Unknown Number: The High School Catfish (2025) – Număr necunoscut. Un scandal de cyberbullying la Liceu
Regia: Skye Borgman
Ce poate face obsesia din mintea unui om? Ne face să ne îndrăgostim sau să urâm din tot sufletul. Ne face să mergem înainte sau să ne închidem în propriul nostru subconștient. Cert e un lucru: nu ne face bine. Și cred că a venit timpul să vorbim despre asta.
Obsesia este una dintre constantele experienței umane, prezentă în mituri și religii, unde apare ca forță tragică sau ca atașament care aduce suferință, până la literatura și arta modernă, unde devine motor psihologic și estetic. Mitologia greacă vorbește despre Midas, Narcis sau Orfeu, figuri devorate de dorințe imposibile, iar tradițiile religioase avertizează pericolul ispitei și a atașamentului excesiv. În literatură, obsesia traversează epocile: de la Shakespeare, care a pus în scenă pasiuni mistuitoare ale romanticilor, obsedați de iubire și moarte, și până la scriitori moderni precum Dostoievski, Kafka sau Proust, pentru care obsesia devine o explorare interioară a vinovăției, a memoriei sau a mântuirii. Psihologia, odată cu Freud și apoi prin psihiatria modernă, a transformat obsesia într-un concept clinic, legat de inconștient, compulsii și tulburări. În artă și film, de la Caravaggio la Hitchcock sau Aronofsky, obsesia a fost reprezentată vizual ca fascinație mistuitoare, iar, în prezent, odată cu rețelele sociale și cultura pop, ea se exprimă în forme noi – dependențe digitale, perfecționism și fandomuri care reiau, într-o cheie contemporană, aceeași forță care a traversat istoria culturii.
Vă întrebați probabil de ce fac acest intro? Pentru că documentarul „Număr necunoscut. Un scandal de cyberbullying la Liceu”, apărut pe Netflix, este exact despre asta. Într-o localitate cu un singur semafor, două baruri și o școală generală, cineva începe să trimită obsesiv mesaje unor adolescenți. Intensitatea și vulgaritatea acestora provoacă un val general de nedumerire și de ură. Cine este făptașul? Ce minte bolnavă poate să nască astfel de idei și să le transmită unor tineri care încă nici n-au gustat din plăcerea vieții?
Regizat de Skye Borgman, documentarul urmărește atât trauma victimelor, cât și încercările de a descoperi identitatea celui din spatele acestei campanii de intimidare, dezvăluind treptat detalii șocante care schimbă percepția asupra vinovaților și a motivelor lor.
Construit meticulos într-un stil de true crime cu tensiune narativă constantă, documentarul se distinge prin faptul că oferă voce nu doar victimelor, ci și persoanei responsabile de hărțuiri, creând un tablou complex despre natura obsesiei, vulnerabilitatea adolescenților și efectele de lungă durată ale cyberbullying-ului. Prin montaj, interviuri și mărturii directe, filmul ridică întrebări incomode despre responsabilitatea individuală și rolul comunității școlare, dar și despre felul în care tehnologia amplifică obsesiile și poate transforma relațiile adolescentine în veritabile traume colective.
Sinceră să fiu, am vrut să dau cu ceva de perete când am aflat cine e răufăcătorul și ce urmări au suportat cei implicați. Greu de ghicit în primă instanță, acest „om” nu face altceva decât să distrugă o relație frumoasă de iubire și mai multe prietenii, încercând să-și hrănească propriul ego.
De ce ar trebui să vedeți această producție? E simplu. Este o ilustrare foarte bună a efectului de bulgăre de zăpadă când o acțiune negândită poate ruina vieți și speranțe.
Disponibil pe Netflix.
