Știrile săptămânii: S-a încheiat a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema!; 13 țări și-au înscris filmele în competiția Arkadia ShortFest 2016; Povești urbane din Balcani la cea de-a șaptea ediție a Divan Film Festival; Caravana Filmelor NexT pornește prin țară: iulie și august cu picnic și cinema sub clar de lună; „Cinema, Mon Amour”, în competiția de documentare de la Sarajevo; Săptămâna filmului românesc despre Marele Război la Cinemateca Română; În Romania se filmeaza The Wanderer, cu Armand Assante in rolul principal; „Câini”, în competiția oficială a Festivalului de la Sarajevo.
S-a încheiat a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema!
A treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! s-a încheiat duminică seară cu o proiecție cu casa plină, în cinematograful modernizat din comuna Gottlob, a filmului „Bacalaureat”, de Cristian Mungiu, precedată de un concert al trupei timișorene Blazzaj. Peste 2.000 de spectatori au participat la proiecțiile din cele patru zile de festival la Timișoara și Gottlob.
Juriul format din actorii Alina Ilea și Alexandru Papadopol și regizorul Răzvan Georgescu a decis că trofeul Ceau, Cinema! pentru cel mai bun film din competiție, în valoare de 1.000 de euro, merge la lungmetrajul croat „Viața e o trompetă”, de Antonio Nuic. Trofeul a fost anunțat la gala de premiere care a avut loc sâmbătă seară, la Cinema Timiș din Timișoara, înaintea proiecției filmului „Victoria”, de Sebastian Schipper.
„Un film cu un ansamblu de actori care joacă cu naturalețe și autenticitate, cu un montaj inteligent care servește foarte bine scenariul, o regie cu mână sigură și atentă la detalii, un umor care izvorăște din situații vitale. Un film care ne aduce aminte că un sunet de trompetă reînnoadă țesătura fragilă a relațiilor dintr-o familie” – a fost motivația celor trei membri ai juriului pentru premiul acordat filmului „Viața e o trompetă”.
Juriul a oferit și o mențiune specială filmului polonez „Soră-mea”, de Kinga Debska. „Soră-mea” a fost și câștigătorul Premiului Publicului, în valoare de 500 de euro și oferit cu sprijinul Kathrein România. Câștigătorul Premiului Publicului a fost anunțat de regizorul portughez João Rosas, unul din invitații speciali ai festivalului.
„Ceau, Cinema! ar trebui să devină un brand al Timișoarei”, a afirmat actrița Alina Ilea în cadrul ceremoniei de premiere.
Echipa Ceau, Cinema! a decis împreună cu Vitas România ca Premiul pentru film independent sau de debut, în valoare de 500 de euro și pentru care au fost eligibile filmele din toate secțiunile festivalului, să ajungă la două filme.
Este vorba despre scurtmetrajul de debut „Libelula”, realizat de tinerii cineaști Mimi Sălăjan și Adelina Bulibașa și inclus în programul Filme bănățene.
Cel de-al doilea câștigător a fost comedia independentă „Două lozuri”, de Paul Negoescu. „Două lozuri” a fost filmul care a deschis a treia ediție a Ceau, Cinema!, într-o proiecție cu casa plină la Cinema Timiș (peste 600 de spectatori), în prezența regizorului Paul Negoescu, a actorului Alexandru Papadopol și a directorului de imagine Ana Drăghici.
De succes la public s-au bucurat alte două proiecții în prezența actorului Alexandru Papadopol: „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, proiectat în aer liber, în Curtea cu Castan din Timișoara, la 15 ani de la lansare, și „Occident”, de Cristian Mungiu, proiectat în cinematograful modernizat din Gottlob.
Gustate de spectatori au fost și filmele din cele două mini-retrospective dedicate regizorilor polonezi Krzysztof Kieslowski şi Wojciech Smarzowski, posibile cu sprijinul Institutului Polonez din București, dar și cele trei documentare românești noi, prezentate în ultima zi de festival, la Timișoara: „România: patru patrii”, de Alexandru Solomon, „Doar o răsuflare”, de Monica Lăzurean-Gorgan și „Cinema, Mon Amour”, de Alexandru Belc.
A treia ediție Ceau, Cinema! a avut loc în perioada 14 – 17 iulie, la Timișoara și Gottlob (prima localitate rurală din România cu un cinematograf recondiționat). Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociația Marele Ecran și Asociația Pelicula Culturală.
13 țări și-au înscris filmele în competiția Arkadia ShortFest 2016
Cineaștii din 13 țări, de pe 3 continente (Europa, Asia și Africa), și-au înscris scurt-metrajele în cadrul celei de-a 3-a ediții a Festivalului Internațional de Film Arkadia ShortFest. Selecția finală a scurt-metrajelor va fi anunțată la finalul lunii iulie și va fi publicată pe site-ul oficial.
Ediția din 2016 a festivalului va aduce iubitorilor de cultură, 3 zile de proiecții de film, workshop-uri, expoziții de artă și dezbateri. Arkadia ShortFest propune pentru anul acesta două secțiuni de festival, ambele cu deschidere internațională – una competițională (scurt-metraj studențesc de ficțiune) și una necompetițională (scurt-metraj profesionist de ficțiune, documentar sau animație).
Publicul va avea șansa de a vedea și la această ediție, în cadrul Arkadia ShortFest, selecții ale celor mai bune scurt-metraje din alte mari festivaluri internaționale. Cele 3 festivaluri partenere de anul acesta sunt KINOdiseea, ÉCU – The European Independent Film Festival și Biarritz America Latină. Mai multe detalii despre selecția propusă de fiecare festival-partener vor fi anunțate în curând.
ExpoShort Fest va aduce anul acesta, în atenția publicului iubitor de artă neconvențională, proiectul Art Factory. Timp de 3 zile orașul prahovean va deveni gazda unei expoziții ample, derivată din conceptul curatorial Art Factory, concept inaugurat anul trecut de către Asociația Fără Nume. Scopul principal al inițiativei Art Factory este revitalizarea spațiilor abandonate și reintegrarea acestora în comunitate.
Ediția a 3-a se va desfășura în perioada 2-4 septembrie, în deja binecunoscutul spațiu neconvențional al Uzinelor Camexip (Băicoi, Prahova).
Povești urbane din Balcani la cea de-a șaptea ediție a Divan Film Festival
Divan Film Festival (Divanul Degustătorilor de Film și Artă Culinară), eveniment dedicat filmului și bucătăriei din Balcani, va avea loc între anul acesta în perioada 20 – 28 august la Craiova și în Portul Cultural Cetate din județul Dolj. La Craiova, proiecțiile vor avea loc în aer liber, în Centrul Vechi, sâmbătă și duminică, 20 -21 august, după care festivalul se va desfășura, în continuare, pe malul Dunării, în pitorescul Port Cultural Cetate. Ca în fiecare an, vor avea loc și concerte și demonstrații culinare.
“Povești urbane din Balcani”, tema acestei ediții unește sub aceeași umbrelă peste 30 de filme – lungmetraj, scurtmetraj și documentare – și un simpozion.
“Deși țările balcanice păreau condamnate la ruralism, Agatha Christie și Graham Greene au fost fascinați de peisajul și fauna umană ce popula Orient Express-ul în drumul spre Paris de la Istanbul prin București și Belgrad. În ultimii ani, creațiile lui Theo Angelopoulos și Nuri Bilge Ceylan au oferit imagini ale Greciei sau ale Istanbulului diferite de cele turistice. La fel și filmele Noului Val Românesc, care au dezvăluit un București nefardat. Există așadar și un peisaj citadin balcanic, mai mult sau mai puțin pitoresc, încărcat de tensiune și personalitate”, spune Marian Țuțui, directorul artistic al Divan Film Festival.
Printre filmele care vor ilustra tema din acest an se numără două comedii spumoase, câștigătoare a mai multor premii, dar și adevărate succese de box-office la vremea lansării lor: Bal-Can-Can/ Bal-Kan-Kan (2005, r. Darko Mitrevski, Macedonia-Italia-Marea Britanie) și Parada/ The Parade (2011, r. Srdjan Dragojević, Serbia- Slovenia- Croația- Macedonia-Franța-Marea Britanie).
Bal-Can-Can, o comedie neagră plină de aventuri și suspans, ne poartă într-o călătorie prin lumea interlopă din Balcani, de-a lungul căreia un dezertor din armata macedoneană împreună cu fratele lui de sânge caută o bunică moartă, înfășurată într-o carpetă furată. Filmul a câștigat două premii la festivalurile de film de la Moscova (Rusia) și Motovun (Croația).
După ce a urmărit o înregistrare plină de violență a paradei gay eșuate din Belgrad, în 2001, regizorul sârb Srdjan Dragojević a hotărât că trebuie să atace acest subiect. Parada a fost filmat de abia în 2010 și abordează problema homofobiei balcanice într-o cheie comică: niște veterani de război din regiune ajung să asigure securitatea unei parade gay din capitala Serbiei.
Într-o zonă care la vremea lansării filmului, în 2011, număra mai puține cinematografe decât Londra, Parada a adus în cinematografe peste 500.000 de oameni (Serbia, Croația, Slovenia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina). Cu toate acestea, într-un interviu acordat în 2012 publicației britanice The Guardian, regizorul Srdjan Dragojević se declara sceptic în ceea ce privește schimbarea atitudinii sârbilor față de comunitatea LGBT, în timp Ante Tomić, un critic de film croat, găsea o explicație în faptul că oamenii au fost atrași în număr atât de mare la cinema datorită “miștoului” pe care filmul îl face de atitudinea macho balcanică, heterosexualitatea bine determinată a locuitorilor acestui spațiu, precum și de frica ridicolă față de gay.
Parada a câștigat trei premii la Festivalul de Film de la Berlin, în 2012, printre care Premiul Publicului.
Trailerul în limba engleză poate fi accesat aici: https://goo.gl/LCUwaA
Cea de-a șaptea ediție a Divan Film Festival va avea loc în perioada 22 – 28 august, la Craiova și în Portul Cultural Cetate din județul Dolj.
Pe timpul desfăşurării festivalului camparea pe teritoriul portului este gratuită și se va face în limita locurilor disponibile. Înscrierile se pot face pe pagina de Facebook a festivalului:https://www.facebook.com/DivanFilmFestival
Caravana Filmelor NexT pornește prin țară: iulie și august cu picnic și cinema sub clar de lună
Caravana Filmelor NexT se pregătește să împacheteze și anul acesta o parte din Festivalul Internațional de Film NexT într-o mașină, care va cutreiera țara în lung și-n lat, din 30 iulie până pe 23 august. Pentru a sărbători împreună cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Film NexT, cinefilii sunt așteptați la picnic în iarbă verde și cinema sub clar de lună în grădini, parcuri, pajiști și alte spații neconvenționale din orașele lor.
Anul acesta, Caravana a pregătit o selecție de 24 de filme scurte și se va opri pentru un picnic urban în 10 orașe: Piatra Neamț (30-31 iulie, Ștrandul Tineretului), Iași (2-3 august, Palas Parc), Vatra Dornei (5-6 august, Parcul Municipal), Cluj-Napoca (8-9 august, Iulius Parc), Brașov (11 -12 august, Aleea de sub Tâmpa), Sfântu Gheorghe (13-14 august, Parcul Elisabeta), Sinaia (15-16 august, Parcul Dimitrie Ghica), Timișoara (17-18 august), Arad (19-20 august, Parcul Eminescu), Oradea (22-23 august, Parcul Cetății Oradea) și propune în meniul ei cinematografic cele mai bune scurtmetraje ale ultimilor ani.
Producţiile, românești şi internaţionale, sunt reunite în 4 programe tematice speciale: NexT Romanian Shorts, Oscar’s Night, Best of NexT și NexT Out in Space. Intrarea este liberă și anul acesta.
Cunoscut deja publicului NexT, programul NexT Romanian Shorts aduce în fața spectatorilor cele mai recente producții românești de scurtmetraj, care au debutat în cadrul NexT, festivalul care și-a propus să descopere voci noi și originale și alături de care mulți cineaști români și-au început cariera cinematografică. Covorul roșu se va întinde pentru Oscar’s Night, cele cinci filme nominalizate anul acesta la Oscarul pentru cel mai bun scurtmetraj de ficțiune. Nu va lipsi câștigătorul de anul acesta, Stutterer, în regia lui Benjamin Claery.
Best of NexT înseamnă un maraton cu cele mai iubite filme premiate de la NexT, iar NexT Out in Space, programul dedicat scurtmetrajelor science-fiction, demonstrează că un film SF nu trebuie să fie lung ca să fie captivant.
Cea de-a treia ediție a evenimentului continuă misiunea Caravanei de a aduce filmele NexT în fața unui public nou, în afara Bucureștiului, în orașe unde posibilitățile de vizionare a filmelor de scurtmetraj sunt reduse, iar alternativele de vizionare a filmelor în aer liber sunt puține sau inexistente.
„Cinema, Mon Amour”, în competiția de documentare de la Sarajevo
Cinema, Mon Amour, regizat de Alexandru Belc, a fost selecționat în competiția de documentare a Festivalului de la Sarajevo (12 – 20 august), unul dintre cele mai mari evenimente de gen din Europa. Filmul revine la Sarajevo după ce, în faza de proiect în dezvoltare, a câștigat premiile Cat & Docs și Croatian Radio Television HRT, în cadrul workshop-ului Docu Rough Cut Boutique 2015. Documentarele vor fi jurizate de Tine Fischer, fondatorul și directorul festivalului CPH:DOX, și regizorii Fernand Melgar și Alexander Nanau.
La finalul lunii iunie, filmul a fost proiectat la Washington D.C., într-o selecție a celor mai bune documentare ale anului, la festivalul AFI Docs, organizat de American Film Institute. Tot în iunie, Cinema, Mon Amour a avut premiera britanică la Edinburgh International Film Festival. Selecția la Sarajevo se adaugă unei liste lungi de festivaluri: DOK Leipzig (Germania), Jaipur International Film Festival (India), Helsinki IFF, Jihlava International Documentary Film Festival (Cehia), Tempo Documentary Festival (Stockholm), Docs Against Gravity Film Festival (Varșovia).
Cinema, Mon Amour spune povestea lui Victor Purice, director, fost proiecţionist şi cinefil pasionat, şi a celor două fidele angajate ale sale, Cornelia şi Lorena, care încearcă să menţină pe linia de plutire cinematograful Dacia Panoramic din Piatra Neamţ. Nostalgic după „epoca de aur” a cinema-ului, Victor visează să reinstaureze gloria de odinioară, dar trebuie să înfrunte realitatea dură. Într-o sală neîncălzită, care se dărâmă încetul cu încetul, lipsa ajutorului de la stat transformă totul într-o luptă donquijotească.
Proiectul a fost demarat ca parte din campania „Salvaţi Marele Ecran”, inițiată de Tudor Giurgiu şi echipa TIFF, în scopul conştientizării nevoii de a moderniza şi digitaliza cinematografele din rețeaua RADEF România Film.
Alexandru Belc a mai regizat documentarele 8 Martie (2012) și Rebel, Rebel (2009, co-autor Mihai Bauman), acesta din urmă selecționat la Visions du Réel Documentary Festival, Nyon, Elveția.
Cinema, Mon Amour este o producție Libra Film, în coproducție cu HBO România și Pink Productions (Cehia). Proiectul a fost dezvoltat în cadrul programului MEDIA al Uniunii Europene.
Săptămâna filmului românesc despre Marele Război la Cinemateca Română
În perioada 25-31 iulie, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română (ANF), în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), organizează, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforiei nr. 2), evenimentul „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”. Proiecţiile de filme din cadrul retrospectivei sunt însoţite de expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, oferită de ONCE şi găzduită în foaierul Cinematecii Eforie. Evenimentul se înscrie în Programul naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial. Accesul publicului la eveniment este liber.
Deschiderea evenimentului şi venisajul expoziţiei au loc luni, 25 iulie, de la ora 19:00, iar evenimentul continuă până duminică, 31 iulie.
Programul proiecţiilor, cu informaţii despre filmele prezentate:
Luni, 25 iulie, ora 19:00 (film de deschidere)
PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR
România, 1965, 156 min., 35mm; dramă, film psihologic, film de război, adaptare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu
Marţi, 26 iulie, ora 18:00
DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI CERCETAŞILOR LEGIUNII „VLAD ŢEPEŞ”, BRĂILA România, 1915, 10 min.; film documentar, film mut
Regia: Tudor Posmantir
RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI
România, 1920, 10 min.; jurnal de actualităţi, film mut
Regia: Constantin Ivanovici, Tudor Posmantir, Nicolae Barbelian
SERBĂRILE CULTURALE DIN BASARABIA
România, 1926, 14 min.; film documentar, film mut
Regia: Tudor Posmantir
ECATERINA TEODOROIU
România, 1931, 42 min.; film de ficţiune cu secvenţe de actualităţi, dramă, film de război, film mut
Marţi, 26 iulie, ora 20:00
DATORIE ŞI SACRIFICIU
România, 1925, 21 min.; film de ficţiune cu secvenţe de actualităţi, melodramă, film de război, film mut
VIAŢA NU IARTĂ
România, 1959, 74 min.; dramă, film de război, adaptare după Alexandru Sahia
Miercuri, 27 iulie, ora 17:00
FELIX ŞI OTILIA
România, 1972, 147 min.; dramă, adaptare după romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu
Miercuri, 27 iulie, ora 20:00
1 MAI 1914
România, 1914, 2 min.; film documentar, film mut
Regia: Constantin Ivanovici
VIAŢA LA ŢARĂ
România, 1914, 2 min.; film documentar, film mut
Regia: Nicolae Barbelian, Victor De Bon
ECATERINA TEODOROIU
România, 1978, 107 min.; dramă, film biografic, film de război
Regia: Dinu Cocea
Joi, 28 iulie, ora 18:00
OSÂNDA
România, 1976, 112 min.; dramă, adaptare după romanul „Velerim și Veler Doamne” de Victor Ion Popa
Regia: Sergiu Nicolaescu
Joi, 28 iulie, ora 20:00
VIZITA M.S. REGELUI LA ŞCOALA MILITARĂ DE INFANTERIE
România, 1914, 5 min.; film documentar, film mut
Regia: Svoboda
PRIN CENUŞA IMPERIULUI
România, 1976, 105 min.; dramă, film de război, adaptare după romanul „Jocul cu moartea” de Zaharia Stancu
Regia: Andrei Blaier
Vineri, 29 iulie, ora 18:00
PACEA DE LA BUCUREŞTI / DER FRIEDEN VON BUKAREST
Germania, 1918, 6 min.; film documentar, film mut
ÎNTRE OGLINZI PARALELE
România, 1979, 92 min.; dramă, film psihologic, adaptare după opera lui Camil Petrescu
Regia: Mircea Veroiu
Vineri, 29 iulie, ora 20:00
TRATATUL DE LA TRIANON / LE TRAITÉ DE TRIANON
Franţa, 1920, 10 min.; film documentar, film mut
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE
România, 1980, 99 min.; dramă, adaptare după romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” al lui Camil Petrescu
Regia: Sergiu Nicolaescu
Sâmbătă, 30 iulie, ora 17:00
TRIUNGHIUL MORŢII
România, 1999, 161 min.; film istoric, film de război
Regia: Sergiu Nicolaescu
Sâmbătă, 30 iulie, ora 20:00
CAPCANA MERCENARILOR
România-RDG, 1981, 108 min.; film de aventuri, film de război
Regia: Sergiu Nicolaescu
Duminică, 31 iulie, ora 15:00
VIZITA FAMILIEI IMPERIALE RUSE LA CONSTANŢA
România, 1914, 30 min.; film documentar, film mut
Regia: Nicolae Barbelian, Victor De Bon, Gheorghe Ionescu, Constantin Ivanovici, Svoboda
FUNERALIILE M.S. REGELUI CAROL I
România, 1914, 29 min.; film documentar, film mut
Regia: Victor De Bon
Duminică, 31 iulie, ora 16:30
LUMINA PALIDĂ A DURERII
România, 1981, 145 min.; dramă, frescă socială
Regia: Iulian Mihu
Duminică, 31 iulie, ora 19:00
ÎNTUNECARE
România, 1986, 93 min.; dramă, film psihologic, adaptare după romanul omonim al lui Cezar Petrescu
Regia: Alexandru Tatos
Despre expoziţia de fotografii „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”:
În perioada 25-31 iulie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) – organ al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cu atribuţii în promovarea şi valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară -, prezintă, în foaierul Sălii Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române, o expoziţie cuprinzând 90 de fotografii, intitulată „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, care ilustrează cele mai reprezentative cimitire şi monumente de război, de pe teritoriul României, dedicate militarilor români care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.
Autorul afişului evenimentului: Sebastian Radeş
În Romania se filmeaza The Wanderer, cu Armand Assante in rolul principal
În aceste zile au loc în România filmările pentru producția THE WANDERERS, un thriller supernatural cu ARMAND ASSANTE, LIOR ASHKENAZI, RALUCA APRODU, RĂZVAN VASILESCU și actorii coreeni BAE JUNGHWA și SUN HOJAE în rolurile principale.
Regizat de Dragos Buliga și bazat pe un scenariu original semnat de Octav Gheorghe, THE WANDERERS este povestea unui american, Louis (ARMAND ASSANTE), cel mai faimos vânător de fantome și vampiri din lume, care împreuna cu un jurnalist israelian, Robert (LIOR ASHKENAZI), ajunge într-un sat din Transilvania pe urmele unei misterioase povești sângeroase petrecută în castelul Zalesky.
Ghid le este o româncă frumoasă care aspiră la meseria de jurnalist (RALUCA APRODU) și care are în grijă și o echipă de coreeni în căutarea unui subiect senzațional pentru un reality show.
În Transilvania vânătorul de vampiri ajunge să înfrunte una dintre cele mai mari provocări ale vieții sale, în confruntarea cu un trecut care îi este familiar.
Distribuția mai include actori români ( Oana Marcu, Alexandra Apetrei, Pali Vecsei, George Remeș, Bogdan Nechifor, Claudiu Bleonț), dar și pe Branko Duric, un celebru actor și muzician bosniac, în rolul lui IGOR.
*
Cu un buget semnificativ, THE WANDERERS este un proiect românesc independent realizat de către o echipa internatională de producători și investitori a cărei producție a fost asigurată de către compania FRAME FILM (Las Fierbinți, Atletico Textila).
Filmările au avut loc în Sighisoara, Dofteana (jud Bacău) și București.
Filmul reunește o echipă de profesioniști în domeniu, imaginea fiind semnată de Șerban Ionescu, make-up Effects Designer Erik Gosselin (X-Men: Apocalypse 2016, Crimson Peak 2015), special make-up Edwina Voda, efectele speciale vizuale sunt asigurate de către Felician Lepadatu (Zero Theorem), scenografia de Sorin Boncea, iar costumele au fost realizate de către Luminița Lungu.
*
ARMAND ASSANTE il interpreteaza pe Louis Moudon, cel mai celebru vantor de fantome si vampiri, stabilit in New Orleans care, odata ajuns in Transilvania, se afla in fata celei mai mari provocari din viata sa.
Cu peste 120 de filme in portofoliu, cu un premiu EMMY pentru rolul din miniseria TV GOTTI, ARMAND ASSANTE a intrat in istoria cinematografiei mondiale cu aparitii iconice ca Ulise in miniseria The Odyssey, regizata de Andrei Konchalovsky si produsa de Francis Ford Coppola, sau in filmele lui Ridley Scot , „American Gangster” si ”1492- Conquest of Paradise” sau ”Q and A” – regia Sydney Lumet. THE WANDERERS este a doua sa participare la o productie romaneasca, dupa California Dreamin’, film regizat de Cristian Nemescu.
LIOR ASHKENAZI îl interpretează pe jurnalistul Robert Landau care il convinge pe Louis sa vina in Transilvania pentru a dezlega misterele unei crime sangeroase petrecuta intr-un castel.
LIOR ASHKENAZI este unul dintre cei mai cunoscuti si premiati actori israelieni ai momentului. A fost protagonist in Big Bang Wolves, un thriller de mare succes in Israel, dar si in mult premiata comedie Late Marriage. In curand ASHKENAZI va putea fi vazut si Oppenheimer Strategies, un thriller politic in care ii are alaturi pe Richard Gere, Steve Buscemi si Michael Sheen.
RALUCA APRODU este Sorana, studenta curajoasa care face pe ghidul prin Transilvania pentru turistii straini si care sfarseste prin a se confrunta cu situatii care-i pun viata in pericol.
Una dintre cele mai de succes actrite ale generatiei sale, RALUCA APRODU a fost protagonista serialului HBO, In deriva, dar si a recentului film premiat la Cannes, Caini, in regia lui Bogdan Mirica. Desi e la inceputul carierei, Raluca are importante colaborari internationale, thrillerul At your own risk, regizat de cehul Filip Renc, precum Blood and Chocolate in regia Katjei von Garnier.
BRANCO DJURIC il interpreteaza pe colegul de breasla al lui Louis, Igor, cel care omoara vampiri prin metode neortodoxe.
Nascut si crescut in Sarajevo, Branko Djuric este un artist multidisciplinar (actor, muzician, regizor) al carui talent a depasit granitele tarii sale natale. In 2001 a fost eroul principal in No Man’s Land, film regizat de Danis Tanovic care a castigat Oscarul pentru cel mai bun film strain, iar in 2011 Angelia Jolie l-a distribuit in primul sau film ca regizor, In the Land of Blood and Honey. A debutat la televiziunea britanica in drama If We Dead Awaken, produsa de Channel 4.
RAZVAN VASILESCU este preotul satului, Nechifor, cel care si-a dedicat viata bisericii pentru a proteja locuitorii de fortele raului care-i bantuie de multi ani.
Unul dintre cei mai mari actori romani de film si teatru, RAZVAN VASILESCU, este cunoscut publicului din colaborarile sale in seriale de televiziune de mare audienta ( Baieti buni, Pacatele Evei, Atletico Textila etc), dar si din colaborari cu cei mai importanti regizori romani de film: Lucian Pintilie – Balanta, Prea tarziu, De ce trag clopotele, Mitica? si Nicky & Flo; Constantin Popescu – Portretul luptatorului la tinerete; Silviu Purcarete – Undeva la Palilula; Dan Pita – Faleze de nisip; Stere Gulea – Stare de fapt.
Razvan Vasilescu si Armand Assante se afla la a doua lor colaborare, dupa California Dreamin’ in regia lui Cristian Nemescu, film premiat in 2007 cu marele premiu al sectiunii „Un Certain Regard”.
„Câini”, în competiția oficială a Festivalului de la Sarajevo
Premiat la Cannes și la TIFF, Câini, în regia lui Bogdan Mirică, își continuă drumul prin marile festivaluri ale anului. Filmul a fost selecționat în competiția oficială a celei de-a 22-a ediții a Festivalului de la Sarajevo (12 – 20 august), unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa. Proiecția de gală a filmului va avea loc în prezența regizorului Bogdan Mirică, a actorului Gheorghe Visu și a producătoarei Marcela Ursu. Din 23 septembrie, thriller-ul va ajunge în cinematografele din România, distribuit de Transilvania Film. Teaser: http://bit.ly/29MSlPz
Juriul prezidat de regizorul palestinian Elia Suleiman este format din producătorul filmului Once Upon a Time in Anatolia, Zeynep Atakan, actorul sârb Nikola Dubricko, Thomas Hailer, selecționer al Festivalului de la Berlin, și actrița greacă Angeliki Papoulia (Dogtooth). În faza de proiect, Câini a câștigat Premiul ARTE International Relations în cadrul CineLink, la Sarajevo 2013.
Tot în august, Câini va avea o proiecție specială la Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul (8 – 14 august, Sfântu Gheorghe, Delta Dunării), în prezența unei părți a echipei.
Unul dintre cele mai așteptate filme românești ale anului, Câini este primul lungmetraj al unui cineast recunoscut deja pentru scenariul și co-regia serialului Umbre (HBO). Debutul său a câștigat Premiul criticii – FIPRESCI pentru secțiunea Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes și Trofeul Transilvania la Festivalul Internațional de Film Transilvania. Spectatorii îi vor vedea, în roluri memorabile, pe Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu. Lor li se alătură actorii Teodor Corban, Raluca Aprodu, Costel Cașcaval și Constantin Cojocaru.
„Câini este mai apropiat de western-ul american decât de cinema-ul românesc contemporan”, scrie revista franceză Les Inrockuptibles. Acțiunea este plasată în apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer.
Regizorul Bogdan Mirică este și autorul scenariului. Imaginea este semnată de Andrei Butică, montajul – de Roxana Szel, iar scenografia îi aparține Augustinei Stanciu. Filmările au avut loc în vara anului trecut, în locații din Brăila, Galați, Teleorman și Giurgiu.
Bogdan Mirică este scenarist și co-regizor al serialului crime-thriller produs de HBO România – Umbre (2014) și a obținut numeroase premii pentru scurtmetrajul Bora Bora (2011). A studiat scenaristică la Universitatea Westminster și a semnat scenariul unor filme și seriale marca MediaPRO. În 2013, a fost selecționat la Berlinale Talent Campus, la Festivalul de la Berlin. Cu proiectul Câini, a participat la numeroase ateliere de dezvoltare precum Angers Workshops, Torino Film Lab sau Les Arcs (Franța). Este autorul unei cărți numite „Bestseller” (colecția Râsul lumii, Humanitas 2005), a lucrat ca director de creație la Graffiti BBDO și a scris pentru diverse publicații.
