Hamnet (2025)
Regia: Chloé Zhao
Distribuția: Jessie Buckley, Paul Mescal, Zac Wishart
Care este adevărata voce a lui Chloé Zhao? Atunci când descrie realitatea americană din punctul de vedere al unor personaje care nu sunt prea favorizate de soartă, cum a făcut-o în ‘The Rider’ și în ‘Nomadland’? În filmele cu super-eroi ca ‘Eternals’? Sau acum, când plonjează cu aplomb în ficțiune istorică cu ‘Hamnet’, ecranizarea romanului de mare succes a lui Maggie O’Farrell despre originea capodoperei lui Shakespeare? M-am dus cu mari așteptări în sală ținând cont de unele cronici și de cele opt nominalizări pe care filmul le-a primit la Oscaruri. Nu pot spune că am plecat dezamăgit, dar nici numărul maxim de stele sau nota cea mai mare nu o pot da acestui film solid, profesionist făcut, cu câteva momente impresionante, însă nici pe departe (în opinia mea) o capodoperă sau măcar unul dintre cele mai bune filme ale sezonului premiilor.
Despre viața lui Shakespeare se știe atât de puțin, încât terenul este liber pentru imaginațiile tuturor celor care aleg să facă din Bard erou de ficțiune. Cu aproape trei decenii în urmă, Marc Norman și Tom Stoppard imaginaseră femeia de care Will Shakespeare se îndrăgostește la Londra și care-i devine muză, în ‘Shakespeare în Love’ regizat de John Madden. Maggie O’Farrell a găsit în viața documentată (cât se știe) a lui Shakespeare iubirea vieții acestuia în figura lui Anne Hathaway, soția și mama copiilor săi. În film se va numi Agnes. Agnes a lui O’Farrell și Chloé Zhao este de fapt personajul principal al filmului – o femeie legată de natură și cu talente de vrăjitoare, o mamă gata să facă orice sacrificiu și orice farmec pentru a-și proteja copii, o soție devotată care nu se poate opune vocației soțului chiar dacă o vreme nu înțelege fascinația acestuia pentru teatru. În viziunea celor două autoare ale filmului, moartea fiului – banală pentru acele vremuri, dar atât de tragică pentru părinți – devine evenimentul care declanșează furtuna creatoare care a devenit opera de dramaturg și de poet a Bardului. Povestea lui Hamlet, prințul Danemarcei, este forma în care autorul de teatru alege să păstreze viu în eternitate numele fiului pe care i-l răpise destinul.
Filmul acesta nu ar fi ceea ce este fară creația actoricească excepțională a lui Jessie Buckley. O remarcasem deja în ‘Lost Daughter’ unde a creat din flashback-uri scurte uneori doar de câteva secunde versiunea tânără a personajului principal interpretat de Olivia Colman. Agnes a sa este o femeie care trăiește cu adevărat doar în pădure, care îmblânzește șoimi și alege să nască acolo primul copil, care are un magnetism care nu este de vrăjitoare ci de îndrăgostită și de mamă care-și protejează cu ferocitate copiii. Paul Mescal intră cu aplomb în rolul lui Shakespeare, așa cum o făcuse și în rolul principal din ‘Gladiator 2’ și pare a-și construi sârguincios un statut de vedetă fară a străluci vreodată. Este o plăcere pentru mine întotdeauna să o revăd și pe Emily Watson. În general filmul este bine jucat și filmat, câteva scene sunt memorabile și atmosfera răscrucii dintre secolele 16 și 17 este adusa pe ecran în mod credibil, câteodată crud-realist. Și totuși, ceva parcă lipsește. Drama de familie a cuplului Shakespeare, oricât de puternic melodramatic este redată, nu a reușit să fie pentru mine un fundament destul de solid pentru capodoperele lui Shakeaspeare. Îndrăgostiții și părinții îndoliați sunt pe ecran, dar scriitorul care a creat personajele și replicile unice nu prea este prezent. Scena de la reprezentația lui ‘Hamlet’ este formidabilă cinematografic, dar versul shakespearian nu se leagă de restul acțiunii. Și încă nu am descoperit-o pe adevărata Chloé Zhao.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
