50 de mari mituri ale psihologiei populare

50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlăturarea concepţiilor greşite despre comportamentul uman, de Scott O. Lilienfeld, Steven Jay Lynn, John Ruscio şi Barry L. Beyerstein

Editura Trei, Colecţia Psihologia pentru toţi, Bucureşti, 2010, Colecţie coordonată de Simona Reghinotovschi.
Traducerea: Ilinca Halichias, după 50 Great Myths of Popular Psychology: Shattering Widespread Misconceptions about Human Behavior, Wiley-Blackwell Publishing, 2010

Aceasta este una dintre cele mai importante lucrări de alfabetizare ştiinţifică în domeniul psihologiei. Fiecare student şi practician în domeniile socio-umane ar trebui să aibă un exemplar şi să ştie ce conţine. Poate că astfel, societatea va fi una mai raţională, mai puţin superstiţioasă şi mai sceptică la mituri.

Cartea este o capodoperă inclusiv în forma în care este scrisă, frizând perfecţiunea. Aşa ar trebui să arate o carte care este uşor de citit, uşor de înţeles, uşor de consultat, documentată, bine structurată, bine ţintită, concentrată şi la obiect. Autorii au folosit pentru redactare stilul APA, un format de redactare al lucrărilor ştiinţifice recunoscut la nivel academic şi internaţional, care face conţinutul uşor accesibil pentru cititori.

Volumul de aproape 500 de pagini este structurat în 12 secţiuni:

1. Capacitatea cerebrală. Mituri despre creier şi percepţie. (5 mituri prezentate pe larg şi alte 36 pe scurt)
2. Din leagăn până în mormânt. Mituri despre dezvoltare şi îmbătrânire. (5 mituri prezentate pe larg şi alte 22 pe scurt)
3. O reamintire a lucrurilor trecute. Mituri despre memorie. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 9 pe scurt)
4. Să-nveţi un cal bătrân în buiestru. Mituri despre inteligenţă şi învăţare. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 29 pe scurt)
5. Stări alterate. Mituri despre conştiinţă. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 30 pe scurt)
6. Am sentimentul că… Mituri despre emoţie şi motivaţie. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 19 pe scurt)
7. Animalul social. Mituri despre comportamentul interpersonal. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 13 pe scurt)
8. Cunoaşte-te pe tine însuţi. Mituri despre personalitate. (6 mituri prezentate pe larg şi alte 10 pe scurt)
9. Trist, nebun şi rău. Mituri referitoare la boala mentală. (6 mituri prezentate pe larg şi alte 35 pe scurt)
10. Cu mintea la tribunal. Mituri despre psihologie şi lege. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 21 pe scurt)
11. Capacităţi şi pastile. Mituri despre tratamentul psihologic. (4 mituri prezentate pe larg şi alte 25 pe scurt)
12. Adevărul este mai straniu decât ficţiunea (13 descoperiri psihologice greu de crezut, dar totuşi adevărate)

Să scrii argumentat, clar, cu referinţe temeinice de specialitate, bazate pe cercetări, experimente şi metaanalize, despre aproape 300 de mituri în mai puţin de 500 de pagini nu e puţin lucru. E un efort colosal care fără îndoială că le-a luat autorilor mulţi ani de zile.

Stilul lucrării este unul obiectiv, ştiinţific, presărat cu un umor fin, dar niciodată ironic, sarcastic sau depreciativ. Cu toţii ajungem să ne formăm convingeri false despre cum se comportă şi cum gândesc oamenii, despre cum funcţionează mintea şi corpul uman. Aceste convingeri sunt importante deoarece ne influenţează modul în care luăm decizii. Am să vă dau câteva exemple, pentru a vă argumenta şi vouă cât de utilă este această carte.

Crezi spre exemplu că oamenii orbi au simţul auzului şi simţul tactil mult mai bine dezvoltate? Ei bine, o asemenea convingere în trafic, bazată pe o ficţiune psihologică infirmată  poate provoca o neglijenţă fatală pentru un orb care traversează strada.

Crezi că oamenii au un „corp de energie” invizibil care poate cauza probleme când este blocat, sau te poate apăra de boli? Ei bine, nu conta pe asta, dacă nu vrei să te îmbolnăveşti.

Crezi că alcoolul stimulează creierul sau stimulează excitaţia sexuală? Nu conta pe asta înainte de un examen sau o întâlnire sentimentală importantă. Efectele vor fi inverse.

Crezi că acei copii foarte mici nu mint mai deloc? Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa, iar asta mai ales atunci când sunt implicaţi în comportamente imorale sau sunt abuzaţi sexual.

Crezi că femeile sunt şoferi mai neîndemânatici decât bărbaţii? Ei bine, ar trebui să te gândeşti de două ori înainte de a te urca în maşină cu cineva care crede asta, deoarece bărbaţii sunt implicaţi într-un număr de accidente cu 70% mai mari decât femeile, poate pentru că ei îşi asumă riscuri mai multe la volan.

Aşadar, nu este vorba doar de chestiuni teoretice sau de curiozităţi personale. Este vorba despre însuşi modelul pe care ni-l creăm asupra lumii înconjurătoare. Cu cât harta pe care o avem asupra realităţii este mai deformată, cu atât există riscul să facem greşeli foarte costisitoare ori chiar fatale pentru viitorul nostru sau al altora. Aşadar, o doză de „sănătate” a convingerilor este binevenită printr-un duş al realităţii.

Multe mituri le ştiam, şi pe unele chiar le credeam a fi adevărate, în lipsa unor informaţii de calitate. Acum, pot să identific mai bine cauzele adevărate ale unor probleme, eliminând multe credinţe populare, care se doresc atot-explicative şi care de fapt nu au nicio legătură cu realitatea. Să devii conştient/ă cu privire la cum anumite fantezii au fost inoculate prin mass-media este un proces foarte interesant, pe care vă invit să îl experimentaţi. Să începi să obţii un discernământ cu privire la ce este şi ce pare a fi dar nu este psihologia este o soluţie pentru devirusarea minţii.

Cu toate acestea, îmi permit să fac câteva observaţii fine de nuanţă, fără să contrazic autorii, cu privire la patru arii ale miturilor.

1. Citirea fotografică este un termen folosit în carte pentru a descrie un sistem nefuncţional de abordare a învăţării eficiente. Acest sistem este practicat de mulţi şarlatani şi este demascat inclusiv de către Derren Brown mai pe larg în cartea Trucuri ale minţii (tradusă în Română în 2010 la editura Curtea Veche). Eroarea fundamentală, promovată de unii aşa-zişi traineri (cum este Connie Larkin), este prezumţia că se poate ajunge la citirea fotografică doar prin exerciţii mentale, fără un antrenament temeinic inclusiv şi mai ales fiziologic, pentru ochi, şi pentru concentrare. Citirea fotografică este posibilă, dar se realizează şi se menţine cu mult efort susţinut. Autorii se concentrează, în schimb, pe bună dreptate, asupra formelor de citire aşa-zis „fotografică” marketată de şarlatani. În România, există doar 4 formatori autentici care chiar pot ţine un training practic de citire accelerată (atenţie, nu fotografică!), în urma cărora participanţii să dobândească abilităţi, care se obţin în luni şi ani de studiu şi exerciţiu. Vă invit să citiţi mai multe despre citirea rapidă aici.
2. Analiza grafologică este o pseudoştiinţă. Interpretările care se fac pe baza analizei scrisului de mână constituie predictori slabi, şi orice analist grafolog ar trebui să o ştie. Analiza grafologică a căpătat o proastă reputaţie datorită faptului că mulţi şarlatani o practică drept o formă de „cold reading”(pentru mai multe, vă invit să consultaţi acest material video realizat de către Derren Brown). Un claim ceva mai aproape de realitate al analizei grafologice ar fi acela că observă mai degrabă înclinaţii, tendinţe, stări care sunt punctuale. Există mii de instrumente profesionale de măsurare a trăsăturilor stabile de personalitate şi caracter, care pot fi folosite pentru determinări precise. Totuşi, analiza grafologică, realizată de un profesionist care s-a antrenat în interpretarea corectă şi precisă a măcar 60-80 de asemenea înclinaţii şi tendinţe, poate adăuga şi completa la un asemenea profil de personalitate, fără să-l înlocuiască. Informaţiile obţinute din analiza grafologică ar trebui să aibă un caracter orientativ, secundar.  În carte, autorii se pronunţă împotriva claim-urilor exagerate folosite de şarlatani în aşa-zisa practică a „analizei grafologice”. Vă invit să citiţi mai multe despre analiza grafologică aici.
3. Stilurile de învăţare par să fie o formulă nefericită pentru ceea ce teoria metaprogramelor din NLP a reuşit să definească drept o taxonomie a comportamentelor, atitudinilor şi limbajului, atât verbal, cât şi non-verbal. O parte importantă din această taxonomie a fost verificată, prin intermediul bateriilor de teste psihometrice Identity Compass şi JobEQ, care au fost validate ştiinţific pe eşantioane de mii de subiecţi în mai multe ţări. O distincţie importantă este aceea că metaprogramele sunt contextuale, aşadar aceste trăsături pot varia de la context la context. Citeşte aici mai multe despre metaprograme.
4. În examinarea modului în care memoria şi conştiinţa funcţionează, s-au luat în considerare cercetările publicate, recunoscute şi verificate în cadrul comunităţii ştiinţifice. Cu toate acestea, există numeroase proiecte militare strategice, precum proiectul „MK-Ultra”, o dezvoltare şi o consecinţă a operaţiunii „Paper Clip”. În cadrul acestora, s-au realizat experimente ştiinţifice cu scopul de a testa limitele capacităţilor umane, inclusiv în ceea ce priveşte memoria, hipnoza şi controlul minţii. O parte dintre rezultatele acestor experimente ştiinţifice au fost desecretizate. Altele au fost distruse, iar altele rămân încă strict secrete. Autorii cărţii nu au făcut referire la aceste surse, ce rămân controversate. Unele din descoperirile făcute în cadrul unor asemenea proiecte ar putea contrazice unele din prezumţiile actuale pe care comunitatea ştiinţifică le are. Este important să luăm în considerare şi faptul că dacă nu există în prezent dovezi cu privire la unele mituri, nu înseamnă că acestea au fost demontate. Aşadar, miturile se împart în mituri demonstrate ca false (ficţiune) – cele mai multe din această carte sunt de acest tip – şi mituri în privinţa cărora nu s-au găsit dovezi nici pro, nici contra.

Cercetările continuă şi aşteptăm cu interes ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită a cărţii. Până atunci, vă sfătuiesc să citiţi şi să trataţi această carte cu maximă seriozitate. S-ar putea să vă schimbe viaţa. Este una din cărţile fundamentale de psihologie pe care oricare cetăţean merită să o cunoască. Dacă aveţi de ales o singură carte pe care să o citiţi despre psihologie, aceasta este. Achiziţia ei s-ar putea dovedi una din cele mai bune decizii pe care le-aţi făcut de ceva vreme încoace.

Lectură plăcută!