Un REGAL! Nici nu ma asteptam la altceva!
Un eveniment pe care mi l-as numi “O viata cu Marcel Iures”, sau “O seara cat o viata, cu Marcel Iures”, pentru ca anii mei si viata mea culturala s-au desfasurat urmarind si admirand o pleiada de mari artisti romani, printre care, sigur – si Marcel Iures.
“Seara buna tuturor!” Si asa a inceput magia declansata de cele doua voci inconfundabile – Irina Margareta Nistor, moderatorul acestui eveniment si invitatul ei, actorul Marcel Iures.
Intr-o atmosfera calda, prietenoasa si senina, sala a ciulit urechile si a deschis larg ochii …
Debutul a fost savuros 🙂 : “Cand ati fost prima data la un film”, a intrebat moderatoarea. Iar invitatul a raspuns “Cand aveam 5 ani, la Craiova, la Godzilla. Nu am mai dormit apoi, singur, doi ani.”
Interviul s-a desfasurat – poate si dat fiind faptul ca moderatoarea are formatia de critic de film – trecand in revista si vorbind cu precadere, despre rolurile interpretate de catre Marcel Iures in filme, seriale si mini-serii TV, atat romanesti, cat si straine.
Si a inceput cu prima sa aparitie pe ecrane, student in anul 4 fiind, in 1979, in “Vis de ianuarie” – regia Nicolae Opritescu, rolul Franz Liszt. Normala intrebarea “Sunteti meloman?” Normal raspunsul – “Poate nu chiar meloman, dar <Da>”. Marcel Iures iubeste muzica, pe care o asculta in functie de starea pe care o are … rock, muzica clasica si nu in cele din urma, muzica populara. Comentarii savuroase legate de pletele purtate de actor (si nu numai in acest film), de oprobriul “organelor”, comentarii privind trista aducere aminte a “aprobarilor” din epoca, privind scenariile, dialogurile si multe altele.
Pasii printre peliculele aduse in fata publicului nu au urmat neaparat o ordine temporala – poate nici valorica – poate una de suflet? Nu stiu, insa am calatorit trecand in revista “The Peacemaker – Pacificatorul” – 1997 – regia Mimi Leder, rolul Dusan Gavrich / “Amen” – 2002, regia Costa Gavras, rolul Papa Pius al XII-lea (un rol obtinut fara casting, caci Costa Gavras a venit chitit pe Marcel Iures) / “Layer Cake – Prins la inghesuiala” – 2005, regia Matthew Vaughn, rolul Slavo / serialul TV “In deriva” – 2012 (HBO), regia Constantin Popescu, Adrian Sitaru, Titus Muntean, rolul Andrei Poenaru (o franciza dupa serialul israelian “Be Tipul, creat de Hagai Levi) / “The Game” – 2014 – mini serie TV, regia Toby Whithouse, rolul Arkadi / seria TV “Strike Back” – 2013, regia Paul T.T. Easter, rolul Arkadi (din nou Arkadi 🙂 ) / mini seria TV “Cambridge Spies” – 2013, regia Tim Fywell si Peter Moffat, rolul Otto (“antrenorul” spionului Philby) / “Pirates of the Carribean: At World’s End” – 2017 – regia Gore Verbinski, rolul Captain Chevalle / “The Tulse Luper Suitcases – part 2 Vaux to the Sea” – 2004, regia Peter Greenway, rolul G-ral Foestling / “Spooks” – BBC serial, regia Julian Holmes, rolul Niko Grecic / cateva cuvinte despre “Tom Hart’s War” – 2002, regia Gregory Hoblit, rolul col. Wilhelm Visser si in cele din urma, mult asteptatul “Octav” – 2017, regia Serge Ioan Celibidache, rolul Octav.
“Octav”, un film mult asteptat, care va avea premiera in prima saptamana a lunii octombrie
Marcel Iures a impartasit publicului admiratia deosebita pentru regizorii cu care a lucrat, colaborarea prietenoasa cu actorii din distributii, organizarea de ceasornic a echipelor tehnice bine sudate si rodate, extraordinarele depozite cuprinzand elemente de recuzita si decoruri de oriunde si din toate timpurile … mecanismele indelung rodate ale studiourilor din Los Angeles, importanta acordata la Londra acelorasi mecanisme din lumea filmului, respectul pentru brand, indelungile ore petrecute nu numai ca sa intri in spiritul rolului, ci si ca sa capeti la machiaj, toate date fizice necesare – ore chinuitoare uneori, trecand prin aplicarile mastilor de latex si cate si mai cate altele …
O scurta sesiune de Q & A a adus in plus cateva aspecte importante privind persoana si personalitatea omului si actorului Marcel Iures, dintre care tin sa relevez cateva de mare profunzime. Si anume faptul ca Marcel Iures se considera un om care a avut noroc in viata / Ce i-a trebuit, a avut / Lectia pe care trebuie sa o inveti este ca … trebuie sa fii acolo – sa fii deschis – sa nu pui tu conditii – sa colaborezi – sa traiesti din plin episoadele inaltatoare intr-o echipa – apoi sa o pornesti de la capat – in alta echipa / sa fii deschis / sa impartasesti / sa traiesti cu pasiune – unoeri sa fii capabil de sacrificiu, de efort personal … astfel incat atunci cand vei trage linia de sfarsit – socoteala finala sa fie onorabila.
Ne-a mai spus Marcel Iures … “cariera e un sacrificiu”, dar “nu se plange de alegerile facute” … totul face parte din viata si trebuie sa intelegi ce ti se intampla. Mai ales ca “nu intotdeauna joci pentru bani, nu traim intotdeauna in zona big budget.” Sa fii ales de catre Costa Gavras intr-o distributia a sa, este o mare onoare si recunoastere, iar banii nici nu mai conteaza in povestea acestea. Sizzling Hot pacanele: https://cazinouriromania.com/sizzling-hot
Datoreaza Marcel Iures ceva-cuiva? Bineinteles ca a crescut si s-a plamadit sub influenta unor formatori … familia, profesorii si asistentii din Institutul de teatru … apoi marii regizorii si echipele lor … apoi marilor actori alaturi de care a jucat si joaca … dar cel mai mult si mai mult zic ca isi datoreaza siesi. Un lucru pe care l-a inteles de la buna pornire. Da, sa ai noroc in viata, poate. Norocul i l-a dat Dumnezeu, dar nu i l-a pus in traista. S-a respectat pe sine in primul rand, a stiut ce vrea si ce i se cuvine, cu alte cuvinte si-a self manageriat viata si numai in felul acesta s-a putut intoarce cu supravaloare, catre ceilalti.
Multumesc, Irina Margareta Nistor si Marcel Iures!
