„Aici, Radio Eros”, de Alexander Hausvater
Editura Integral, București, 2020
Iată-mă-s, în sfârșit, pe teritoriu drag și cunoscut – fascinanta lume a teatrului. Nu, nu voi vorbi despre o piesă de teatru, nici despre un spectacol. Astăzi vă aduc în prim-plan un roman cu puternice accente dramatice și teatrale, totodată, scris de unul dintre cei mai importanți și dragi sufletului meu regizori la ora actuală – Alexander Hausvater. Având rădăcini românești nu pot să nu mă mândresc puțin, cu atât mai mult cu cât geniala sa imaginație a dat naștere unor sute de spectacole de teatru, dar și de operă (ceea ce îl clasează pe un loc superior în inima mea) atât în România, cât și peste hotare. Mai mult decât atât, nu pot să uit un celebru discurs pe care l-a susținut pe scena Teatrului Național din București, cu ocazia unei Gale a Premiilor UNITER și în care a subliniat cu atenție la toate detaliile starea precară a teatrului românesc, dovedindu-se printre primii care au „îndrăznit” să se atingă de „sanctitatea” acestei arte aflate într-o perpetuă comă în țara noastră în ultimii 10 ani.
Dar să nu intrăm pe acest teritoriu atât de delicat, de fragil. Am vrut doar să amintesc valoarea morală, socială, culturală și teatrală pe care Alexander Hausvater o demonstrează prin tot ceea ce face, de la creație la implicare activă în viața artistică a „preaiubitei” noastre țărișoare. Cu atât mai mult m-a bucurat să aflu că de acum înainte mă pot bucura de strălucirea minții lui Hausvater și din postura de romancier a acestuia. Nu este prima dată când scrie cărți, dar pentru mine a fost prima întâlnire cu el din punct de vedere literar. Și nu doar că nu m-a dezamăgit, ci m-a făcut să-l înțeleg și mai bine, să-l iubesc și mai mult și să îmi doresc să revăd cât mai curând măcar un spectacol dintr-ale sale, dar și să citesc un nou volum. Și, slavă Domnului, am de unde alege, căci editura Integral a făcut un lucru minunat prin alegerea de a publica mai multe titluri hausvateriene. Iată că deja numele acesta atât de sonor se poate substantiviza cu ușurință, căci începe să reprezinte deja un standard și un curent aparte, atât în teatru, cât și în literatură. Sunt sigur, de altfel, că romanele sale vor ajunge (și ar trebui să ajungă!) obiecte de studiu pentru pasionații de lectură și pentru tinerele generații viitoare.
Așadar, spre a purcede în această nouă și fascinantă călătorie, am ales să încep cu o lucrare de beletristică cu accente fantastice și urme erotice intitulată Aici, Radio Eros. Un roman care nu se întinde pe sute de pagini, dar care reușește în cele aproape 200 de file să redea un univers extrem de special, aproape unic aș spune, atât de specific imaginației regizorului-romancier. Cu mici influențe preluate din piesele lui Mihail Sebastian – nu ai cum să nu observi similitudinile orășelului lui Hausvater cu cele din Steaua fără nume – romanul de față își păstrează, totuși, o uimitoare și proaspătă originalitate, ceva de care literatura română contemporană are nevoie în continuu. Nu spun că nu avem autori care scriu prost. Dar Aici, Radio Eros este unul dintre acele volume pe care le citești cu aviditate și, în același timp, cu teama de final, căci nu vrei ca el să se termine niciodată. Cât de rar și cât de important este acest aspect, prin intermediul căruia putem să fim asigurați că ne aflăm în fața unei opere literare valoroase care va rămâne în istoria literaturii autohtone. Cel puțin, aceasta este speranța mea.
În primul rând, datorită faptului că volumul de față nu este doar o frumoasă și intrigantă poveste scrisă cu mult talent, dar și pentru că reprezintă un fel de document istoric privit dintr-un unghi foarte personal și special, constituindu-se într-un discurs oarecum metaforic și metafizic asupra unuia dintre cele mai sângeroase și întunecate evenimente ale omenirii – Holocaustul și puterea nemăsurată pe care nemții au avut-o în România și în Europa. De altfel, cred că este, până acum, cea mai frumoasă carte despre acest teribil eveniment din câte am citit. Poate pentru că evită prezentarea faptelor prea concrete, dar păstrând totuși acel aer de pericol iminent și de tragedie care pândește din toate colțurile. În plus, nota ușor romantică cu puternice accente erotice (atenție!, fără a friza vreo secundă vulgaritatea ieftină) face din Aici, Radio Eros o lectură plăcută, chiar incitantă de multe ori și care unește de minune cei doi zei atât de diferiți și atât de complementari, în același timp: Eros și Thanatos, așa cum frumos explică în postfața volumului academicianul Răzvan Theodorescu.
Spuneam la începutul recenziei că romanul lui Alexander Hausvater este unul puternic dramatic și teatral. Acest lucru vine atât din modalitatea în care se desfășoară episoadele principale ale volumului, cât și din fina lucrătură psihologică asupra personajelor evocate. Cu toate că avem în față puțin sub 200 de pagini de acțiune, iar personajele nu sunt puține, acestea reușesc să se prezinte în fața cititorilor ca ființe complexe, multi-dimensionate și aceasta numai datorită măiestriei autorului și ochiului fin format în zeci de ani de experiență regizorală. Îmi amintesc și acum de spectacole precum Adam și Eva, Păpușarul sau Frau Hess și grădinile ei, toate creații ale lui Alexander Hausvater.
Și, avându-le pe toate în minte, rememorându-le pe parcursul lecturii, aproape că am început să văd similarități pregnante între personajele lucrate cu actorii pe scenă și cele născute din penița romancierului Hausvater. Aproape de necrezut și, în orice caz, ceva nemaiîntâlnit până acum de mine, dar care totodată îmi oferă o plăcere și o bucurie personale, căci îmi confirmă încă o dată genialitatea scriitorului-regizor precum și o proprie înțelegere a mea față de spectacolele sale și, acum, față de scrierile lui. În plus, finalul volumului de la editura Integral ne pune la masă chiar cu autorul care se confesează în mod direct și „fără perdea”, subliniind „chinurile facerii” care l-au încercat încă de la primele tentative romanești.
Cred că această încheiere în care Alexander Hausvater pășește în lumina reflectoarelor și explică procesul de creație al cărții este de ajutor nu numai celor de specialitate, care vor studia textul cu atenție, ci și cititorilor obișnuiți, pentru că le oferă o perspectivă mai profundă și mai completă asupra operei pe care tocmai au parcurs-o. Și nici urmă de pedanterie sau teorie literară obositoare care să fie cuprinse în această confesiune meditativă din final. Dimpotrivă, suntem bucuroși să descoperim un om de o modestie exemplară care își asumă din plin complicatul rol de povestitor în cuvinte (ca opoziție cu poziția de narator în imagini scenice de până acum) și care ne deschide o poartă deseori închisă spre creierul și inima unui autor de beletristică.
Aici, Radio Eros se dovedește, așadar, o incursiune literară într-o perioadă istorică tulburătoare, făcută cu mult talent, cu mare atenție la detalii, prin care autorul și regizorul Alexander Hausvater dorește să reviziteze un teren atât de bătătorit de enorm de mulți autori abordând o nouă tehnică și un drum foarte puțin ales de ceilalți scriitori – acela al iubirii salvatoare, cea care prin puterea exemplului poate da naștere unor adevărate miracole și minuni, așa cum se întâmplă și în finalul romanului în discuție. Romanul de față ar trebui să ocupe un loc de cinste în inima și conștiința oricărui iubitor de frumos, dar și în cea a celui care își dorește să învețe ceva din experiența trecută a altora sau din morala imaginată de autor, dar care poate fi aplicată cu ușurință și în realitatea cotidiană – dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva în societate, în gândirea celor din jurul nostru, trebuie să încercăm că acest lucru să vină de la noi, din noi, spre a transforma totul prin acea unică și specială putere a exemplului.
Puteți cumpăra cartea: Editura Integral/Cartepedia.ro/Elefant.ro.
(Surse foto: www.7iasi.ro, https://teatruldramaturgilor.ro/, www.zilesinopti.ro)
