Un homme heureux (2023)
Regia: Tristan Séguéla
Distribuția: Fabrice Luchini, Catherine Frot, Philippe Katerine
Sunt un mare admitator al lui Fabrice Luchini. Bucuria de a vedea unul dintre filmele sale cele mai recente a fost imensă. Am fost destul de mirat că ‘Un homme hereux’ (2023) al lui Tristan Séguéla pare să fi fost văzut de foarte puțină lume. Tema acceptării diferitelor comunități LGBT+ riscă întotdeauna să genereze controverse și există spectatori care ocolesc filmele care se plasează sau ating acest spatiu. Pe de altă parte, cimematografia lumii în general și cea franceza în particular a înregistrat numeroase succese – inclusiv de public, inclusiv comedii – cu filme de acest fel. Numitorul comun al filmelor de succes era însă îndrăzneala. Abordarea unor subiecte sensibile necesita curaj din partea scenariștilor și regizorilor, iar dacă este vorba despre comedie asumarea riscului de a supară, în limitele bunului gust și ale evitării umorului ieftin. Este exact ceea ce lipsește, din păcate în ‘Un homme hereux’, dar filmul totuși merita să fie văzut. Nu doar pentru Fabrice Luchini.
Acțiunea se petrece într-un oraș din nordul Franței. Primarul Jean Leroy, politician mai degrabă conservator care își păstrează cu oportunism pentru el concepțiile homofobe, decide să candideze pentru încă un mandat. Tocmai atunci, soția sa, Édith, îl anunță că … s-a simțit toată viață bărbat, că s-a plictisit să-și ascundă identitatea sexuală și că a început procesul de tranziție fizică din femeie în bărbat. Cei doi decid să amâne anunțarea publică a tranziției pentru după alegeri, pentru a nu perturba imaginea lui Jean în ochii electoratului conservator din oraș. Cum bănuiți, un asemenea plan nu poate fi ținut secret prea multă vreme nici față de cei trei copii maturi ai cuplului, nici față de locuitori și alegători, într-o lume în care toată lumea are ochi, urechi, dar mai ales camere de luat vederi și telefoane portabile. Dezvăluirea va arunca în aer planurile electorale și-l va transforma și pe primar și pe cei din jurul său. Intre timp Édith continua tranziția spre Édy.
Nu cred că este nevoie să menționez că Fabrice Luchini este formidabil și că fiecare moment al său pe ecran este o delectare. Același lucru se poate spune și despre Catherine Frot care interpretează rolul lui Édith – Édy, chiar dacă ‘tranziția’ nu este prea convingătoare. Cei doi susțin practic filmul împreună cu Philippe Katherine, un actor și el formidabil, pe care l-am văzut jucând bine în atâtea roluri secundare încât nu pot să nu aștept momentul în care un regizor curajos îi va încredință un mare rol principal. Problema este scenariul. Încercând să nu supere pe nimeni, povestea evită orice confruntare violentă (de genul celor care se petrec în realitate) și tocește mai toate săgețile satirei. Cele mai reușite scene sunt cele din grupul de sprijin LGBT+, unde este ironizat limbajul ‘corect politic’ al comunității, dar și aici se simte reținerea. Sentimentul de ratare este amplificat de final. Ultimele 15 minute par să aparțină remake-ului american și nu filmului original, cu o despărțire și regăsire foarte previzibile și cu o ocazie complet ratată de a genera o satiră bazată pe contrariile deghizării de gen cu ocazia carnavalului. Rămânem din final cu imaginea de clovn trist și singuratic al lui Luchini, dar pe el l-am lăudat deja destul. ‘Un homme hereux’ este un film prea simpatic pentru a fi autentic.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, https://hitwest.ouest-france.fr/cinema-fabrice-luchini-a-l-affiche-d-un-homme-heureux)
