Știrile săptămânii: Comedia muzicală „Hârca se întoarce” – din 6 octombrie la Teatrul Elisabeta; OAMENII TIMPULUI pot fi propuși până la data de 30 septembrie; Zece piese finaliste la Concursul National de Dramaturgie Valentin Nicolau; Scoli creative, de Sir Ken Robinson, la Editura Publica; Scriitori din Ungaria, Austria, Israel, Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă sau Republica Macedonia vin la Timișoara, la FILTM 4; Apariție nouă la Editura Vremea: Taifun în adâncuri, de Lucian Ciuchiţă; Eveniment literar: „Mic tratat despre intalnire si dialog“ de Pierre Claverie – luni, 21 septembrie; Nemira merge la RomCon Suceava 2015; Amintirile de la Viaţa românească ale memorialistului Mihail Sevastos, la Polirom.
Comedia muzicală „Hârca se întoarce” – din 6 octombrie la Teatrul Elisabeta
Comedia muzicală „Hârca se întoarce“, adaptare după „Baba Hârca“ a lui Matei Millo, revine la Teatrul Elisabeta din Bucureşti, în stagiunea 2015-2016. Primul spectacolul este programat marți, 6 octombrie, de la ora 20. Următorul – pe 25 octombrie, tot de la ora 20.
Distribuția revine în formulă completă. Actrița Dana Rotaru este protagonista spectacolului. Alături de ea joacă Bogdan Talaşman, Diana Dumitrescu, Alexandru Suciu, Orest Pîslariu Ranghilof si Vladimir Drăghia. Scenografia poartă semnătura lui Vladimir Turturică iar mișcarea scenică este concepută de coregrafa Andreea Toma, fostă prim-solistă a Ansamblului de balet al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti. Claudia Hanghiuc, Solistă mezzosoprană la Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, este vocal coach-ul spectacolului.
„Hârca se întoarce“ este una dintre puținele comedii muzicale din piesajul teatral românesc. Muzica este realizată special pentru acest spectacol de actorul și compozitorul Alexandru Suciu, remarcat în ultimii ani pentru coloana sonoră a mai multor spectacole de pe scenele bucureștene și din țară.
„Hârca se întoarce“ este un spectacol inedit prin abordarea regizorală si scriitoricească. Regizorul și scenaristul Cătălin Rotaru reușește, alături de scenarista Gabi Virginia Șarga, să aducă povestea lui Matei Millo în zilele noastre. Hârca, pe vremuri vrăjitoarea urâtă, devine o femeie abilă și, la nevoie, chiar seducătare. „Cred că este una dintre acele povești românești care poate fi repovestită în ritmul și cu limbajul zilelor noastre. Are o savoare specială, are un „ceva” ce o face repovestibilă”, spune Cătălin Rotaru. „Hârca este un personaj extrem de interesant și de complex. Într-un anume sens, nemuritor. Întodeauna au existat Hârci, indiferent de timpul în care plasăm povestea”.
Hârca (actrița Dana Rotaru), lacomă si manipulatoare a slăbiciunilor celorlalți, lucrează mână în mână cu Chiosa (Vladimir Drăghia), un șmecher de cartier, bun cunoscător al lumii interlope. O incitantă ocazie se naște atunci când Hârca află că atât seducătorul tânăr Vlad (Alexandru Suciu), cât și bătrânul și bogatul domn Bâzu (Bogdan Talaşman) visează la tânăra ingenuă Viorica (Diana Dumitrescu). Din dorinţa de a o cuceri pe Viorica, ambii cer ajutorul Hârcăi. Pasiunea lor nu trece neexploatată, Hârca încercând să manipuleze lucrurile în favoarea celui care plătește mai bine. Dar goana după bani încurcă lucrurile. După un șir de peripeții și situații comice, adevărul e gata să iasă la lumină. Ce se va întâmpla cu Hârca? Dar cu Viorica? Va alege dragostea sau se va mărita cu Bâzu cel bogat?
„Hârca se întoarce“ este produs de Axis Productions, o asociație non-profit implicată în producția și promovarea proiectelor independente de teatru și film. În 2014, a produs și lansat piesa „Jocul din Ialta”, de Brian Friel, și a realizat două spectacole de succes – „American Nights in Bucharest”, avându-i ca invitați speciali pe Oana Pellea și Ion Caramitru, și „American Night Dream”, avându-i ca protagoniști pe cântărețul și regizorul de teatru musical american Calvin McClinton, alături de cunoscuta cântăreață Claudia Cream. Ambele spectacole au fost realizate cu sprijinul Ambasadei SUA la București.
Biletele la spectacolul „Hârca se întoarce” se pot achiziţiona prin rezervări direct la casa de bilete a Teatrului Elisabeta (0727 703 703) sau online, atât de pe site-ul teatrului (www.teatrulelisabeta.ro) cât și de pe www.bilet.ro
Pentru detalii si imagini de la spectacolele anterioare va rugam vizitati pagina de Facebook: https://www.facebook.com/harcaseintoarce
OAMENII TIMPULUI pot fi propuși până la data de 30 septembrie
Perioada în care se pot face propuneri pe platforma www.oameniitimpului.ro a fost extinsă până pe 30 septembrie (inclusiv). Inițial 15 septembrie era ultima zi în care puteau fi înscrise ultimele propuneri, dar, la solicitarea mass-media, Asociația Revistei TIMPUL (ART), organizatorul Campaniei OAMENII TIMPULUI, a decis extinderea perioadei. „Ne dorim să afle cât mai multe persoane despre Campania noastră pentru ca fiecare persoană să aibă posibilitatea de a înscrie oamenii pe care îi consideră valoroși, reprezentativi pentru comunitate. Avem multe propuneri care sunt supuse deocamdată procesului de analiză și documentare și care urmează să fie afișate cât de curând pe site. Mulțumim mass-mediei pentru sprijinul acordat până acum și sperăm să avem o colaborare la fel de bună până la finalul Campaniei”, a declarat Adriana Nazarciuc, Președintele ART.
Zece piese finaliste la Concursul National de Dramaturgie Valentin Nicolau
Luni, 28 septembrie, la ora 19.00, va avea loc prima ediție a Galei Concursului Național de Dramaturgie „Valentin Nicolau”, desfășurat de revista Yorick.
Prezentatorul evenimentului va fi actorul Adrian Nicolae. Participanții îl vor putea asculta pe cunoscutul muzician de jazz Mircea Tiberian, invitat special.
Evenimentul este organizat de Fundația EST-ETICA, în parteneriat cu Editura Nemira și finanțat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Gala va avea loc la sala nouă a Teatrului Metropolis din București (strada Mihai Eminescu, nr.89, sector 2).
Ediția de anul acesta a concursului s-a desfășurat în perioada 1 iulie – 31 august. S-au înscris în concurs 89 de piese care nu au fost publicate în volum sau reprezentate pe vreo scenă din România. Textele participante au fost expediate nesemnate, cu un motto scurt pe pagina de titlu, care va servi drept element de identificare a autorului, tema și dimensiunile textului fiind la alegere.
În urma deliberărilor, juriul a ales zece texte finaliste:
1.„Ai mei joacă cărți“
- „Bună seara, România. Bună seara, Târgu Mureș“
- „Cadranul ++“
- „Criză generală“
- „O călătorie cu Urmuz“
- „Paliativ“
- „Penthesileia tresare“
- „Perpetuum mobile“
- „Revoluție la castel“
- „Sindromul Quijote“.
Trei dintre aceste texte vor câștiga următoarele premii: Marele Premiu „Valentin Nicolau”, în memoria dramaturgului Valentin Nicolau, în valoare de 1000 de lei;
Premiul Yorick, în valoare de 700 de lei; Mențiunea Yorick, în valoare de 300 de lei.
În cadrul manifestării, care urmărește promovarea dramaturgiei contemporane din România, se vor da publicității rezultatele Concursului Național de Dramaturgie „Valentin Nicolau”.
De asemenea, ea va cuprinde un spectacol-lectură, în regia lui Mihai Lungeanu, după piesa care va câștiga Marele Premiu. Aceasta va fi editată într-un volum publicat de Editura Nemira, partener al evenimentului.
Juriul ediției din 2015 a Concursului Național de Dramaturgie „Valentin Nicolau” este format din: Victor Ioan Frunză – regizor, George Ivașcu – actor, directorul Teatrului Metropolis din București, George Costin – actor, Monica Andronescu – critic de teatru, redactor-șef al revistei Yorick și Dana Ionescu, redactor-șef al Editurii Nemira.
Concursul Național de Dramaturgie „Valentin Nicolau” este o competiție inițiată de Revista Yorick în anul 2013, menită a sprijini și a promova dramaturgia contemporană autohtonă, a facilita drumul ei către scenă și a dezvolta un cadru de dialog pentru creatorii de teatru.
Scoli creative, de Sir Ken Robinson, la Editura Publica
În 2006, Ken Robinson susținea, la o conferință TED, o prelegere numită „Do Schools Kill Creativity?”. Esența prelegerii era că mulți oameni talentați sau geniali cred că nu sunt așa tocmai din cauza școlii. S-a dovedit a fi cea mai urmărită prelegere din istoria TED, fiind văzută de un număr estimativ de 300 de milioane de oameni din întreaga lume.
În Școli creative Ken Robinson dezvoltă ideile din celebra sa prezentare de la TED și prezintă soluții inovatoare și practice la o problemă critică pentru toată lumea: cum să ne transformăm sistemul de învățământ.
Plină de anecdote, observații, studii de caz, cercetări inovatoare și recomandări de la profesioniști care sunt în prima linie a educației transformatoare – și scrisă cu istețimea specifică lui Robinson și în stilul său captivant – Școli creative îi va inspira în egală măsură pe profesori, părinți și politicieni să re-gândească adevărata natură și scopul educației.
Sir Ken Robinson este un lider recunoscut la nivel mondial în domeniul educației. A fost considerat de Fast Company „unul dintre gânditorii de elită ai lumii în ceea ce privește creativitatea și inovația“. A lucrat cu guverne din Europa și Asia, cu agenții internaționale, cu firme din Fortune 500, cu sisteme educaționale naționale și statale și cu unele dintre cele mai mari organizații non-profit sau culturale.
Scriitori din Ungaria, Austria, Israel, Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă sau Republica Macedonia vin la Timișoara, la FILTM 4
„Fiți alături de scriitorii de primă mărime și veniți să-i vedeți şi să-i ascultați la cel mai important festival de literatură din Vestul României, FILTM, între 21 și 23 octombrie, la Timișoara!”
(Robert Șerban, Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara)
Și în această toamnă, Timișoara deschide porțile literaturii la cea de a IV-a ediție a festivalului internațional de literatură.
Evenimentul, plănuit să aibă loc în perioada 21-23 octombrie în Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timișoara, va prilejui iubitorilor de literatură întâlnirea cu nume importante ale literaturii europene de astăzi, scriitori din Ungaria, Germania, Israel, Austria, Ucraina, Bosnia și Hertegovina, Republica Macedonia, Republica Cehă și România.
Pe lista oaspeților din străinătate se află nume precum:
- György Dalos (Ungaria) – reputatistoric, scriitor și jurnalist, unul dintre membrii fondatori ai mişcării anticomuniste din Ungaria, laureat în 2010 cu prestigiosul „Premiu pentru Înţelegere Europeană”, conferit de Târgul de Carte de la Leipzig
- Meir Shalev(Israel) – unul dintre cei mai apreciaţi prozatori israelieni ai momentului și una dintre cele mai credibile voci ale jurnalismului israelian contemporan
- Radka Denemarková(Republica Cehă) – laureată a numeroase premii și o traducătoare de succes (traducătoarea operei Hertei Müller în limba cehă), una dintre personalităţile puternice ale literaturii cehe contemporane
- György Dragomán (Ungaria) – autor tradus cu succes peste tot în lume, unul dintre cei mai premiaţi scriitori est-europeni ai ultimilor ani
- Marjana Gaponenko(Austria, Ucraina) – o apariţie inconfundabilă printre tinerii scriitori de limbă germană, foarte bine primită atât de critici, cât și de publicul cititor
- Lidija Dimkovska (Republica Macedonia) – poetă ale cărei poeme au apărut în traducere în peste 30 de limbi străine și unul dintre cei mai importanți traducători de literatură română în spațiul balcanic
- Adisa Bašić (Bosnia și Herțegovina) – prezenţă remarcabilă în contextul literaturii bosniace de astăzi, cunoscută și în calitate de critic literar și profesor de scriere creativă
Oaspeților din străinătate li se vor alătura, de-a lungul celor 3 zile ale Festivalului, nume importante ale literaturii române contemporane: Andrei Pleșu, Ioana Pârvulescu, Cristian Teodorescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Miruna Vlada, Ion T. Morar sau Petru Ilieșu.
Prin arhitectura programului, ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) este cea mai complexă din istoria proiectului – festivalul se deschide și înspre publicul tânăr, prin întâlnirile scriitorilor cu elevii de la cele mai importante licee din capitala Banatului și prin conferințele dedicate studenților de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Ca o avanpremieră la FILTM, Centrul Ceh va rula cele mai reprezentative adaptări cinematografice ale romanelor lui Milan Kundera: Gluma, Nimeni nu va râde şi Eu, zeul îndurerat (18-20 octombrie, ora 18.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara).
Despre FILTM:
Festivalul Internaţional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect inițiat în 2012, de Oana Boca, Ioana Gruenwald și Robert Șerban, se numără pe lista proiectelor cu care Timișoara candidează la statulul de „capitală culturală europeană” în 2021.
FILTM își propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiţia studiilor comparatiste inițiate de Fundația „A Treia Europă”.
Pe lista scriitorilor prezenți la edițiile anterioare ale FILTM se numără nume precum: László Krasznahorkai (Ungaria), Victor Erofeev (Rusia), Slavenka Drakulić (Croația, Suedia), Attila Bartis (Ungaria), Jean Mattern (Franța), Richard Swartz (Suedia), Jan Koneffke (Germania), Philip O Ceallaigh (Irlanda) / Vladimir Arsenijevic (Serbia), Edo Popovic (Croația), Fabio Geda (Italia), Iuri Andruhovici (Ucraina), Dusko Novaković (Serbia), Igor Marojević (Serbia), Dasa Drndić (Croația), Ornela Vorpsi (Albania, Cătălin Dorian Florescu (Elveția), Paul Bailey (Anglia), Noemi Kiss (Ungaria).
Echipa de organizare a Festivalului le include, din 2013, si pe Oana-Maria Dobosi și Raluca Selejan.
Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.
Susținut de: Consiliul Județean Timiș.
Organizatori: Fundația Politehnica și Headsome Communication.
Apariție nouă la Editura Vremea: Taifun în adâncuri, de Lucian Ciuchiţă
Editura Vremea are plăcerea de a vă prezenta cel mai recent roman apărut în colecţia Roşu şi negru, „roman premonitoriu despre situaţia lumii, aflată în pragul unui nou război mondial”: Taifun în adâncuri, de Lucian Ciuchiţă
„Aşa a început Lucian Ciuchiţă, în 1996, cu Oameni şi ţărmuri şi aşa a continuat, preţ de aproape două decenii: căutând, scormonind în sufletul oamenilor, încercând să decanteze albul de negru, binele de rău, eludând zonele gri, toleranţa criminală în raport de justiţia pură!
A trecut rapid de la poezia lirică la cea filozofică, de la eseul pe teme existenţiale la cazurile concrete, s-a impus în media şi, de o vreme, atacă furibund spaţiul romanesc, cu îndreptăţirea cu care orice visător zboară spre steaua sa.”
Gabriel Alexandru Ionescu
Istoric
Lucian Ciuchiţă este cunoscut internaţional în urma celebrului său proces cu Hollywood, sub învinuirea de plagiere a unui scenariu scris de el de către realizatorii filmului Escape Plan, cu Arnold Schwarzenegger şi Sylvester Stallone. Procesul este în curs.
Lucian Ciuchiţă este absolvent al Facultăţii de Cibernetică ASE Bucureşti în anul 1993, doctor în ştiinţe, scriitor, cineast, membru al Asociaţiei Dramaturgilor de Film din 1991, realizator tv în perioada 1990-2000 (TVR, Antena 1).
A beneficiat de o bursă de pregătire în Marea Britanie la Devon and Cornwall Police, în 1993.
Teza sa de doctorat are subiectul Tehnici şi metode statistice utilizate în studiul criminalităţii, 1999.
Activitatea sa în cadrul unor servicii speciale, 9 ani în poliţie şi 5 ani în SPP, a constituit o experienţă de preţ în demersul scrierii unor cărţi şi scenarii de film.
Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/taifun–n-ad–ncuri
Eveniment literar: „Mic tratat despre intalnire si dialog“ de Pierre Claverie – luni, 21 septembrie
Vă aşteptăm luni, 21 septembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu împreună cu Monica Broşteanu, părintele Marius Taloş, Teodor Baconschi, Mirel Bănică şi Lidia Bodea, pentru o dezbatere prilejuită de recenta apariţie, la Editura Humanitas, a tulburătorului volumul „Mic tratat despre întâlnire şi dialog” de Pierre Claverie, episcop de Oran.
Monica Broşteanu
Pierre Claverie s-a născut la Alger, în 1938, într-o familie de francezi stabiliţi în Algeria. După terminarea liceului, în 1957, a plecat în Franţa, la Universitatea din Grenoble, pentru a studia matematica, fizica şi chimia. După doi ani a intrat în noviciatul dominicanilor din Lille, revenind apoi în Algeria în 1967. Aici a început să studieze araba, pe care a reuşit curând s-o vorbească fluent. Totodată, a început să ia legătura cu musulmani algerieni şi a aprofundat istoria şi spiritualitatea religiei lor. În 1981, a fost numit episcop de Oran, iar în 1987 a fost numit în Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios. În acelaşi an, a cerut cetăţenia algeriană, care nu i-a fost acordată niciodată.
În timpul războiului civil din Algeria, Claverie a condamnat atrocităţile comise de islamişti şi a primit în secret în Biserică tineri algerieni deveniţi creştini ca reacţie faţă de extremismul musulman. În 1994, a participat la Sinodul Episcopilor pentru Africa, desfăşurat la Roma, şi a denunţat laşitatea asasinării a patru misionari pentru
Africa şi a altor patru călugări. A fost el însuşi asasinat la 1 august 1996, la două luni după decapitarea a şapte călugări trapişti răpiţi de la mânăstirea Notre Dame de l’Atlas.
„Întâlnirea era lucrul cel mai important din viaţa lui Pierre Claverie.
A muncit neîntrerupt ca să pună în legătură persoanele cele mai diferite. Şi pentru noi, întâlnirea este o provocare permanentă în varietatea comunităţilor noastre omeneşti: de la serviciu, din familie sau din viaţa călugărească… Ne găsim mereu faţă în faţă cu celălalt, trăim împreună situaţii identice, dar oare ne şi întâlnim cu adevărat?
Pierre Claverie n-a evitat confruntarea cu lumea musulmană în care a trăit în calitate de creştin. Modul diferit în care tradiţiile musulmane şi creştine se apropie de Dumnezeu subliniază originalitatea creştinismului, caracterul extraordinar şi tulburător al mesajului creştin. Numeroasele texte ale misticilor musulmani citate de el depun mărturie despre bogăţia pe care şi această tradiţie o posedă. Reculegerea de faţă ne cheamă să ne aprofundăm relaţia cu Dumnezeu şi relaţiile cu ceilalţi.“ (Sora Anne-Catherine MEYER)
Nemira merge la RomCon Suceava 2015
Nemira participă la RomCon 2015 – Convenţia Naţională de Ficţiune Speculativă şi Viitorologie, ediţia a 36-a, care are loc la Suceava, în perioada 18-20 septembrie.
Organizatori: Societatea Ştiinţifică „Cygnus” – Centru UNESCO, Universitatea „Ştefan cel Mare” – Suceava (USV) şi Asociaţia Română a Creatorilor şi Autorilor de SF (ARCA SF)
Tema acestei ediţii este: „Teroarea şi terorismul în ficţiunea speculativă”.
Invitaţii de onoare sunt Mircea OPRIŢĂ şi Alexandru MIRONOV, ambii cu mai multe volume publicate la edituria Nemira.
Printre invitaţii speciali se numără Ana Nicolau, directorul editurii Nemira şi Marian Truţă, redactor-şef al Colecţiei de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice, şi totodată autor publicat în colecţia Nautilus SF.
În cadrul RomCon se acordă Premiile RomCon 2015. Finaliştii au fost aleşi în urma votului online al publicului, iar câştigătorii sunt decişi de juriul convenţiei. Editura Nemira este nominalizată la categoria Cea mai bună editură, Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice la categoria Cea mai bună revistă tipărită, Antuza Genescu pentru Xenos şi Marian Truţă pentru Almanahul Anticipaţia la categoria Cel mai bun antologator, Liviu Radu cu Golem, Golem şi alte povestiri fantastice pentru Cel mai bun volum de povestiri şi Tudor Popa cu ilustraţiile pentru volumul Basmania. Răspântia gândurilor la categoria Cel mai bun ilustrator.
La categoria Cel mai bun roman, Nemira are nu mai puţin de 4 nominalizări: Ne vom întoarce în Muribecca, de Sebastian A. Corn, Taravik: Înfruntarea nemuritorilor, de Liviu Radu, Senzoriada, de Cristian-Mihail Teodorescu şi Vegetal, de Marian Truţă şi Dănuţ Ungureanu.
Programul convenţiei poate fi consultat aici.
Amintirile de la Viaţa românească ale memorialistului Mihail Sevastos, la Polirom
La început de toamnă editorială anunţăm un nou titlu al prestigioasei colecţii „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri” – Amintiri de la Viaţa românească de Mihail Sevastos – disponibil în librării din această săptămînă.
Mihail Sevastos a lăsat un savuros volum de amintiri nu doar despre celebra revistă, Viaţa românească, şi oamenii ei, ci şi despre lumea intelectuală a Iaşilor din prima jumătate a secolului XX şi despre multe alte personalităţi culturale autohtone.
Cartea e concepută ca o galerie de portrete, presărată de întîmplări anecdotice şi vorbe de spirit, şi acoperă perioada dintre 1906 şi 1932.
„Apărute în 1956 și revăzute în 1966, într-o epocă de stîngism agresiv, Amintirile de la Viața românească ale lui Mihail Sevastos au putut trece prin furcile cenzurii de atunci o mulțime de nume și de evenimente din trecutul revistei și deci al literaturii noastre, datorită imensului prestigiu pe care aceasta l-a avut începînd cu primul număr, în 1906. O memorie infailibilă și un spirit de observație neîntrecut fac însă din povestirile fostului secretar de redacție un mozaic de profiluri adevărate, vii, încît după lectura cărții cititorul poate zice ca Arghezi după ce a venit la Iași și a vizitat redacția: «Acum înțeleg ce unește pe prietenii Vieții românești».” (Mircea Anghelescu)
Din cuprins:
G. Ibrăileanu • C. Stere • Constantin Botez • D.D. Pătrășcanu • Mihai Carp • Mihai Pastia • Artur Stavri • Calistrat Hogaș • A. Philippide • Mihail Sadoveanu • I.Al. Brătescu-Voinești • Radu Rosetti • Jean Bart • G. Topîrceanu • Tudor Arghezi • Gala Galaction • Mihai Codreanu • I.L. Caragiale • Paul ZarifopolMihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, memorialist şi gazetar. Se naşte la Botoșani și urmează cursurile Facultății de Drept din Iași, devenind avocat. Debutează cu Cîntecul ciobănaşului Nacu în 1908.Din 1911 este corector şi ulterior secretar de redacţie la Viaţaromânească, apoi redactor şi colaborator la numeroase periodice din Iaşi şi Bucureşti, în care îi apar versuri, traduceri, comentarii teatrale, literare sau de o mai largă cuprindere socială, editoriale, articole politice. Traduce, printre alţii, din Voltaire, Cehov, Şolohov, Tolstoi, Dostoievski şi Turgheniev. Dintre volumele publicate, amintim: Camioneta verde (1935), Monografia oraşului Ploieşti (1938), Carte de bucate (1939), Istorisiri adevărate (1961), Versuri (1967).
În cadrul colecţiei „ Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, vor apărea:
Mihai Tican-Rumano, Sub soarele Africii răsăritene
Nicolae Iorga, O viaţă de om aşa cum a fost. Ediţie integrală
Dimitrie Ghica-Comăneşti, O espediţie română în Africa