Știrile săptămânii: Premiile Creativității ARCUB – UNATC 2017 – anunțarea câștigătorilor; Proiectul de comunicare al OMA Vision pentru Festivalul Enescu, la final; Noutate Editura Herald: Cartea intelepciunii de Ibn Arabi; O noua aparitie la Editura Compania: Invitați la banchetul de-o viață, de Gelu Culea; Lagom: secretul suedez al vieții bune, la Editura Publica; „Vreau să te văd mai repede”, un nou titlu din literatura japoneză tradus de editura Cartea Copiilor; Ai Weiwei, China – Laureatul Premiului Ion Rațiu pentru Democrație 2017; O noua editie a Evangheliei dupa Toma de Henri-Charles Puech; Mesajul lui Nicolae Rațiu de sfârșit de an.
Premiile Creativității ARCUB – UNATC 2017 – anunțarea câștigătorilor
Dragoș Paul Mihai de la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din București – actual student doctorand al Facultății de Farmacie desfășoară o cercetare inovativă în domeniul biofarmaceutic. Scopul cercetării: dezvoltarea de medicamente noi adresate diverselor patologii neurologice și neuropsihiatrice.
Irina Rădulescu nominalizată pentru Premiile Creativității de Universitatea de Muzică din București – Este masterandă la clasa de percuție a profesorului Alexandru Matei și la clasa de muzică de cameră a profesoarei Verona Maier. A susținut multe recitaluri ca solist și ca membru al unor ansambluri de percuție sau orchestre din țară. Este colaborator al Filarmonicii George Enescu și al Operei Comice din București, precum și membru al Orchestrei Naționale de Tineret condusă de Christian Mandeal.
Universitatea din București a propus premianți atât pentru domeniul științelor umaniste cât și pentru cel al științelor exacte. Ioana Corina Fugaru împreună cu Marina Aurelia Antonescu, masterande la Facultatea de Geografie, au lucrat în echipă în proiectul EFdeN al Asociației Solar Decathlon București. Ele au realizat studiul climatic pentru competiția internațională „Solar Decathlon Middle East 2018” din Dubai. Anca Florina Bonciu este studentă la master Facultatea de Fizică, profilul – Fizica materialelor avansate și nanostructuri. Este activă și în cercetare la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.
Iulian Octavian Pîrvulescu – masterand la Facultatea de Pompieri, Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București. Urmează cursurile de master în „Managementul situațiilor de urgență”. S-a remarcat în domeniu prin lucrarea „Creșterea securității la incendiu a personalului de intervenție prin utilizarea sistemelor moderne de intervenție. Studiu în domeniul roboticii”.
Mihai Nan nominalizat de Universitatea Politehnică din București – Este student în anul I la programul de masterat Artificial Intelligence din cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare. „Algoritmi pentru implementarea jocurilor cu mai mulți utilizatori” a fost considerată o lucrare de licență de excepție. Este pasionat de domeniul inteligenței artificiale în care dorește să se perfecționeze ca cercetător.
Daniel Oprea – Este student în anul III la Universitatea Hyperion unde studiază Imagine de Film și Televiziune. Este interesat de estetica cinematografică și de noile formule în abordarea imaginii de film. Are experiență profesională atât în scurt cât și lung-metraj și în filmul documentar.
Andrei Popa a fost nominalizat de Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București. Este student în anul I la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, specializarea Publicitate. A câștigat primul loc la Competiția de Design NESCAFE Alegria 2017.
Andrei Avădănei – student în anul III la Facultatea de Informatică din Universitatea „Titu Maiorescu” București. Este președintele ONG-ului numit Centrul de Cercetare în domeniul Securității Informatice din România. Are peste 10 ani de experiență în domeniul IT și Cyber Security. A fost premiat la peste 60 de concursuri internaționale și naționale de dezvoltare web și software, algoritmi și securitate.
Stoian Ovidiu – student al Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București. Are diverse preocupări artistice, mai ales în domeniul muzicii.
Andreea Ciocîrlan și Eugen Dediu – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”
Andreea Ciocîrlan – absolventă UNATC – Licență, Regie Teatru a obținut numeroase premii la festivaluri naționale cu spectacolul „Ei, și?” adaptare după „Improvizație la Alma” de Eugène Ionesco.
Eugen Dediu – student în anul III, Regie Film. A câștigat de curând la Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAiubit, Premiul Președintelui Uniunii Cineaștilor din România pentru filmul „A Short Film About Voyeurism”. A regizat mai multe filme de ficține nominalizate și apreciate la festivaluri de profil. Este pasionat și de scris. Publică eseuri, recenzii cinematografice și proză scurtă.
Proiectul de comunicare al OMA Vision pentru Festivalul Enescu, la final
Proiectul de comunicare realizat de echipa OMA Vision pentru Festivalul Internațional George Enescu se încheie pe 31 decembrie 2017, la mai bine de cinci ani de la demararea acestuia, în urma unei decizii a companiei de a prelua noi provocări profesionale.
În perioada colaborării cu ARTEXIM, OMA Vision a reușit relansarea imaginii Festivalului Enescu, atât în țară, cât și în străinătate.
„Pentru echipa OMA Vision, implicarea în Festivalul Enescu a fost principalul nostru mod de a ne aduce contribuția la binele societății. Știam valoarea Festivalului și ne-am dorit să o punem în lumină, să o creștem, să o împărtășim cu cât mai mulți oameni. Știam geniul marelui nostru compozitor, George Enescu, și am vrut să arătăm cum poți să îl respecți și să îi dai viață peste timp fără slujbe, ci prin muzica și valorile lui. Festivalul Enescu rămâne pentru noi un proiect de suflet, în care am dat ce am avut noi mai bun și pe care îl iubim în continuare. Avem încredere că din locul unde îl lăsăm noi poate fi dezvoltat mai departe, cu imaginație și cu dăruire, de un alt partener de comunicare. Mulțumim echipei ARTEXIM pentru profesionalismul în organizarea Festivalului și pentru întregul sprijin acordat muncii noastre”, a declarat presei Oana Marinescu, managing director OMA Vision, care în perioada 2012 -2017 a îndeplinit rolul de director de comunicare al Festivalului Enescu.
„Festivalul Enescu este cel mai important eveniment cultural internațional al României, iar comunicarea de care a beneficiat în ultimii cinci ani a permis să fie vizibil la adevărata lui valoare și să atragă în sălile de concerte un public nou, mai tânăr, dornic să descopere muzica clasică și să trăiască în septembrie în spiritul lui Enescu. Contribuția adusă de echipa OMA Vision la dezvoltarea Festivalului este incontestabilă și se bucură de toată aprecierea noastră. Suntem acum mai puternici decât în 2012, ceea ce creează premise foarte bune pentru viitoarea comunicare a Festivalului”, a declarat presei Mihai Constantinescu, directorul ARTEXIM și director executiv al Festivalului George Enescu.
Colaborarea dintre ARTEXIM și OMA Vision a fost pe bază de parteneriat, nefiind alocate fonduri publice pentru serviciile prestate de companie.
Noutate editoriala: Cartea intelepciunii de Ibn Arabi
Sufismul este un curent dificil de rezumat intr-o formula, data fiind diversitatea de tendinte si pluralitatea factorilor spirituali si istorici care i-au determinat aparitia, accentuand sau defavorizand dezvoltarea sa. El este inainte de toate o metoda de perfectionare interioara, de echilibru, o sursa de fervoare traita profund si autentic. Considerat de unii drept o cale divergenta, paralela practicilor canonice, el este, inainte de toate, din punctul de vedere al lui Ibn ‘Arabi, demersul unei categorii de spirite privilegiate, insetate de Dumnezeu, dornice sa traiasca doar prin El si pentru El in cadrul legii Lui meditate, interiorizate, experimentate. Sinteza pe care o reprezinta opera lui Ibn ‘Arabi este rezultatul unui permanent efort de a ingloba tendinte dintre cele mai diverse, unele dintre ele chiar divergente. De aici si dificultatea criticii (mai ales musulmane) de a se raporta la ea cu obiectivitate, punctele de vedere fiind adesea contradictorii.
*
Cartea a carei traducere integrala o prezentam acum are, in cadrul esoterismului islamic si in intregul univers traditional, o functiune de exceptie. Transmisa, cu acest titlu, «celui mai mare dintre Maestri» (al-Shaykh al-Akbar) prin Profetul insusi, ea contine o doctrina universala de o altitudine metafizica si de o amploare existentiala si ciclica fara pereche.”
Charles-André Gilis,
Pref. la Le Livre des Chatons des Sagesse
Ibn ‘Arabi este una din acele personalitati puternice si exceptionale care au marcat cu amprenta lor gandirea islamica, revigorand o si dandu-i un curs nou. Pentru a intelege uriasa sa opera si a o situa intr-un cadru adecvat, este necesar sa se renunte la tendinta de a separa istoria filosofiei de istoria sufismului presupunandu-le antagonice caci, in cadrul Islamului, este intr-adevar imposibil sa se traseze o linie despartitoare intre atitudinea reflexiva si experienta mistica.
A descifra si dezvalui mesajul simbolurilor cuprinse in opera lui Ibn ‘Arabi inseamna a intra, de fapt, in posesia propriei comori spirituale, caci scrierile lui sunt generoase indemnuri la reflectie si meditatie.
O noua aparitie la Editura Compania: Invitați la banchetul de-o viață, de Gelu Culea
Experienţa ca banchet sau Un altfel de scriitor
Un bunic, un tată sau un unchi sfătos – mulţi şi-ar fi dorit un astfel de martor nepreţuit de la care să afle cum s-au petrecut de fapt lucrurile în familie, cum se explică atâtea conflicte absurde, de ce un văr talentat a avut o soartă haină şi un nepot urât şi tăcut s-a ajuns, o mătuşă s-a descurcat de minune, iar alta a ajuns la balamuc. Invitaţi la banchetul de-o viaţă spune o grămadă de asemenea poveşti legate între ele, înţelegând perfect utilitatea unei experienţe lungi, obiectivată prin decenii. La ce folosesc deceniile ? La creşterea discernământului ! Timpul lung, la un om care reflectează la ce trăieşte, îngăduie clarificarea dozelor de psihologie, fatalitate, înzestrare personală, regim politic, efort concentrat, capacitate fizică, paradă socială, doze prezente în drama eternă a oricărui individ viu. Românii de azi vor adesea să creadă că-şi fac destinul cu mâna lor – cei de ieri arareori sperau la una ca asta.
Gelu Culea ştie, la 82 de ani, că se înşală în mare măsură şi unii, şi alţii. Şi le-a făcut cadou o suită de întâmplări ţesute într-un roman sapienţial, în care şi-a încrustat la un moment dat şi sideful propriei vieţi – entarsia supremă. Gelu Culea s-a format inginereşte, a lucrat îndelung în poziţii de răspundere înainte de 1989, este un vechi amator şi cunoscător de artă – mulţi artişti şi-l amintesc ca director al Fondului Plastic, când era omul frecvent chemat « să rezolve » situaţii imposibile, să restabiliească echilibre frânte, « să ajute ». O asemenea postură specială nu era o întâmplare, mai ales în anii ’80. Persoana era considerată poliedrică, serioasă şi foarte atentă, ceva ce azi se cheamă « focused ». L-am cunoscut pe acest director atunci, şi deci nu m-am mirat că a scris o carte substanţială acum. Am însă o constatare mirată de editor. Am deschis, în urmă cu câţiva ani, colecţia « document.ro » cu gândul de a da astfel glas unor teme şi scriituri de societate, şi nu de ficţiune. Era vorba de situaţii noi din ţara în curs de deschidere după prea multă închidere, de interesul în creştere – al românilor, dar şi al străinilor care debarcau la noi în valuri – pentru fapte şi întâmplări ample, care depăşeau adesea chiar cadrul unui reportaj lung de gazetă, dar care aveau mai degrabă rădăcini în percepţia presei decât în gustul pentru literatura propriu-zisă. Câteva titluri editate în această colecţie a « cărţilor de actualitate » explică bine fenomenul. Dar iată că în ultima vreme roata pare să se întoarcă, după obiceiul lumii : presa şi-a pierdut vocea, aproape că s-a restrâns la pură propagandă, iar cei care vor să vorbească despre fapte şi întâmplări ample de interes general o fac, de predilecţie, în forme care îmbracă hotărât haina literaturii. Unii optează pentru « autoficţiune », alţii pentru « divane » sau gâlcevi ale înţelepţilor cu lumea – nu pentru jurnale, memorii sau eseuri cu cheie. Pornirea lor nu arată nici pe departe ca o ambiţie recentă de a concura cu Flaubert sau cu Tolstoi, cu Rebreanu sau cu Marin Preda. Pare să acţioneze mai degrabă sentimentul că lucruri grave, alerte necesare, conştientizări cu caracter de urgenţă pot ajunge mai sigur la minţile încă deschise şi sensibile pe calea unei aparente creaţii literare decât sub forma unui manifest simplist şi zgomotos, ţâşnit la ecran dintr-un site sau blog încă zis jurnalistic.
Gelu Culea citeşte şi citează realităţi naţionale, fapte diverse, moralişti, filosofi, mitologii orientale, texte sacre. Preferinţa lui pentru stilul simplu şi direct de a fi se reflectă şi în scris. Dar poate tocmai din pricina clarităţii şi a formulei abrupte, paginile se încarcă lent, pe de-o parte, cu hazard, premoniţie, miracol, iar pe de altă parte, se descarcă de avertismente, îndemn la judecată, răbdare şi recuperare a moralei universale naive, dar şi a cinstei ţăranului român – singurele eventuale garanţii pentru ca viaţa oricui, oricum complicată, să fie un banchet fericit. (Adina Kenereş)
« Şi acum să-ţi povestesc o situaţie reală, trăită de mine. Abia fusesem numit director, eram foarte tânăr, şi m-a chemat ministrul să-mi zică despre aşteptările lui de la mine. Pe culoar m-am întâlnit cu unul dintre adjuncţii săi, care avea vreo şaizeci-şaizeci şi doi de ani. M-a oprit, ne-am dat mâna, iar el mi-a reţinut mâna într-a lui, învăluindu-mă cu o privire plină de bunătate. Mi-a zis : „Dragă Caius, de-ai şti tu cât de invidios sunt !“ Am rămas blocat. El, ditamai somitatea, în timp ce eu abia fusesem promovat pe un post cu mult inferior. Nedumerirea mi se putea citi cu uşurinţă pe faţă. „Dar de ce ? Cine sunteţi dumneavoastră şi cine sunt eu !“ „Da, ai dreptate ! Cine mai sunt eu ? Te invidiez, dragule, mi-a zis el cu tristeţe, pentru că eşti tânăr !“ »
Gelu CULEA (n. 1935) este inginer constructor de formaţie. A lucrat mulţi ani în industrie şi în Ministerul Comerţului Interior, apoi în administraţia municipiului Bucureşti. În anii ’80 a fost director al Fondului Plastic, iar în 1995-1996 consilier al ministrului Culturii.
Lagom: secretul suedez al vieții bune
Dacă 2016 a fost anul cuvântului danez hygge, 2017 e clar anul termenului suedez lagom [laaaw-gum]. Dacă pentru hygge trebuie să creezi un moment (trecător) de confort și mulțumire, lagom este un stil de viață care promovează armonia, celebrează sinceritatea, moderația și mulțumirea pentru tot ceea ce avem.
Lagom nu este doar un cuvânt, ci însăși esența a ceea ce înseamnă să fii suedez și să trăiești ca un suedez, cu focus pe conștiință socială, moderație și sustenabilitate.
Să ai un stil de viață sustenabil nu este ceva nou. Însă multitudinea de evenimente personale, profesionale și sociale ne fac uneori să ne grăbim și să luăm decizii cu impact negativ pe termen mediu și lung. Mulți dintre noi avem nevoie de puțin ajutor ca să adoptăm un stil de viață în spiritul lagom. Noua carte din seria Publica Extra ne ajută să facem schimbări mici în traiul de zi cu zi, ca să putem avea un stil de viață mai fericit și mai echilibrat.
După ce a trăit perioade lungi pe trei continente diferite – Africa, America de Nord și acum Europa –, Lola A. Åkerström se simte atrasă de complexitățile și nuanțele culturale, precum și de felul în care se manifestă acestea în relațiile dintre oameni.
Lola este scriitoare premiată, oratoare și artist fotograf, reprezentată de National Geographic Creative. Scrie periodic pentru publicații de top precum AFAR, BBC, The Guardian, Lonely Planet, Travel + Leisure și National Geographic Traveller. În plus, Lola este editoare a Slow Travel Stockholm, o revistă online dedicată explorării în profunzime a capitalei Suediei.
„Vreau să te văd mai repede”, un nou titlu din literatura japoneză tradus de editura Cartea Copiilor
Editura Cartea Copiilor lansează „Vreau să te văd mai repede”, una dintre cele mai faimoase cărţi semnate de Tarō Gomi. Gomi este un autor şi ilustrator japonez cu o carieră impresionantă: a publicat peste 400 de cărți ilustrate, dintre care 50 de titluri au fost traduse în numeroase ţări.
Acum în vârstă de 72 de ani, Tarō Gomi este foarte cunoscut în Japonia și datorită cântecelor și poeziilor pentru copii pe care le-a compus pentru diverse filme și spectacole de televiziune. Ca mulți mari artiști, Tarō Gomi reușește să ofere foarte mult folosindu-se de foarte puțin. Se inspiră de multe ori din lucrurile obișnuite pe care copiii le întâlnesc în lumea lor. Ilustrațiile sale se bazează mult pe sugestie, pe provocarea imaginației și depășirea clișeelor, iar textele, uneori adevărate poeme, mizează pe simplitate și emoție. Gomi a fost răsplătit în 1989 cu premiul pentru ilustrație la târgul de carte pentru copii de la Bologna.
Cartea „Vreau să te văd mai repede” a fost publicată pentru prima dată în 1979, în Japonia. Umorul şi savoarea cărţii sunt date de însăşi simplitatea ei. Structura repetitivă a poveştii, pusă în valoare de ilustraţiile dinamice, în nuanţe vii, captivează de aproape patru decenii copiii din toată lumea. Culorile folosite sunt cu preponderenţă culori calde, sugerând relaţia de afecţiune dintre micuţa Yoko şi bunica ei. Conform Publisher’s Weekly, această carte reprezintă „naivitatea copilăriei descrisă în imagini pline de vervă şi culori strălucitoare – o încântare pentru toate vârstele”.
Yoko locuiește în casa cu acoperiș roșu de pe deal. Bunica lui Yoko locuiește în casa cu acoperiș portocaliu de pe munte. Într-o zi, lui Yoko i s-a făcut foarte dor de bunica. Așa că a plecat îndată spre ea. În aceeași zi, bunicii i s-a făcut foarte dor de Yoko şi a plecat, la fel, de îndată către ea. Drumurile nu li se întâlnesc, aşa că ambele fac cale întoarsă pentru a se regăsi, ratând întâlnirea pentru a doua oară. Oare cum vor reuşi Yoko şi bunica să se întâlnească mai repede?
„Vreau să te văd mai repede” este a treia carte tradusă de editura Cartea Copiilor din portofoliul lui Tarō Gomi, după „Dincolo de mare” şi „Crocodilul şi dentistul”. Prin această apariţie, editura Cartea Copiilor continuă seria de literatură japoneză pentru copii, care include şi alţi autori japonezi prolifici, precum Kazuo Iwamura, Komako Sakai şi Yoriko Tsutsui.
Cartea „Vreau să te văd mai repede” este recomandată copiilor între 2 şi 7 ani și este disponibilă pe site-ul editurii (www.carteacopiilor.ro) la prețul de 29 lei. La toate comenzile online realizate pe site, indiferent de valoare sau de cantitate, Cartea Copiilor oferă de fiecare dată o carte cadou. În această perioadă, cartea cadou este „Uite ce-a ieșit din ou” de Margaret Wise Brown.
Ai Weiwei, China – Laureatul Premiului Ion Rațiu pentru Democrație 2017
Ai Weiwei este laureatul ediției 2017 a Premiului Ion Rațiu pentru Democrație. Decernat de Rațiu Family Charitable Foundation, Londra și Centrul Rațiu pentru Democrație, Turda în parteneriat cuWoodrow Wilson International Center for Scholars, Washington, D.C., premiul aduce vizibilitate și recunoaștere internațională ideilor și realizărilor activiștilor pentru democrație din întreaga lume. Ceremonia de decernare va avea loc în luna ianuarie la Berlin.
Născut în 1957, Ai Weiwei este artist. În prezent locuiește și lucrează în Beijing. Ca activist atrage atenția asupra încălcării drepturilor omului, ca artist extinde definiția artei pentru a include noi forme de angajare socială.
De la spargerea unei vaze antice la recitarea numelor copiilor morți datorită neglijenței guvernamentale, acțiunile dramatice ale lui Ai Weiwei subliniază distanța intre realitate și ideal în societatea chineză. Este unul dintre primii artiști contemporani care folosește social media – în special Twitter și Instagram- ca unele dintre mediile sale principale. Unele dintre cele mai recente lucrări ale sale sunt acțiuni simple de conștientizare ale crizei umanitare. La o scară tot mai mare, eforturile umanitare ale lui Ai Weiwei se îndreaptă spre cei care trăiesc în sărăcie și opresiune, lipsiți în alte condiții de o voce.
Propria experiență a încarcerării, interogatoriului și supravegherii se află la baza interesului de a portretiza dizidenți din întreaga lume. În 2014, când îi era interzis să părăsească China, a creat Trace, o instalație ce prezenta portretele a 176 de persoane deținute, aflate în exil sau refugiate politic datorită acțiunilor, credinței sau afilierii lor. Întrega lucrare era construită din cuburi Lego.
Human Flow (2017) este filmul călătoriei conduse de Ai Weiwei pentru a da migrației masive o expresie vizuală. Documentarul reliefează, pe de o parte, dimensiunea crizei refugiaților și, pe de altă parte, impactul profund asupra oamenilor. Filmat pe parcursul unui an în 23 de țări, filmul urmărește firul unor povești urgente întinse de-a lungul mai multor țări precum Afganistan, Bangladesh, Franța, Grecia, Germania, Irak, Israel, Italia, Kenya, Mexic și Turcia. Human Flow este martorul personajelor sale și a căutării lor disperate de siguranță, hrană și justețe.
Premiul Ion Rațiu pentru Democrație a fost lansat în 2005 la Georgetown University, Washington, instituție ce găzduiește Catedra de Studii Românești Ion Rațiu. Găzduit începând cu 2006 de Woodrow Wilson Center, premiul susţine şi răsplăteşte eforturile celor care luptă pentru impunerea principiilor şi valorilor democratice în regiuni unde acestea sunt emergente sau ameninţate. Premiul reprezintă ataşamentul profund pentru democraţie al lui Ion Raţiu, prin contribuţiile sale ca politician român şi prin interesul manifestat în direcția schimbărilor democratice din întreaga lume.
Laureații anteriori sunt: Manuel Cuesta Morua (Cuba, 2016), Jamil Hasanli (Azerbaijan, 2015); Mustafa Nayyem (Ucraina, 2014), Angela Kocze (Ungaria, 2013), Aung San Suu Kyi (Myanmar, 2012), Nabeel Rajab (Bahrain, 2011), Oleg Kozlovsky (Rusia, 2010), Adam Michnik (Polonia, 2009), Eleonora Cercavschi (Republica Moldova, 2008), Anatoli Mikhailov (Belarus, 2007), Saad Ibrahim (Egipt, 2006) și Sergio Aguayo (Mexic, 2005).
Rațiu Family Charitable Foundation promovează și sprijină proiecte care contribuie la evoluţia învăţământului superior, a cercetării culturale şi istorice a României. Fundația susține societatea civilă în înțelegerea și aplicarea principiilor democratice în lume.
Centrul Rațiu pentru Democrație promovează democrația ca mod de viață, susținând valori şi comportamente asociate participării publice, dezvoltării tinerilor și aplicării practice a unei viziuni multiculturale.
Woodrow Wilson Center reprezintă expresia omagiului național adus memoriei președintelui Woodrow Wilson. Instituție cheie, Woodrow Wilson Center este un forum nonpartizan de analiză a problematicii internaționale, finanțat din fonduri publice și private, ce susține dialogul deschis și informat, precum și cercetarea independentă.
O noua editie a Evangheliei dupa Toma de Henri-Charles Puech
Evanghelia dupa Toma este una dintre cele patruzeci si noua de scrieri pe care le reunesc cele treisprezece volume descoperite din intamplare, catre 1945, in apropiere de Nag Hammadi, in Egiptul de Sus. Cele treisprezece codexuri descoperite reprezinta biblioteca unei comunitati gnostice, alcatuita in secolele III, IV sau V. Aceste codexuri contin lucrari de provenienta diversa (setiene, in marea lor majoritate, dar si valentiniene sau hermetice), redactate in mai multe dialecte copte (in principal in cel sahidic).
Evanghelia dupa Toma a facut senzatie de indata ce existenta sa a fost adusa la cunostinta publicului. Este o culegere de 114 logia sau „Rostiri” pe care Iisus le-ar fi adresat discipolului sau Toma si pe care acesta le-a pastrat secrete. Aceste „Cuvinte” atribuite lui Iisus au circulat indeosebi in mediile gnostice si maniheene. Unele se aseamana foarte bine cu enunturi din Noul Testament; altele, necunoscute, dezvaluie numeroase doctrine esoterice si teme gnostice. Analizand in profunzime tot acest curent de gandire, H.Ch. Puech ne ofera o interpretare sistematica de o mare complexitate si bogatie.
Filozof ca formatie, H.C. Puech (1902-1986) s-a orientat, sub conducerea lui Emile Brehier si a lui Leon Robin, spre studiul filosofiei grecesti, indeosebi spre neoplatonism si hermetism, dupa care interesul sau s-a indreptat spre doctrinele din perioada crestinismului timpuriu. Ulterior, ca Presedinte al departamentului de Stiinte Religioase la Ecole Pratique des Hautes Etudes, a exercitat o influenta hotaritoare in dezvoltarea considerabila pe care studiile patristice au cunoscut-o in Franta, mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Mesajul lui Nicolae Rațiu de sfârșit de an
2017 a fost un an foarte special pentru familia Rațiu, pentru prietenii noștri și pentru Fundație. A marcat 100 de ani de la nașterea tatălui nostru, fondatorului nostru care continuă să ne inspire acțiunile. Pentru unii dintre noi nu una, nu două, ci toate trei dintre acestea se aplică! Am marcat centenarul atât la Cluj, cât și la Turda, precum și în alte locuri prin expoziția itinerantă a vieții și epocii sale. În iunie la Turda două săli dedicate lui Ion și Elisabeth Rațiu au fost deschise în vechea berărie și 120 de oaspeți au cinat împreună cu ei, toastând în memoria lor. Ni s-a adresat profesorul Michael Clarke, fost director general al RUSI (Royal United Services Institute), cel mai important think tank londonez, iar trei dintre foștii laureați ai Premiului Ion Rațiu pentru Democrație au discutat despre ascensiunea populismului (și putinismului) și alte influențe nocive asupra lumii. Am primit vizita ASR Prințul de Wales care nu doar a cercetat mormintele strămoșilor noștri comuni din Teiuș, ci și centrul comunitar Fabrica de Timp Liber unde s-a interesat de activitățile pentru tineri pe care CRD le desfășoară la nivel local.
Am lansat Premiul Elisabeth Pilkington Rațiu pentru Sănătate Mintală și am continuat cu a treia ediție a Premiului Ion Rațiu pentru Jurnalism. În acest an am finalizat renovarea Morii Gaia care va completa spațiul de ospitalitate al Casei Rațiu și am refăcut design-ul cafenelei culturale La Papion – toate parte a programului de sustenabilitate derulat de CRD.
Sunt sigur că Ion Rațiu ar fi primit cu bucurie toate acestea, precum și publicarea primelor două volume ale jurnalelor sale sau digitizarea arhivei. Nu mă îndoiesc că s-ar întoarce în mormânt dacă ar vedea gravele abuzuri asupra românilor înfăptuite de coaliția de guvernare de azi. De-a lungul vieții sale Ion Rațiu a luptat și a protestat împotriva regimurilor totalitare – întâi fascismul, apoi comunismul, apoi în ultimii săi zece ani cripto – sau, mai bine zis, clepto-comunismul. Aroganța liderilor politici de azi de a-și pune salvarea pielii peste domnia legii și o putere judiciară independentă este uluitoare. Acțiunile lor sunt sfidătoare și deschid calea către o națiune în afara legii. Corupția a fost legalizată și de data aceasta românii înșiși sunt cei care au așezat România în sfera politică cleptocratică, de gangster, a influenței rusești – îmbrățișând modelul lui Putin.
Românii ar trebui să-și amintească cu rușine că în decembrie 2016 indiferența față de dreptul atât de greu obținut de a-și alege liderii politici a făcut ca doar 19% să-i aducă pe aceștia și clica lor la putere. Analiștii politici au dreptate când spun că nu doar Regele a fost îngropat ci și justiția – Regele fiind întotdeauna un simbol respectat al acesteia. În fiecare an de Crăciun, de când țin minte, Ion Rațiu și Regele Mihai vorbeau la telefon, oriunde s-ar fi aflat, discutând ceea ce fiecare vroia să transmită românilor în mesajul de anul nou. În ciuda faptului că amândoi erau foarte răbdători și moderați, nu mă îndoiesc că anul acesta ar fi discutat despre acest popor în criză și despre ce cale e mai bună de urmat. Cu siguranță nu e un moment în care să rămâi în tăcere, ci în care să te exprimi și să determini schimbarea- dar cum? Dacă nu e posibil în primă fază prin Curtea Constituțională, atunci printr-un referendum demarat prin decret prezidențial ca răspuns la protestele antiguvernamentale masive și continue? Președintele poate conta neîndoielnic pe susținerea unei majorități substanțiale.
Fără schimbare 2018 va fi cu siguranță un an dificil – marcat de exodul multora dintre cetățenii români. Aș prefera o schimbare …
