Câteva știri din lumea culturală românească (9 – 15 ianuarie 2017)

Știrile săptămânii: Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis, reeditare la Editura Corint; Noul bestseller semnat de John Kotter și alte noutăți de la Editura Publica; De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, în limba italiană; Seară dedicată volumului de proză scurtă „Femeia cu buchet de flori şi alte povestiri” de Mo Yan; Povara memoriei: Prizonieră în Teheran. Cum am supravieţuit într-o închisoare iraniană, de Marina Nemat, la Polirom; O hiperbolă și jumătate, la Editura Publica; Un nou volum în seria de autor fraţii Strugaţki la Editura Nemira; Lansarea cărții Pecetea morții, de Veronica Roth, la Editura Corint; Numărul de aur, de Matila C. Ghyka se lansează marți, 17 ianuarie; Invitație Seară Italiană; George R.R. Martin şi Garden Dozois aduc Femei periculoase, vol. 1 la Nemira; Romanul Exuvii, de Simona Popescu, tradus în limba franceză; Oferă unui nevăzător lumina cunoașterii.

Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis, de Barbara Leaming, reeditare la Editura Corint

Editura CORINT are plăcerea să anunțe relansarea cărții Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis. Povestea nespusă, de Barbara Leaming.

Biografia care a inspirat filmul Jackie în regia lui Pablo Larraín cu Natalie Portman în rolul principal. Premiera filmului la București are loc în data de 13 ianuarie 2017. „Leaming îi conturează lui Jackie Kennedy un portret tulburător și sensibil, descrie lupta curajoasă a acesteia pentru a-și salva căsnicia și a-și crea propria identitate.” – USA Today

Cu măiestrie și sensibilitate, biografia scrisă de Barbara Leaming explorează lumea aparent magică a tinereții lui Jackie, căsătoria ca de poveste cu un senator și candidat la președinție bogat și atrăgător, și transformarea ei uimitoare într-o soție abilă de politician și o Primă Doamnă unică. Felul cum tânăra femeie a respins hotărât ideea unei „căsătorii sigure”, ca soție a vreunui bărbat remarcabil din punct de vedere social dar absolut predictibil, a condus-o către JFK și, în timp, către faima internațională. Însă trauma asasinării soțului avea să-i dăuneze mai mult decât s-a știut. Până acum.

„Jacqueline a fost metafora vizuală a administrației Kennedy și efigia modei anilor 1960. Alături de accesoriile celebrității feminine, personalitatea sa întregește portretul Primei Doamne ca etalon internațional, cel puțin pentru secolul XX, și cu siguranță continuă să reprezinte un clasic al feminității din preajma puterii supreme, fiind denumită de presa internațională Regina Americii sau Prima Doamnă a Modei.” – Diana Mandache

Traducere din limba engleză de Lidia Grădinaru

Prefaţă de Diana Mandache

Carte recomandată de Revista HISTORIA

Despre autoare:

Cunoscută autoare de bestselleruri distinse cu numeroase premii, BARBARA LEAMING a scris o serie de biografii dedicate unor personalități ale lumii politice și artistice, printre care se numără familia Kennedy, Winston Churchill, Marilyn Monroe,Katharine Hepburn, Bette Davis, Rita Hayworth, Orson Welles sau Roman Polanski. De asemenea, a semnat articole și interviuri în publicații precum The New York Times Magazine, Vanity Fair, The Times din Londra și altele.

Noul bestseller semnat de John Kotter și alte noutăți

La început de an propunem lectura unei parabole care ne demonstrează că, în vremuri în schimbare, suntem mai în siguranță atunci când inovăm: John Kotter și Holger Rathgeber, autorii longsellerului Aisbergul nostru se topește, revin cu o poveste din care vom învăța mai multe despre noi, despre organizații, despre schimbare și adaptare, despre lucrul cu alții, despre crearea unui mediu deschis la idei inovatoare.

A fost odată ca niciodată un clan de suricate ce trăia în Kalahari, o regiune din sudul Africii. După ani de creștere constantă, seceta a redus drastic resursele clanului, iar atacurile mortale ale vulturilor s-au înmulțit. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățesc, armonia clanului se destramă. Echipa de conducere se ceartă cu privire la posibilele soluții, iar sugestiile din partea lucrătorilor din prima linie primesc un răspuns demoralizant: „Nu așa procedăm noi aici!”. Prin urmare, Nadia, o suricată inteligentă și aventuroasă, pleacă în căutarea unor idei noi, care să ajute clanul din care face parte și ea, aflat în dificultate. Descoperă un grup mult mai mic, care acționează foarte diferit, cu mult mai multă agilitate și muncă în echipă. Aceste suricate au dezvoltat soluții inovatoare pentru a găsi hrană și a scăpa de vulturi. Dar nu totul în acest mic clan este atât de armonios cum pare la prima vedere. Oare poate Nadia să-și dea seama cum să găsească modalitatea în care să combine ce e mai bun în ambele lumi – un clan mare, disciplinat, bine administrat și un clan mic, informal, provocator – înainte de a fi prea târziu?

Nu așa procedăm noi aici distilează deceniile de experiență și studiile premiate ale lui Kotter pentru a dezvălui de ce organizațiile cresc și decad și cum pot crește din nou când se confruntă cu dificultăți.

Despre autori:

John Kotter, profesor emerit la Harvard Business School, este numit adesea autoritatea mondială în domeniul leadershipului și al schimbării. Multe dintre cărțile sale au fost traduse în peste două sute de limbi și au devenit bestseller în toată lumea. Este fondator al Kotter International, o firmă de consultanță, specializată în a ajuta liderii să-și transforme organizațiile.

Holger Rathgeber este coautorul cărții Aisbergul nostru se topește și director la Kotter International.

Alte noutăți:

Fiindcă suntem la început de an, iată câteva dintre titlurile la care lucrăm momentan și pe care le vom publica în următoarele luni: de la cartea lui Michael Lewis despre colaborarea lui Kahneman cu Tversky care a schimbat modul în care percepem lumea, la mai multe titluri de popularizare a descoperirilor recente din domeniul științelor, cărți de bune practici de business și biografii care inspiră. Mai multe detalii.

De asemenea, inaugurăm pe site o nouă categorie care adună titluri care ne învață cum să fim productivi și eficienți.

De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, în limba italiană

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească, de Marta Petreu, a apărut la finele anului 2016 în limba italiană, la Editura Orthotes (colecția „Studia Humaniora”, Napoli), ediție îngrijită de Giovanni Rotiroti, cu o postfață de Irma Carannante, cu titlul Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena.

Volumul De la Junimea la Noica: Studii de cultură românească a apărut la Polirom în anul 2011, în seria de autor dedicată Martei Petreu, și a obținut Premiul revistei Observator cultural în anul 2012.

Studiile  reunite în acest volum acoperă o perioadă istorică de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pînă astăzi și abordează probleme spinoase ale istoriei şi ale istoriei ideilor – de pildă, problema evreiască, aşa cum a fost văzută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, felul cum a fost văzut Nae Ionescu de către contemporanii lui, ideile şi atitudinile generaţiei ’27, complicatele relaţii ale lui Eliade cu legionarii şi de modul simbolic în care s-a despărţit de ei, pentru a-şi începe visata „viaţă nouă”, atitudinea lui Noica faţă de Securitate.

Bazată pe analiza minuţioasă a surselor de primă mînă şi pe contextualizarea românească şi europeană a fiecărui subiect, De la Junimea la Noica este rezultatul unei viziuni filosofice şi morale unitare: una care ne învaţă că trebuie să ne asumăm în mod lucid întregul trecut, pentru că numai astfel mai este cu putinţă viitorul.

„Secolul al XX-lea a produs şi a trăit două mari tragedii, Gulagul şi Holocaustul… Poate că va veni o vreme cînd, asumîndu-ne evreii noştri ca ai noştri, vom vorbi despre ei, despre cei pieriţi în Holocaust – nu în nume personal, ci în nume colectiv –, ca despre o ireparabilă pierdere: aşa cum vorbim despre morţii noştri de la Canal.” (Marta Petreu)

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Culturale „Apostrof”. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi redactor-şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut pînă în prezent: romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismului logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian.

Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia şi Elveţia.

Seară dedicată volumului de proză scurtă „Femeia cu buchet de flori şi alte povestiri” de Mo Yan

Editura Humanitas Fiction vă aşteaptă miercuri, 18 ianuarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară dedicată volumului „Femeia cu buchet de flori şi alte povestiri” de Mo Yan, prima antologie de proză scurtă publicată în România a scriitorului laureat cu Premiului Nobel pentru Literatură în 2012.

Vor vorbi Luminiţa Bălan, profesor universitar, coordonatorul Institutului Confucius al Universităţii din Bucureşti şi traducătoarea cărţii aflate în dezbatere, Florentina Vişan, profesor universitar, traducător şi unul din cei mai apreciaţi exgeţi români ai culturii chineze şi Mugur Zlotea, lector universitar, traducător şi membru al Departamentul de Limbi și Literaturi Orientale, secţia Chineză al Universităţii din Bucureşti. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prealabile pe eventbook.ro

Proza scurtă a lui Mo Yan aduce o tuşă de mare prospeţime în literatura contemporană. Cele zece povestiri reunite în volumul de faţă, în aceeaşi măsură violenţe şi poetice, sunt un amestec unic, inclasabil, de realism magic şi realism social, în care se întrepătrund elemente de mitologie şi tradiţie populară cu episoade din istoria recentă a ţinutului Gaomi tratate în manieră satirică. Lirismul descrierilor are drept contrapunct umorul, adesea feroce, în arhitectura poveştilor de dragoste, curaj şi moarte ale eroilor favoriţi ai scriitorului: oamenii obişnuiţi.

„Mo Yan transformă nefericirea vieţii cotidiene în episoade pline de bucurie, de o rară frumuseţe.“ The New York Times Book Review

Selecţia de zece povestiri reflectă diversitatea de teme şi abordări stilistice din proza scurtă a lui Mo Yan. Unele, precum Frumoasa care trecea bulevardul Chang’an călare pe măgar şi Femeia cu buchetul de flori, amintesc de tradiţia prozei fantastice chineze şi aduc în prim-plan personaje feminine, a căror frumuseţe exercită o fascinaţie irezistibilă, la graniţa supranaturalului. Altele, cum ar fi Bătălia din pădurea plopilor albi sau Cătuşe la degetele mari, au în centru secvenţe din realitate văzute prin ochii copiilor. „O copilărie nefericită este o sursă de inspiraţie inepuizabilă“, consideră Mo Yan, iar micii protagonişti îi oferă ocazia de a povesti, pendulând între realismul brutal şi poezia sclipitoare, despre indiferenţă şi cruzime. Elementele autobiografice îşi găsesc locul în Bumbacul imaculat, după cum marturiseşte autorul însuşi.

Mo Yan („Nu vorbi“), pseudonimul scriitorului Guan Moye, este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii contemporane. Mo Yan devine celebru în China şi în lume prin romanul publicat în 1987, Sorgul roşu (Humanitas Fiction, 2008, 2012). La notorietatea scriitorului contribuie cunoscutul film omonim din 1987 al lui Zhang Yimou, câştigător al Ursului de Aur la Festivalul de Film de la Berlin în 1988. Autor prolific, Mo Yan a publicat peste optzeci de povestiri şi zece romane, cele mai cunoscute fiind: Baladele usturoiului din Paradis (1988, revizuit în 2012; Humanitas Fiction, 2013), Ţara vinului (1992; Humanitas Fiction, 2014), Ţâţe mari şi şolduri late (1996), Pedeapsa santalului (2001), Obosit de viaţă, obosit de moarte (2006; Humanitas Fiction, 2012) şi Broaşte (2009; Humanitas Fiction, 2014). Romanele şi povestirile sale au fost traduse în peste treizeci de limbi, iar câteva au fost ecranizate. Mo Yan a primit numeroase premii internaţionale (Premiul Laure Bataillon, 2001; Premiul Nonino, 2005; Premiul pentru Cultură Asiatică Fukuoka, 2006; Premiul Newman pentru literatură chineză acordat de Oklahoma University, 2009; Premiul Manhae, 2011 etc.), culminând cu Premiul Nobel pentru literatură în 2012.

Povara memoriei: Prizonieră în Teheran. Cum am supravieţuit într-o închisoare iraniană, de Marina Nemat

„Îmi doream să o fi putut salva. Îmi doream să fi murit cu ea. Dar moartea mea nu ar fi ajutat pe nimeni. Aveam o poveste de spus. Zahra le dăduse prizonierilor politici din Iran un nume şi un chip; venise rîndul meu să le dau glas.” (Marina Nemat)

În ianuarie 1982, Marina Moradi-Bakht, pe atunci în vîrstă de 16 ani, este arestată, apoi torturată şi condamnată la moarte pentru crime politice: protestase la şcoală împreună cu alţi tineri atunci cînd, în urma revoluţiei din Iran, propaganda islamică şi studierea Coranului deveniseră mai importante decît disciplinele de învăţămînt.

În sinistra închisoare Evin din Teheran, Ali, unul dintre anchetatorii care interoghează deţinuţii, se îndrăgosteşte de ea şi o salvează din faţa plutonului de execuţie folosindu-şi legăturile cu ayatollahul Khomeini. Preţul pe care i-l cere în schimb este covîrşitor: va trebui să-l ia de soţ şi să se convertească la religia islamică. Altfel, nu doar ea, ci întreaga ei familie şi Andre Nemat, tînărul pe care îl iubeşte, vor avea de suferit.

Marina va trebui să accepte şi, din condamnată la moarte, va deveni prizonieră pe viaţă a statului iranian şi a bărbatului care ţine în mîini soarta ei şi a familiei sale. Dramatice, pline de pasiune şi sensibilitate, amintirile ei au fost traduse şi publicate în zeci de ţări din întreaga lume.

„Marina Nemat spune o poveste sfîşietoare despre iertare, speranţă şi dragoste răbdătoare; ea dă glas istoriilor nespuse, trecute sub tăcere de revoluţia din Iran.” (Publishers Weekly)

Bestseller internaţional, Prizonieră în Teheran. Cum am supravieţuit într-o închisoare iraniană, de Marina Nemat, a apărut recent la Editura Polirom, în traducerea Mădălinei Sofron şi a Cristinei Popescu.

Marina Nemat s-a născut în 1965 în Iran, ţară pe care a părăsit-o în 1991 împreună cu soţul şi copilul ei pentru a trăi în Canada. A mai scris volumul de amintiri After Tehran: A Life Reclaimed. În 2007 i s-a decernat Premiul Demnităţii Umane de către Parlamentul European şi asociaţia culturală Europa 2004.

O hiperbolă și jumătate

Blogul lui Allie Brosh, Hyperbole and a Half, a fost considerat încă de la lansarea lui în 2009 unul dintre cele mai amuzante site-uri, iar autoarea lui a fost inclusă într-o listă selectă a influencerilor creativi. E ușor de înțeles de ce Allie a devenit atât de cunoscută: prin desenele voit rudimentare, cu toții putem să relaționăm și să râdem împreună cu ea. În plus, vorbind și desenând despre depresia ei, i-a ajutat pe cei care trec prin momente grele să nu se simtă singuri, iar pe ceilalți să înțeleagă mai bine suferința celor diagnosticați cu depresie severă.

Onestitatea lui Allie Brosh e un cadou, de aceea o vom lăsa pe ea să prezinte cea mai recentă carte din seria Publica Extra:

Aceasta este cartea mea. Și, pentru că am scris-o, a trebuit să scornesc câteva rânduri în care să explic despre ce este vorba. Am încercat să inventez o poveste lungă, la persoana a III-a, în care să spun ce minunată este cartea mea și în care să am un ton ușor superior, ca și când ar fi fost scrisă de altcineva:

„… unii ar putea spune că este o carte plină de povești…”

„… alții ar putea spune că volumul conține mai multe imagini decât o enciclopedie…”

„… ESTE O CARTE MINUNATĂ”

Însă mi-am dat seama repede că nu joc teatru îndeajuns de bine ca să fiu convingătoare, aşa că am decis să fac o listă cu ce puteţi găsi în carte:

• Ilustraţii.
• Cuvinte.
• Poveşti despre lucruri care mi s-au întâmplat mie.
• Poveşti despre lucruri care li s-au întâmplat altora din cauza mea.
• Opt milioane de dolari.*
• Poveşti despre câini.
• Poveşti despre câini.
• Secretul fericirii veşnice.*

* Astea sunt minciuni. Poate am subestimat cât de bine pot juca teatru.

Despre autoare:

Allie Brosh era înnebunită să-și înfășoare cu bandă adezivă pisica. Ca să-i distragă atenția de la acest hobby cel puțin ciudat, mama ei a pus-o să inventeze o poveste și să o transpună pe hârtie. Așa a devenit pasionată de scris. În 2009 și-a lansat blogul personal, care i-a adus nenumărate premii și distincții. Cartea ei este New York Times bestseller, câștigătoare Goodreads Choice Award for Best Humor Book of the Year, NPR Best Book of the Year.

Un nou volum în seria de autor fraţii Strugaţki

Un nou volum din seria de autor fraţii Strugaţki a sosit în librării!

Lunea începe sâmbăta este un SF neobişnuit care parodiază ştiinţa, cu elemente de paranormal şi fantastic, cu foarte mult umor şi care explorează mitologia şi folclorul ruseşti. O satiră la adresa birocraţiei, a instituţiilor de stat, dar şi a oamenilor de ştiinţă, văzuţi ca nişte magi nebuni.

Totul porneşte de la Centrul de Analiză a Noțiunilor Cabalistice Inexplicabile, pe scurt CANCI. Privalov Alexandr Ivanovici, zis Saşa, un tânăr programator din Leningrad, ia la ocazie doi autostopişti si este convins de aceştia să rămână în Soroveţ şi sălucreze alături de ei la CANCI, iar acolo descoperim alături de el o lume fantastică.

Publicat în anii ’60, în plin avânt al cercetării științifice sovietice, amintind de lumea lui Gogol și de universul lui Kafka, romanul Lunea începe sâmbăta etalează o fantezie fără margini și un umor irezistibil.

Povestite cu un simț ludic inegalabil, aventurile lui Sașa din Leningrad și activitățile Centrului de Analiză a Noțiunilor Cabalistice Inexplicabile reprezintă pretextul ideal pentru persiflarea regimului comunist și a aberațiilor lui. Cartea conţine multe referinţe la basme, mai ales cele ruseşti, dar şi la mitologie. Astfel, la CANCI descoperim personaje precum Baba Yaga, Merlin, Cain, djini şi vampiri.

Privind spre omul real de lângă noi prin intermediul unei ficțiuni în care umanul este cel mai adesea deformat, capodopera comică a lui Boris și Arkadi Strugațki, cea mai cunoscută carte a celor doi scriitori în țara natală, face elogiul omului de știință pasionat și încrezător, obsedat de fericirea ființei umane.

Lansarea cărții Pecetea morții, de Veronica Roth, la Editura Corint

Editura Corint are plăcerea să anunțe lansarea cărții Pecetea morții, de Veronica Roth, autoarea bestsellerului DIVERGENT.

Pecetea morții va fi publicată în 33 de limbi și va avea o lansare internațională simultană pe data de 17.01.2017. În România, precomenzile pot fi efectuate la adresa http://www.edituracorint.ro/pecetea-mortii.html și pe site-ul Emag. Comenzile lansate până la data de 17.01.2017 vor beneficia de un cadou: Epilogul seriei Divergent – Ne putem vindeca. În plus, prețul de achiziție este unul special: 29,90 lei.

Un eveniment care are loc la o scară atât de amplă reprezintă o dovadă a faptului că Veronica Roth a construit o serie de personaje cu care oricare cititor, indiferent de mediu, poate să relaționeze ușor și un indiciu despre cât de divers este publicul acestei scriitoare.

În Pecetea morții, Veronica Roth înfățișează cu măiestrie puterea prieteniei – și a dragostei – într-o galaxie plină de haruri neprevăzute.

Într-o galaxie acționată de flux, toată lumea posedă un har. CYRA e sora brutalului tiran care conduce poporul Shotet. Harul ei îi conferă durere, dar și putere – ceva ce fratele ei exploatează fără milă, folosind-o pentru a-și tortura vrăjmașii. Dar Cyra e mult mai mult decât o armă în mâna fratelui ei: este îndărătnică, agilă și mai isteață decât știe el.

AKOS e fiul unui fermier și al unui oracol de pe înghețata națiune-planetă Thuvhe. Protejat de harul său neobișnuit, Akos e un suflet generos, iar loialitatea lui față de familie e nemărginita. Atunci când el și fratele său sunt capturați de soldații dușmani din Shotet, singurul țel al lui Akos e să-și scoată fratele în viață de acolo – indiferent de preț. Apoi Akos e aruncat în lumea Cyrei, iar animozitatea dintre țările și familiile lor pare insurmontabilă. Se vor ajuta unul pe celălalt pentru a supraviețui sau se vor distruge reciproc?

“— PRESUPUI CĂ SUNT BRUTALĂ fiindcă asta e ceea ce-ai auzit, am comentat eu. Ei bine, ce zici de ceea ce am auzit eu despre tine? Ești sensibil, un laș, un fraier?
— Tu ești o Noavek, a spus el cu încăpățânare, împreunându-și brațele la piept. Ai brutalitatea în sânge.
— Nu eu am ales sângele care-mi curge prin vine, am replicat. Așa cum nici tu nu ți-ai ales destinul. Tu și cu mine am devenit ceea ce am fost meniți să devenim.“

“Roth prezintă o lume detaliat construită, plină de intrigă politică și aventură, adesea brutală, însă pătrunsă de o emoționantă poveste de dragoste. Fanii lui Roth vor aștepta cu entuziasm urmarea.” – Booklist

Despre autoare:

VERONICA ROTH e autoarea bestsellerurilor New York Times DIVERGENT, INSURGENT, EXPERIMENT și FOUR: O ANTOLOGIE DIVERGENT. În prezent, locuiește cu soțul său în Chicago. În 2011 a fost răsplătită cu Goodreads Choice Award, apoi în anul următor a primit The Best of 2012 în categoria Young Adult Fantasy & Science Fiction, de asemenea Best Goodreads Author 2012. Primele trei cărți din seria Divergent au fost ecranizate în 2014, 2015 și, respectiv, 2016. Ecranizarea ultimei cărți este așteptată în vara lui 2017.

Colecţia: Leda Edge/ Vârsta: + 16ani/ Sex: Unisex
Coordonatorul colecției: Shauki Al-Gareeb
Traducere din limba engleză: Shauki Al-Gareeb

Numărul de aur, de Matila C. Ghyka se lansează marți, 17 ianuarie

Marți, 17 ianuarie, de la ora 19.00, la ceainăria Cărturești Verona, editura Nemira lansează o carte fundamentală pentru istoria ideilor, tradusă pentru prima dată în România: Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, de Matila C. Ghika. Volumul cuprinde o scrisoare către autor semnată de Paul Valéry, prefață de Basarab Nicolescu și este tradusă din limba franceză de Adrian Pătrușcă.

Cartea a apărut în colecția Porta Magica, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Invitații la eveniment sunt: Radu Boroianu, președinte ICR, Constantin Aslam, prof. univ. dr. Universitatea Națională de Artă și Cornel Moraru, asist. univ. Universitatea Națională de Arte București.

Matila C. Ghyka – nume cu rezonanță istorică în România. Nepotul lui Grigore Ghica, ultimul domnitor al Moldovei înaintea Unirii Principatelor – ar răspunde un român. Un savant, un polimat, preocupat de matematică, inginerie, marină, estetică, literatură, istorie, diplomație, memorialistică – ar răspunde un occidental. Omul care m-a făcut să-l înțeleg pe Leonardo da Vinci – ar răspunde marele Salvador Dalí.

Pentru prima oară cititorul român are ocazia de a descoperi o personalitate charismatică și fascinantă, care a reprezentat un punct de cotitură în arhitectura, estetica, muzica, arta vizuală contemporană.

„Convingerea intimă care m-a condus la Matila Ghyka și la proporțiile armonioase ale numărului de aur și apoi la învățătura lui Gurdjieff a fost că spiritul nostru descoperă o ordine la care niciun animal nu are acces. Ființa umană are acces la această ordine prin matematică, geometrie, artă și tăcere.“ Peter Brook

Invitație Seară Italiană

George R.R. Martin şi Garden Dozois aduc Femei periculoase, vol. 1 la Nemira

Războinice care manevrează cu măiestrie sabia, femei pilot, femei din spațiu, ucigașe în serie, femei fatale irezistibile, vrăjitoare, fete rele, rebele și supereroine. Toate, în palpitanta antologie Femei periculoase concepută de George R.R. Martin și Gardner Dozois. Joe Abercrombie, Jim Butcher sau Brandon Sanderson se întâlnesc cu Lev Grossman și Carrie Vaughn în paginile unei cărți în care cititorul va găsi SF, fantasy, horror, suspans, care contrazice orice așteptări și confirmă că, într-adevăr, imaginația nu are limite.

În viitorul postapocaliptic și în trecutul îndepărtat, luptele se poartă mai ales pe căi nebănuite, personajele se dezvăluie mai ales așa cum nu ni le închipuim și poveștile se petrec mai ales ca în literatură: în deplină libertate.

Pe lângă povestirile premiate sau nominalizate cuprinse în antologie, Femei periculoase a primit Premiul World Fantasy pentru Cea mai bună antologie din 2014.

Antologia cuprinde poveşti pentru toate gusturile. Dacă îţî plac romane istorice precum Outlander, vă recomandăm Cântecul Norei, dacă eşti fan al trilogiei Magicienii, nu trebuie să ratezi povestirea lui Lev Grossman din acest volum, iar dacă eşti cititor de thrillere, Ştiu cum să le-agăţ şi Sau mi s-a frânt inima sunt poveştile potrivite pentru tine.

George R.R. Martin și Gardner Dozois au coordonat mai multe antologii împreună, publicând mereu autori în vogă și alegând tematici inetersante: Războinicii, Străzi întunecate, Cântece de dragoste și moarte și altele.

Cuprins

• Introducere de Gardner Dozois
• Halal desperado! de Joe Abercrombie (fantasy)
• Sau mi s-a frânt inima de Megan Abbott (thriller, crime)
• Cântecul Norei de Cecelia Holland (ficțiune istorică)
• Mâinile care nu există de Melinda Snodgrass (distopie, extratereștrii, mutații genetice)
• Bombardele de Jim Butcher (vrăjitorie, vampiri)
• Raisa Stepanova de Carrie Vaughn (ficțiune istorică, aventuri, proză de război)
• În ring cu Iisus de Joe R. Lansdale (romance)
• Vecinele de Megan Lindholm (time travel)
• Știu cum să le-agăţ de Lawrence Block (crime thriller, femme fatale story)
• Umbre pentru Tăcere în Codrii Iadului de Brandon Sanderson (supranatural)
• Regină în exil de Sharon Key Penman (ficțiune istorică)
• Fata din oglindă de Lev Grossman (universul Magicienii)

Romanul Exuvii, de Simona Popescu, tradus în limba franceză

Romanul Exuvii, de Simona Popescu, a apărut în limba franceză, la Editura Non Lieu, în traducerea lui Sebastian Reichmann.

Publicat în patru ediții la Polirom și disponibil și în format digital, Exuvii a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România pentru roman și a mai fost tradus în polonă (2002) și maghiară (2008). Romanul este în curs de traducere și în limba italiană.

Enigmaticul titlu al cărţii spune, într-un fel, totul: căci „exuviile” sînt pieile lepădate, carcasele subţiri lăsate în urmă de fluturi atunci cînd ies din pupe, învelişurile năpîrlite ale vietăţilor care, crescînd, se transformă cu totul. La fel facem şi noi cu ipostazele noastre vechi, infantile, imature, pe care le îngropăm în uitare. Simona Popescu, ea, nu poate şi nu vrea să le abandoneze: le strînge, le colecţionează, le suprapune într-un timp prezent care, ca într-o sincronie perpetuă, adună toate vîrstele precedente la un loc. Credinţa ei este că psihologia individuală, identitatea, personalitatea îşi pierd consistenţa dacă renunţă la paşii anteriori. Nu sîntem doar ce sîntem, ci şi ce am fost. Iar adevăratele abisuri ale fiinţei se ascund în trecut, în experienţele înstrăinate ale avatarilor care ne-au purtat numele.

Simona Popescu (născută pe 10 martie 1965, în Codlea) este poetă, prozatoare şi eseistă. A absolvit în 1987 Facultatea de Litere din Bucureşti, unde este, în prezent, conferenţiar universitar. A publicat: Poezie: Xilofonul şi alte poeme, Editura Litera, Bucureşti, 1990 (traducere în limba maghiară: Xilofon, Editura Pont, Budapesta, 1998); Pauză de respiraţie (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea), Editura Litera, Bucureşti, 1991; Juventus, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1994; Noapte sau zi, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998; Juventus şi alte poeme, antologie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004; Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006 (traducere în limba franceză, cu o anexă în limba germană: Travaux en vert. Mon plaidoyer pour la poésie. Fragments, Editions Phi, Luxembourg, 2006); Proză: Exuvii, Editura Nemira, Bucureşti, 1997; Editura Paralela 45, Piteşti, 2002; Editura Polirom, Iaşi, 2004, 2008, 2011, 2016 (traducere în limba poloneză: Wylinka, Editura Czarne, Wołowiec, 2002; traducere în limba maghiară: Vedlések, Editura Pont, Budapesta, 2008); Rubik, roman colectiv cu 29 de autori (coordonatoare), Editura Polirom, Iaşi, 2008; Eseu: Volubilis, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998; Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000; Clava. Critificţiune cu Gellu Naum, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004; Autorul, un personaj, Editura Paralela 45, Piteşti, 2015.