurul, diform, neiubit și neacceptat, a fost folosit ca simplu pion în lupta pentru putere, speculând diformitatea sa și o monstruozitate interioară indusă, fiind păcălit și închis; Polifem, un ciclop orb, este condamnat să trăiască în singurătate, comite greșeală după greșeală, și nu există nimeni care să îl ajute să se oprească; Pandora a fost creată de zei fără liber arbitru, somată să se conformeze unor reguli pe care nu vrea să le accepte, în cele din urmă; Persefona trăiește în lumea întunecată a lui Hades, a fost înviată în loc să moară, eliberată de asuprirea maternă și condamnată la cea a soțului; Phaeton căuta doar afecțiunea unui tată prea ocupat să călătorească pentru a-i arăta o fărâmă de iubire.
”Trupul meu diform era înfiorător. Nu aveam parte de nicio mângâiere sau cuvânt dulce. Nimic. Până și mama, după entuziasmul inițial, nu mai găsea diversitatea mea atât de fascinantă și venea tot mai rar să mă vadă. Pe măsură ce creșteam artătam din ce în ce mai puțin a om, dar tot mai mult a taur, rodul unei relații pe care poate și pentru ea era mai bine să fie dat uitării.” (Minotaurul, pg. 47)
O carte care mi-a plăcut tocmai datorită diferitelor chipuri și relații pe care le-a creat și evidențiat dincolo de poveștile originale, pentru adaptarea subtilă la contemporaneitate pe care o realizează Sabina Colloredo fără a avea sentimentul că deformează miturile Greciei Antice pe care majoritatea le cunoaște. Fiecare capitol este aerisit, Colloredo nu recurge la artificii nepotrivite, personajele sunt conturate prin tușe clare, sunt veridice și resimt bucuria și suferința veritabil, scriitura este lejeră, dar își păstrează în tot volumul consistența.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Sursă fotografii: edituraparalela45.ro, sabinacolloredo.com)
