Știrile săptămânii: Noutate editoriala Editura Herald: Dalai Lama, O minte profunda – cultivarea intelepciunii in viata de zi cu zi; Invitație Serile Italiene; Noutate editoriala Editura Herald: Peripetiile lui Nastratin Hogea; Apariție nouă Editura Pandora M: Viața TE Obligă, de Teodora Maftei; Cartea despre hygge — arta daneză de a trăi bine, la Editura Publica; Robert Şerban, laureat al Premiilor Filialei Timişoara a USR; Reduceri de 50% la bestsellerurile și noutățile Editurii ALL; Lansare de carte – „Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc” , de Mihai Botez; Lansare la GDS Bucureşti: Istoria comunismului din România. Volumul III: Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975).
Noutate editoriala: Dalai Lama, O minte profunda – cultivarea intelepciunii in viata de zi cu zi
Poate ca principala diferenta dintre budism si alte religii sta in intelegerea identitatii noastre esentiale. De fapt, existenta sufletului sau a sinelui – idee centrala in hinduism, iudaism, crestinism si islam – este negata in budism. Ba mai mult, credinta intr-un „sine” este considerata principala sursa a dificultatilor din viata noastra. Cu toate acestea, o intelegere adevarata a invataturii budiste nu ne indreapta catre o perspectiva asupra lumii cinica si plina de disperare, care ofera senzatia ca viata nu are niciun sens. Nicidecum. O intelegere veritabila conduce la o fericire autentica pentru individ si la cea mai mare compasiune pentru ceilalti.
In 2003 si in 2007, Dalai Lama a fost invitat la New York pentru a tine o serie de prelegeri despre perspectiva esentiala budista asupra irealitatii sinelui. O minte profunda este rezultatul acelor prelegeri si are rolul de a raspandi constientizarea acestei doctrine esentiale si a utilitatii sale
, cu scopul de a avea o viata incarcata de sens si fericita.
Pe langa faptul ca Dalai Lama ofera o expunere completa a invataturilor sale asupra acestor puncte filosofice cheie, el arata cititorilor cum sa integreze aceste invataturi in viata lor cu recomandari in vederea practicii individuale. Doar traindu-le activ vom da acestor invataturi posibilitatea sa produca in noi o transformare autentica a perceptiei pe care o avem despre noi insine si despre viata noastra.
O minte profunda este o sursa de intelepciune pentru toti cei dedicati schimbarii lumii prin dezvoltarea propriilor capacitati spirituale, indiferent daca sunt sau nu budisti.
Sfintia Sa Tenzin Gyatso, al patrusprezecelea Dalai Lama, s-a nascut la 6 iulie 1935, intr-un mic sat de tarani din provincia Amdo. La varsta de doi ani a fost descoperit ca fiind incarnarea predecesorului sau, marele Dalai Lama al treisprezecelea. La varsta de patru ani si jumatate, Tenzin Gyatso este adus in capitala statului tibetan, Lhasa, si instalat pe tron in calitate de sef suprem temporal si spiritual al Tibetului. Copilaria si-a petrecut-o mai ales in compania calugarilor si a discipolilor, facand foarte rar vizite familiei sale din satul natal.
Inclinatia innascuta pentru studiu si curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat sa-si largeasca permanent cunostintele – inclusiv studii de limba engleza, stiinta si matematici -, insa partea cea mai importanta a educatiei sale a fost facuta in maniera traditionala tibetana (asa cum va descrie mai tarziu in autobiografia sa). Scopul principal al sistemului tibetan consta in largirea si cultivarea mintii printr-o mare varietate de cunostinte. In ceea ce priveste standardele avansate de educatie seculara, programa scolara include teatrul, dansul si muzica, astrologia, poezia si compozitia. Cursurile de instruire superioara includ arta vindecarii, sanscrita, dialectica, artele si meseriile, metafizica si filozofia religiilor. Dintre aceste „cinci subiecte elevate”, asa cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfintia Sa si-a inceput educatia la varsta de sase ani, iar la douazeci si cinci si-a luat doctoratul in filozofie buddhista. A fost examinat periodic de cercurile profesorale de la principalele universitati monastice: Drepung, Sera si Ganden. Examinarea finala a avut loc la Jokhang, Lhasa, in fata congregatiilor de profesori.
Invitație Serile Italiene
Vă invităm luni, 19 decembrie, ora 19, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, la o dezbatere în jurul unui nou volum apărut în cunoscuta colecţie „Biblioteca Italiană” a editurii Humanitas: o carte pe cât de plină de informaţii preţioase despre teatru în general, despre un geniu al comediei şi despre vremurile lui spectaculoase, pe atât de mustoasă în povestirea nenumăratelor aventuri comice şi strălucită prin galeria de personaje cărora le dă viaţă.
Noutate editoriala: Peripetiile lui Nastratin Hogea
Nastratin Hogea a fost un invatator si un cleric musulman stiutor de carte, care a ramas faimos prin scurte povestiri satirice. In aceste scurte povestiri cu talc, el incurajeaza cinstea si adevarul in defavoarea minciunii si a nedreptatii, indiferent de clasa sociala din care provin oamenii. Nastratin are intotdeauna raspunsul pregatit, da dovada de istetime si de intelepciune, imbina umorul si corectitudinea.
De-a lungul generatiilor, noi si noi povestiri au fost adaugate, altele au fost modificate, iar personajul si povestile sale s-au raspandit si in alte regiuni. Dintre miile de povestiri de astazi, nu se poate spune care sunt originale si care au fost adaugate ulterior. Temele povestirilor au devenit o parte a folclorului multor popoare si exprima imaginatia colectiva a mai multor culturi. Desi numeroase povestiri il ilustreaza pe Nastratin in satul sau in orasul sau natal, ele fac referire la concepte atemporale. Acestea infatiseaza un tip de intelepciune populara viguroasa care triumfa in fata tuturor incercarilor si nedreptatilor la care sunt supusi oamenii. (Mihai Cernatescu)
Viața TE Obligă, de Teodora Maftei
Teodora Maftei a fost acel om pe care ți l-ai fi dorit în permanență lângă tine. Energia, optimismul și dorința de a face întotdeauna mai mult în orice situație se molipseau, inevitabil, către oricine ar fi stat de vorbă cu ea.
Pasiunea Teodorei a fost fotografia și avea darul de a observa cele mai mici detalii, care făceau ca fiecare fotografie să fie specială pentru ea. Timp de un an de zile, a selectat fiecare fotografie pentru acest album și a scris textele, a gândit așezarea în pagină și a găsit titlul potrivit, astfel încât totul să reflecte cât mai aproape de realitate viziunea ei pozitivă despre viață, familie, prieteni, muncă, relații.
Însă nu a reușit să-și vadă visul împlinit. Incendiul din Colectiv a găsit-o în primul rând la concertul trupei pe care o iubea cel mai mult, Goodbye to Gravity, cu aparatul pregătit să surprindă orice moment. Teo, așa cum o știm noi, colegi, prieteni, familie, a fost o luptătoare. După mulți ani în care a suferit operații pe creier și nu numai, această ultimă provocare a fost mult prea mare, chiar și pentru ea.
Albumul Viața TE Obligă. Nu renunța nici în ruptul capului! este despre noi toți, pentru că noi toți avem ceva bun în noi, avem o parte din Teo. Albumul este moștenirea lui Teo, viața văzută în zeci de culori și viața văzută în alb și negru. Este chiar viața noastră și a lui Teo, este formată din culoare și durere, umbre și lumini, este speranță fără disperare, multă iubire, optimism și firicele de fericire. Teo a fost mai colorată decât toate fotografiile ei, pentru că nu a acceptat niciodata să stea în genunchi.
Fotografiile din această carte lăsată de Teo sunt clipele ei de răsfăț, dar și toată dragostea cu care a vrut să ne transmită următorul mesaj: Viața TE Obligă. Nu renunța nici în ruptul capului!.
Cartea despre hygge — arta daneză de a trăi bine
Consideraţi printre cei mai fericiţi oameni din lume, danezii se bucură de hygge de zeci de ani. Cartea despre hygge ne explică ce înseamnă acest concept atât de iubit de pasionații de lifestyle și cum ne putem îmbunătăți viața de zi cu zi cu ajutorul hygge.
Hygge (pronunţat aproximativ „hiu-ga”) înseamnă să ai sentimentul că aparții unui loc. Înseamnă căldură, confort și mulțumire. Hygge este o experiență care ne ancorează și ne definește, care ne deschide către empatie şi curiozitate.
Când suntem mulţumiţi, acţiunile noastre au în fundal o satisfacţie tăcută, pe care o transmitem şi celor din jurul nostru. Devenim conştienţi şi responsabili pentru starea de bine a celorlalţi, iar aceştia, la rândul lor, pentru a noastră. A practica hygge înseamnă să favorizezi intimitatea şi apropierea sufletească. Hygge are legătură cu a fi, nu cu a avea.
Despre autoare:
Louisa Thomsen Brits este scriitoare și jurnalistă. S-a născut în Africa și a crescut în Marea Britanie. Și-a petrecut fiecare vară împreună cu familia sa în Danemarca, unde a învățat tainele hygge pentru a putea avea un sentiment de apartenență oriunde s-ar afla.
Pentru Louisa, hygge înseamnă calitatea prezenței și a apropierii. Este o practică zilnică, un mod de exprimare a interconexiunii cu ceilalți și o metodă de a ne bucura de starea de bine. Autoarea consideră că hygge înseamnă să simți mulțumire, nu să cauți fericire.
Robert Şerban, laureat al Premiilor Filialei Timişoara a USR
Luni, 12 decembrie, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2015, Filiala Timişoara.
Juriul pentru acordarea Premiilor a fost format din: Marian Odangiu (Preşedinte), Graţiela Benga, Eugen Bunaru, Simona Constantinovici şi Viorel Marineasa.
Astfel, Robert Şerban a obţinut premiul la secţiunea „Poezie” pentru volumul Puţin sub linie, apărut în 2015 la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Pentru acelaşi volum, Robert Şerban a mai obţinut două distincţii: Premiul Radio România Cultural, ediţia 2016 şi Premiul revistei Ateneu, ediţia din acelaşi an.
Mai multe detalii despre Premiile literare ale Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul editorial 2015, aici.
De cîte ori nu ne-am dorit să fim ultimii, dar, în același timp, primii deasupra liniei? Adică între cîștigători, deşi cei de pe urmă dintre ei. Nimeni nu are chef să piardă. Numai că viața te aduce, cîteodată, sub linie. Dacă ai noroc, mai ieși la suprafață, mai tragi o gură de aer, arunci o privire, poate chiar… plutești. Măcar un timp. În această carte sînt „povești” despre cum e sub linie, de ce s-a ajuns acolo, ce se întîmplă pe acolo, cum și dacă se mai iese la suprafață. Robert Șerban pare că scrie atît de firesc și de simplu, încît uneori ai impresia că ai mai citit undeva cuvintele sale. În propriile-ți gînduri, probabil.
„În urmă cu cîtva timp, Robert Şerban ducea pînă în pînzele albe poetica suprafeţei: o suprafaţă îndelung şlefuită, a ultimelor gesturi şi, într-un sens, a ultimelor cuvinte. Acum, în acest nou şi neaşteptat Puţin sub linie, reinventează o poetică a stării lucrurilor, a singurei-frici-care-contează, a texturilor realităţii care se află imediat sub suprafaţă, a cuvintelor mici care te trec podul. Eu am trecut podul ăsta cu Robert Şerban şi am rămas în continuare puţin sub linie.” (Simona Sora)
„Poezia lui Robert Şerban cu greu îşi disimulează melancolia sub o aparentă observare a mişcărilor cotidiene. Ochiul acestui poet cataloghează semnele sacrului în relieful realului asemeni unui entomolog care prinde fluturi în cartonul insectarului. Numai că acel carton este, evident, un palimpsest: în straturile sale succesive se ascund istorii, tristeţi vechi şi noi, iar membrana sa este chiar zona temporală încă nenăscută: un viitor care se formează în apele negre ale aceleiaşi melancolii.” (Bogdan-Alexandru Stănescu)
„Poemele din Puţin sub linie gravitează în jurul unor imagini cînd tandre, cînd ironice, cînd străpunse de melancolie, cînd pulsînd a speranţă matură, însă întotdeauna circumscrise unui ideal afectiv deloc de neglijat: păstrarea intactă a clipei de acum, a secundei prezente şi pline, fără de care viaţa s-ar transforma într-un şir plictisitor de amintiri trucate şi contururi difuze. Poetul îşi sondează devenirea, găseşte o logică emoţionantă a evoluţiei şi o adnotează conştiincios, creînd o colecţie tulburătoare de sentimente şi compunînd cu discreţie un adevărat imn închinat vieţii. Omul-copil şi omul-înţelept îşi dau mîna în acest volum tulburător, într-un continuu dans al rolurilor şi al bucuriilor mărunte.” (Dan-Liviu Boeriu)
Robert Şerban s-a născut la 4 octombrie 1970, în Turnu Severin. Este absolvent al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, amîndouă din Timişoara, unde şi locuieşte.
Cărţi: Fireşte că exagerez (poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (coautor, poezie, 2002), Timişoara în trei prieteni (coautor, poezie, 2003), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul Filialei Timişoara a USR), Barzaconii (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural şi al Filialei Timişoara a USR), Athénée Palace Hotel (coautor, teatru, 2007), Ochiul cu streaşină (publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic (coautor, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă şi al Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (2014), Timişoara. [20] Artişti ai Generaţiei ’80 (critică de artă, 2015).
Reduceri de 50% la bestsellerurile și noutățile Editurii ALL
Bestsellerurile și noutățile Editurii ALL au un preț special, redus cu 50%, până în data de 24 decembrie. Din această promoție, disponibilă exclusiv pe site-ul Editurii ALL, www.all.ro, fac parte 60 de titluri.
Editura ALL serbează „Crăciunul cititorilor” oferind o selecție de titluri pentru toate gusturile: pentru cei mici, pentru părinți și bunici, pentru ea și el. Cititorii noștri vor găsi aceste titluri într-o categorie specială, aici: http://www.all.ro/categorii/craciunul-cititorilor
Despre Grupul Editorial ALL
Grupul Editorial ALL este format din editurile ALL, ALL Educaţional, ALLFA, Galaxia Copiilor, Sian Books şi Helen-Exley România. A fost fondat în 1991 şi este unul dintre editorii de top din România. În prezent editurile ALL publică peste 200 de titluri anual, în peste 40 de serii şi colecţii de carte.
Lansare de carte – „Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc” , de Mihai Botez
Vă invităm la lansarea volumului
„Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc”
de Mihai Botez
Invitați:
Gabriela Adameșteanu, Mariana Celac, Adriana Bittel, Viorica Oancea, Gabriel Andreescu, Ion Bogdan Lefter, Silvia Colfescu și mulți alți prieteni ai autorului
Lansarea va avea loc luni, 19 decembrie 2016, ora 18:00, la Librăria Pavesiana (Lascăr Catargiu nr. 27, et. 2, ap. 9).
Lansare la GDS Bucureşti: Istoria comunismului din România. Volumul III: Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975)
Marţi, 20 decembrie, de la ora 17:00, la sediul GDS Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 120, sector 1), va avea loc lansarea celui de-al treilea volum Istoria comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975), în curs de apariţie la Editura Polirom, în ediţie cartonată.
Volumul apare sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu.
Vor lua cuvîntul: Teodor Baconschi, Adrian Cioflâncă, Dorin Dobrincu, Armand Goşu, Alexandru Gussi şi Bogdan Murgescu.
„Volumul de faţă, al treilea, conţine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanţi, decisivi chiar în evoluţia regimului comunist din România.
Mai multe documente selectate evidenţiază felul în care N. Ceauşescu şi-a consolidat în această perioadă controlul asupra PCR şi asupra braţului său înarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru creşterea fondului în valută şi exportului de către firmele partidului a fost o constantă în sfertul de secol dominat de Ceauşescu.
Aceştia sînt anii în care se cristalizează noul cult al personalităţii, rescrierea istoriei intrînd sub controlul direct al conducerii partidului. Noul program al partidului, aprobat la Congresul al XI-lea, conţine principalele teze, un fel de fire roşii de la Burebista la Ceauşescu. Ele urmează să fie transpuse nu doar în opera istoriografică, în Tratatul de istorie a României, la care lucra Academia şi care n-a apărut decît după colapsul regimului Ceauşescu, ci şi în filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai puţin conturate din panteonul naţional. Istoria a trebuit rescrisă dintr-o perspectivă naţional-comunistă, cum a cerut Ceauşescu.
O altă problemă reflectată în documentele publicate în acest volum se referă la «aranjamentele» încheiate cu Israelul şi cu Republica Federală Germania prin care cetăţeni români, etnici evrei sau germani, sînt pur şi simplu vînduţi. Preţurile erau diferite, în funcţie de vîrsta, pregătirea şi profesia lor. Un comerţ care a adus beneficii însemnate Securităţii şi PCR.
Eşecul industrializării forţate promovate de Ceauşescu se conturează încă de la începutul anilor 1970. Obsesia obţinerii de valută obligă întreprinderile să-şi asume contracte pe care nu le pot îndeplini. Reapar dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de bază – zahăr, ulei sau banalul usturoi. Ceauşescu a dat vina tot pe populaţie, pe care o acuză că stoca alimente, şi pe cetăţenii străini care s-ar aproviziona din România. În 1974 se discută la vîrful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind amînată.” (Editorii)
Mihnea Berindei (1948-2016) a fost cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist (în colab., vol. I, 1979-1985, 2010; vol. II, 1986-1989, 2014).
Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” din Iaşi, coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. La Editura Polirom a mai publicat Listele morţii (2008).
Armand Goşu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat articole în reviste de specialitate.
