Câteva știri din lumea culturală românească (16 – 22 ianuarie 2017)

Știrile săptămânii: Euro, de Joseph Stiglitz, la Editura Publica; Program spectacole UNATC – Ianuarie 2017; Nora Iuga, Tudor Ganea şi Alex Văsieş, laureaţi ai Galei Tinerilor Scriitori, ediţia 2016; Noutate editoriala: Invataturile samanilor Peyotl, de James Endredy, la Editura Herald; În curând, la Adenium: „Crescătorul de gorile” de Roberto Arlt; Jocul celor o sută de frunze, de Varujan Vosganian, elogiat în presa de limbă germană; Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări; Revista Euphorion nr. 4/2016: Afinităţi elective: Mircea Ivănescu şi Iustin Panţa; Eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, la București; Maramureșul seduce cu sunete lumea academică internațională; 50% reducere pentru toate titlurile din Colecția Colloquium; Corzi întinse: rivalitatea dintre Björn Borg și John McEnroe.

Euro, de Joseph Stiglitz

Criza financiară globală din anul 2008 s‑a transformat pe nevăzute în „criza euro” din 2010. Zona lumii care a declanșat revoluția industrială ce a condus la schimbări fără precedent ale standardelor de viață din ultimele două secole, a experimentat o perioadă de cvasistagnare.

În Euro, economistul și laureatul Premiului Nobel, Joseph Stiglitz susține că, în ciuda faptului că moneda euro trebuia să acționeze ca o pârghie care să unească Europa și să aducă prosperitate, aceasta a făcut exact contrariul, iar criza a scos la suprafață defectele euro. Mandatul limitat al Băncii Centrale Europene de a ținti doar inflația explică modul în care politicile aplicate în țările lovite de criză au accentuat și mai mult greșelile proiectului monedei unice.

Întrebarea care se pune este: poate fi salvat euro?

Autorul demontează opinia consensuală predominantă, contrazicând susținătorii austerității și oferind o serie de planuri care pot salva continentul european de continuarea devastării, și subliniază trei moduri posibile de a merge mai departe: reforme fundamentale ale structurii zonei euro și ale politicilor impuse țărilor membre; oprirea bine controlată a experimentului euro; un sistem nou și îndrăzneț, denumit „euro flexibil”.

Joseph Stiglitz este economist, laureat al Premiului Nobel și autor a mai multor bestselleruri, dintre care trei au fost publicate deja în Co-lecția de economie a editurii noastre. Este profesor la Universitatea Columbia și locuiește la New York.

Program spectacole UNATC – Ianuarie 2017

23 ianuarie – spectacol „Idiotul” după F.M. Dostoievski, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor, Sala O. Cotescu

23 ianuarie – spectacol „Mizerabilii” după V. Hugo, ora 19:00, UNATC – Sala Atelier

25 ianuarie – spectacol „Furnici” de Aldo Nicolaj, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala Ion Cojar

26 ianuarie – spectacol „Furnici” de Aldo Nicolaj, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala Ion Cojar

26 ianuarie – spectacol „Ivanov” de A.P. Cehov, ora 19:00, UNATC – Sala Atelier

27 ianuarie – spectacol „Furnici” de Aldo Nicolaj, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala Ion Cojar

27 ianuarie – spectacol „Film” de Annie Baker, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala O. Cotescu

28 ianuarie – spectacol „Ei și?”, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala O. Cotescu

29 ianuarie – spectacol „Furnici” de Aldo Nicolaj, ora 19:00, Palatul Național al Copiilor – Sala Ion Cojar

29 ianuarie – spectacol „Ivanov” de A.P. Cehov, ora 19:00, UNATC – Sala Atelier

Notă: În programul spectacolelor pot interveni modificări. Pentru actualizare, urmăriți http://unatc.ro/evenimente/​​​​​​. Intrarea la toate spectacolele este gratuită. 

Nora Iuga, Tudor Ganea şi Alex Văsieş, laureaţi ai Galei Tinerilor Scriitori, ediţia 2016

Duminică, 15 ianuarie, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului 2016 şi-a desemnat cîştigătorii. Nora Iuga, Tudor Ganea şi Alex Văsieş se află printre laureaţii din acest an ai Galei.

Juriul a fost format din tinerii critici literari Bianca Burţa-Cernat, Andreea Răsuceanu şi Cosmin Borza.

Premiul „Cartea de Poezie a anului 2016” i-a fost acordat Norei Iuga pentru volumul ascultă cum plîng parantezele, apărut la Editura Cartea Românească.

Alex Văsieş a fost desemnat „Tînătul poet al anului 2016”, pentru volumul Instalaţia, apărut la Editura Cartea Românească.

Premiul „Tînărul prozator al anului 2016” i-a fost acordat lui Tudor Ganea pentru romanul Cazemata, publicat la Editura Polirom.

Rita Chirian a fost desemnată „Tînărul Scriitor al anului 2016”, pentru volumul Casa fleacurilor, apărut la Casa de editură „Max Blecher”.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a PEN Club. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, printre care: Vina  nu e a mea (1968); Captivitatea cercului (1970; retrasă din librării şi biblioteci, avînd interdicţie de publicare timp de şapte ani); Opinii despre durere (1980); Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000); Piaţa cerului (1986); Dactilografa de noapte (1996, 2010); Spitalul manechinelor (1998, 2010); Autobuzul cu cocoşaţi (2001, 2010); Petrecere la Montrouge (2012); cîinele ud e o salcie (2013); ascultă cum plîng parantezele (2016). Volume de proză şi poezie traduse în străinătate: romanele Sexagenara şi tînărul (în Germania, Spania, Italia, Franţa, Slovenia, Bulgaria), Săpunul lui Leopold Bloom şi Hai să furăm pepeni (în Bulgaria) şi volumele de poezie Capricii periculoase (antologie, în Germania şi Slovenia), Autobuzul cu cocoşaţi şi Poem de octombrie (în Germania), Inima ca un pumn de boxeur (în Franţa), O inimă venind pe picioroange (în Elveţia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc.

În 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În 2014 a avut loc premiera documentarului Aici Nora Iuga (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Românesc Docuart), în regia lui Vlad Rotaru. În 2015 a fost decorată cu ordinul „Crucea de Merit” în grad de cavaler, la recomandarea preşedintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck.

În noul său volum de versuri, ascultă cum plîng parantezele, Nora Iuga şi-a dorit să se exileze între paranteze drepte, ca un adaos necesar la titlul-propoziţie imperativă, pentru ca plînsul din interior să se facă mai bine auzit.

Suprarealistă sau oniric-dadaistă, poezia de acum a Norei Iuga este prezentată printr-un fragment din Zenobia lui Gellu Naum, un text pe care poeta şi l-a apropriat în aşa măsură, încît a considerat că este singurul care îi poate recomanda noul volum.

ascultă cum plîng parantezele creează într-adevăr suspans şi dă fiori, urmînd ca finalul imprevizibil să adîncească misterul.

Alex Văsieş s-a născut pe 14 iunie 1993, la Bistriţa. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde în prezent studiază ca masterand. În 2012, a debutat cu volumul Lovitura de cap, publicat de Casa de Pariuri Literare, obţinînd Premiul USR Cluj pentru debut.

O actualizare a puterii și frumuseții memoriei, care fixează adîncimea și imaginile unui limbaj al dispariției. Un inventar al substituirilor, transpus într-un discurs autoreferențial și tehnologic, dar și o meditație asupra nostalgiei, asupra liniilor de fugă care pot distorsiona modelul, insinuîndu-se ca forme aparent distincte, particulare spre o afectivitate păstrată în permanență drept reper inevitabil.

Instalaţia este o carte despre sfîrșitul copilăriei, despre adolescență și despre dragoste.

Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) a absolvit în 2008 Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi este arhitect. În clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus locul I la un concurs de proză între liceele din Constanţa, la care fusese înscrisă fără ştirea lui de către profesorul său de limba şi literatura română. De atunci a început să scrie – în special povestiri – şi nu s-a mai oprit timp de 15 ani. În toată această perioadă a fost însă unicul său cititor şi critic. În 2015 participă la un curs de creative writing ţinut în tandem de Florin Iaru şi Marius Chivu, care îi apreciază prozele şi îi dau încredere în scrisul său.

Aşa ia naştere proiectul unui volum de proze scurte a căror acţiune se desfăşoară în cartierul constănţean Faleză-Nord, dar care devine în fapt un roman scris pe nerăsuflate: Cazemata.

Mohorîtă, ameninţătoare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemată germană stă încă în picioare pe faleză. Un tînăr marginal ce-şi duce veacul prin tunelele despre care se spune că o leagă de mare e găsit fără viaţă pe cupola ei, cu trupul brăzdat de tăieturi. Trei muncitori de pe şantierul unui bloc ce urmează să fie înălţat peste cazemată dispar fără urmă unul după altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat în zonă pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghiţa realităţii mizere a unui mic cartier de la malul mării, tînărul poliţist descoperă o lume fabuloasă, populată de personaje ca Olube, Borhot, Liţoi, Baban, Turcoaica, femeia fără vîrstă, sau Coco, proxenetul fără buze. Poveştile lor fantastice conturează treptat istoria bătrînei fortificaţii, asupra căreia pare să plutească un blestem şi a cărei influenţă asupra lumii ce o înconjoară este departe de a fi luat sfîrşit.

Noutate editoriala: Invataturile samanilor Peyotl, de James Endredy

O rara analiza in profunzime a subtilitatilor samanismului huichol, Invataturile samanilor peyotl descrie cele cinci locuri sacre ale tribului huichol si ceremoniile lor care graviteaza in jurul plantei sacre peyotl. Invataturile huichol legate de perceptie, centrate asupra celor cinci puncte ale atentiei, ne pun in legatura cu adevarata noastra esenta si reveleaza relatia profunda dintre cosmologia huichol, gnosticism si crestinism, mai ales Isus Cristos si Fecioara Maria.

Impartasindu-si conversatiile intime si calatoriile cu samanul numit de el „Isus Peyotl”, autorul explica modul in care credintele huichol graviteaza in jurul celor cinci directii sacre, al celor cinci locuri sacre si al celor cinci puncte ale atentiei. Dupa cum explica Jesús Peyotl, cele cinci puncte ale atentiei se refera la impartirea atentiei tale, ramanand, in acelasi timp, concentrat asupra sinelui tau launtric. Chiar daca pentru majoritatea oamenilor aceasta nu este o stare de constiinta normala, cand cultivam aceste puncte ale atentiei ne descoperim adevarata esenta si ne apropiem de Dumnezeu.

James Endredy conduce ateliere in Statele Unite, Mexic si Canada, implicandu-se activ in conservarea culturilor aborigene si a locurilor acestora. De peste 25 de ani, el a invatat practici samanice de pe tot globul, locuind ani intregi cu tribul huichol din Mexic. Este autor premiat a numeroase carti, printre care Ecoshamanism, Lightning in My Blood si Earthwalks for Body and Spirit, si locuieste in Lake Tahoe, California.

În curând, la Adenium: „Crescătorul de gorile” de Roberto Arlt

Julio Cortázar: „Alaltăieri l-am terminat de recitit și azi încep paginile acestea încălzit, puțin dezolat că Arlt mi-a alunecat din mâini, odată cu ultima povestire din «Crescătorul de gorile ». M-a lăsat singur în fața foilor albe și a unei mări albastre, profunde, care nu-mi folosește la mai nimic.”

Roberto Arlt (1900‑1942), prozator, dramaturg, jurnalist și inventator, este considerat precursorul romanului modern argentinian, al teatrului social și al existențialismului. A fost obligat de vicisitudinile familiale să-și părăsească studiile și să se întrețină singur, lucrând ca ucenic de tinichigiu, docher, vânzător ambulant, ajutor de bibliotecar, mecanic. Își găsește meseria potrivită, aceea de jurnalist, la începutul anilor ’20. Printre cele mai importante opere publicate se numără romanele „El juguete rabioso” (1926), „Los siete locos” (1929), „Los lanzallamas” (1931), „El amor brujo” (1932), volumele de povestiri „El jorobadito” (1933), „Viaje terrible” (1941), „El criador de gorilas” (1951), „Regreso” (1972), piesele de teatru „El humillado” (1930; un capitol din „Cei șapte nebuni”), „Trescientos Millones” (1932), „Saverio el cruel” (1936), „El fabricante de fantasmas” (1936), „África” (1938), „La isla desierta” (1938), „La fiesta de hierro” (1940), „El desierto entra en la ciudad” (1952).

Pentru prima oară în limba română, „Crescătorul de gorile” („El criador de gorilas”) reprezintă o fascinantă și neașteptată antologie de povestiri „africane”, narate însă de o voce occidentală. După succesul uriaș al rubricii „Aquafuertes porteñas” („Acvaforte din Buenos Aires”) din ziarul argentinian „El Mundo”, Roberto Arlt pleacă în Spania, în februarie 1935, în căutare de noi surse de inspirație pentru articolele sale (rezultând seria „Aquafuertes españolas”, la fel de bine primită de către public), extinzându-și apoi călătoria spre orașele Tanger, Tetuán și Ceuta din nordul Africii. Descoperă aici o lume fascinantă care, la numai 4 ore distanță de Spania, păstrează obiceiuri medievale, unde „trăiește o mulțime compactă și pitorească, materialistă, poetică, necruțătoare și cu porniri de ciudată generozitate” („Ediciones del Viento”). Misterioase ori pline de cruzime, dar și amuzante, povestirile inspirate din această experiență marocană au fost publicate în suplimentele „El Mundo Argentino” și „El Hogar” în 1936, apoi reunite în volum în 1941 și constituie un capitol distinct al operei arltiene, semnătură care a influențat semnificativ literatura sud-americană a secolului XX.

Volumul va apărea în colecția Universalis, care cuprinde traduceri de poezie și proză din literatura universală. Volumele sunt selectate ținând cont de deviza sub care se desfășoară activitatea Adenium în fiecare zi: „Un exercițiu al excelenței”.

Jocul celor o sută de frunze, de Varujan Vosganian, elogiat în presa de limbă germană

Povestirea Jocul celor o sută de frunze, de Varujan Vosganian, a fost elogiată în presa de expresie germană.

Jocul celor o sută de frunze face parte din volumul omonim al lui Varujan Vosganian – apărut la Polirom în anul 2013, și în format digital – și a fost publicată de curînd la editura vieneză Zsolnay, în traducerea lui Ernest Wichner, fiind prezentată cititorilor ca roman.

Cîteva extrase din presa de limbă germană, mai jos:

Berliner Zeitung: „Jocul celor o sută de frunze este o carte fascinantă și care reconfirmă, după Cartea șoaptelor, valoarea autorului. Romanul își datorează farmecul magiei personajelor și întîmplărilor”.

Deutschlandfunk Büchermarkt: „Un roman de doar două sute de pagini, dar o mare operă literară. Un lucru este sigur: Jocul celor o sută de frunze este o carte după citirea căreia lumea arată puțin altfel.”

Literaturkritik: „După Cartea șoaptelor, marea epopee a armenilor, Jocul celor o sută de frunze cristalizează o mare parte din istoria recentă a României”.

Radio Bavaria: „ Ca și în Cartea șoaptelor, Varujan Vosganian își încîntă cititorul cu limbajul său în același timp poetic și laconic. Cu Jocul celor o sută de frunze, Varujan Vosganian a ridicat un adevărat monument literar.”

Erasmus Büchercafé: „Un roman despre umanitate și puterea de a supraviețui,  despre trauma schimbărilor politice din România.”

Der Bund: „Deși o atmosferă întunecată, apăsătoare domină romanul, el este, în același timp, impregnat de poezie și imaginație, precum venele de aur în stîncă neagră. Iarăși și iarăși, cititorul se bucură de  calitatea dialogurilor și spiritul viu al personajelor”.

SWR 2 (Südwesten Radio 2): „Vosganian este o voce foarte specială în literatură. Foarte poetică, narațiunea sa este, pe rînd, magică, metaforică, laconică și comică, profund tristă și înțeleaptă, derulîndu-se ca un basm.”

Badischen Zeitung:  „Ceea ce se desfășoară în fața ochilor noștri, prin Jocul celor o sută de frunze, este plin de sofisme magice, imprevizibil și antrenant, ca o mare rețea subterană de rădăcini emițînd imagini halucinogene ce se ridică direct în inimile noastre.”

Literatour: „ Aceasta nu este doar povestea unei generații și nu doar a românilor, ci a tuturor celor care s-au confruntat, în Europa de Est, ca adulți, cu evenimentele din jurul anului 1990… O responsabilitate vine pentru cititorul acestei lecturi provocatoare. El trebuie să spună mai departe această poveste.”

Fixpoetry: „Metaforele, spre deosebire de oameni, nu pot fi încătușate” se spune undeva în Jocul celor o sută de frunze, și acesta poate fi motto-ul romanului. Cartea ne vorbește despre marile teme ale vieții și morții, ale fericirii, despre teama unui popor de a-și pierde, în vremuri tulburi, identitatea.

Frankfurter Rundschau: După strălucitorul debut în Germania cu Cartea șoaptelor, Vosganian ne propune acum povestea întregii generații a celor care s-au confruntat cu revoluțiile Europei de Est. Dacă acele evenimente au fost o fericire sau o neșansă rămîne neclarificat. Cei trei eroi, avînd parcă fiecare ceva dintr-un alter ego al autorului, vorbesc cu înțelepciune despre diferența dintre uitare și răzbunare, despre moarte, trecut și viitor. Dar se pare că înțelepciunea, ea singură, nu ajunge.”

Tages-Anzeiger: „ Cu Cartea șoaptelor Vosganian a avut un mare succes internațional. Noul roman e mai mult decît o Carte a șoaptelor, e elegia unei întregi generații pierdute.”

Volumul Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri a fost nominalizat la Premiile Radio România Cultural şi la Premiile revistei Observator cultural, ediţia 2014. De asemenea, volumul a fost nominalizat de către Uniunea Scriitorilor din România la premiul „Cartea Anului” 2013, secțiunea Proză, însă autorul s-a recuzat de la selecția finală, avînd în vedere calitatea sa de prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Volumul a mai apărut de curînd și în Bulgaria, la Editura SONM.

Jocul celor o sută de frunze este inițierea în realismul magic al unei Cărți a șoaptelor a poporului român. Cele șase povestiri ale volumului vorbesc despre neliniștile, căutarile și incertitudinile noastre, despre atîtea traume încă nevindecate. Jocul celor o sută de frunze ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăsește în prezentul și chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decît o reîntoarcere în trecut.

Varujan Vosganian s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – Şamanul albastru (1994), Ochiul cel alb al reginei (2001), Iisus cu o mie de braţe (2005) –, precum şi volumul de nuvele Statuia comandorului (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

La Editura Polirom a mai publicat Cartea șoaptelor (Polirom, 2009, 2012), un volum distins cu numeroase premii și care a fost declarat bestsellerul anului 2013 în Armenia, dar și romanul Copiii războiului (2016).

Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări

Centrul Rațiu pentru Democrație anunță deschiderea nominalizărilor pentru Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism. Lansat în 2015, Premiul Ion Raţiu pentru Jurnalism promovează şi încurajează jurnalismul de investigație.

Prin acordarea acestui premiu, Centrul Raţiu pentru Democraţie îşi propune să ducă mai departe şi să întărească valorile democratice promovate de Ion Raţiu (1917-2000), „cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut niciodată”.

Nominalizările sunt făcute de Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, laureații anteriori (Cătălin Tolontan, Emilia Șercan) și reprezentanți ai Departamentelor/Facultăților de Jurnalism. Juriul este format din membrii Consiliului Director al CRD care aleg un singur nume din lista propusă.

Premiul se acordă anual în cadrul Rațiu Friends & Family Weekend, eveniment ce marchează ziua de naștere a lui Ion Rațiu – dedicat discuțiilor și viziunii comune asupra democrației- pentru acest motiv adunându-se la Turda, orașul natal al omului de stat, membri ai familiei și prieteni ai CRD.
Apelul la nominalizări deschide evenimentele dedicate centenarului nașterii lui Ion Rațiu (n.6 iunie 1917). CRD vă invită să aflați mai multe informații legate de acestea urmărind #ratiu100 pe rețelele de socializare.

Data de 17 ianuarie 2017 marchează, de asemenea, 17 ani de la trecerea în neființă a lui Ion Rațiu. Conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost adus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal. Fiul său Nicolae Rațiu a scris un emoționant elogiu pentru înmormântare, din care cităm un fragment:

“Până în ultimul moment, viața a fost pentru el o extraordinară și incredibilă aventură. A trăit bine și a fost conștient de asta. A avut o viață care pe mine, ca fiu al lui, m-a făcut mândru și cred că și pe el l-a făcut să se simtă la fel. Amintirea lui se va estompa, dar nu va dispărea niciodată. A crezut în ceva foarte special din inimile oamenilor. Era uşor să îl iubeşti. A fost un om tolerant… un om care a atins sufletele românilor pentru totdeauna… a fost un bun român.”

Revista Euphorion nr. 4/2016: Afinităţi elective: Mircea Ivănescu şi Iustin Panţa

Cel de-al patrulea număr din 2016 an al revistei Euphorion propune dosarul „Afinităţi elective: Mircea Ivănescu & Iustin Panţa” ce a constituit şi tema celei de-a XV-a ediţii a Colocviului Naţional „Zilele Poeziei Iustin Panţa”, organizat la Sibiu la mijlocul lunii noiembrie.

Ediţia din 2016 a Colocviului nu a fost dedicată nu doar lui Iustin şi operei sale, cum se întâmplă de obicei (fără însă a ocoli, de-a lungul anilor scurşi de la moartea sa, teme majore privitoare la literatura noastră), ci şi lui Mircea Ivănescu, sub un generic simplu, aflat într-un perfect echilibru, acela al relaţiei maestru – discipol, sau, dacă vreţi, al afinităţilor elective în cazul celor doi poeţi. De fapt, relaţia de natură spirituală dintre cei doi scriitori cam în acest fel a şi evoluat, de la stadiul de învăţăcel al lui Iustin, copleşit la început de statura poetică a maestrului Ivănescu (îmi amintesc că unii dintre numeroşii vizitatori ai lui M. I. i se adresau acestuia cu acest înalt apelativ, aspect care nu-i plăcea deloc inventatorului lui ”mopete”), devenit apoi principal adept al ”şcolii de gândire” ivănesciene, iar apoi egal al acestuia, cât se putea ca cineva să fie egalul unui om şi unui scriitor de o absolută originalitate şi înălţime spirituală (am spus odată, într-o anumită conjunctură, că am avut fericirea, în această viaţă, să cunosc doi oameni cu adevărat mari, Mircea Ivănescu şi Nicolae Balotă, şi amintesc asta acum pentru că mi-am amintit de întâlnirea celor doi, când Balotă l-a vizitat pe Ivănescu acasă, în 2007), lucru demonstrat şi de ”romanul rusesc” în versuri pe care Mircea Ivănescu şi Iustin Panţa l-au scris împreună.

Odată cu acest număr anunţăm noua variantă a site-ului revistei Euphorion: www.revista-euphorion, unde găsiţi toate materialele publicate în numărul 4/2016 al revistei.

Concepţia grafică şi coperta acestui număr sunt realizate de Dan Păun.

Revista poate fi descărcată la acest link

Eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, la București

Marți, 24 ianuarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc un eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, volum aflat în topul vînzărilor Editurii Polirom la Salonul Internațional de Carte Gaudeamus, ediția 2016.

Lectură, discuție & prezentarea ilustrațiilor din volum

Participă:

Veronica D. Niculescu, traducătoarea volumului

Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”

Moderează: Emanuela Ignățoiu-Sora

Unul dintre evenimentele editoriale ale anului 2016, volumul Scrisori către Vera a apărut în colecția „Biblioteca Polirom. Seria de autor Vladimir Nabokov” și este disponibil și în format digital.

„Pentru Nabokov proza este totul, ea este profunzimea, energia divină.” (The New York Times)

„Aceste scrisori cuprind cele mai emoţionante pasaje pe care le va scrie vreodată Nabokov, pline de viziuni cînd impresioniste, cînd extrem de detaliate asupra lumii înconjurătoare, pe care o zugrăveşte ca fiind dureros de frumoasă. Nabokov cel din acest volum e un scriitor care îşi face o misiune din a-şi convinge cititoarea să coboare de pe terasa de la ultimul etaj arătîndu-i splendoarea lumii care a încetat cumva să mai fie o sursă de încîntare.” (The Times Literary Supplement)

„Nuanţate de o imediateţe senzuală a detaliului, Scrisorile sînt mărturia extazului… Ele dezvăluie un Nabokov de o inteligenţă sclipitoare, cu un dar aparte pentru critică la obiect şi o fascinaţie pentru ceea ce se situa în afara culturii sale – fie că era vorba de autobuzele Greyhound din Massachusetts sau de metroul din New York. Acum, probabil pentru prima oară, autorul rus se iveşte limpede din umbrele biografilor săi.” (The Observer)

Vladimir Vladimirovici Nabokov (1899-1977) s-a născut la Sankt-Petersburg. În 1919, din cauza situaţiei politice din Rusia, familia sa a fost nevoită să emigreze. Nabokov a studiat limbile slave şi romanice la Trinity College din Cambridge (1919-1922), apoi a locuit la Berlin (1923-1937) şi la Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, în rusă, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme şi cîteva drame. Din seria rusă a scrierilor lui fac parte romanele Masenka (1926), Rege, damă, valet (1928), Apărarea Lujin (1930), Ochiul (1930), Glorie (1932), Un hohot în beznă (1932), Disperare (1934), Invitaţie la eşafod (1938). După stabilirea în Statele Unite, îşi începe strălucita carieră de romancier în limba engleză şi publică Adevărata viaţă a lui Sebastian Knight (1941), Blazon de bastard (1947), Lolita (1955), Pnin (1957), Foc palid (1962), Ada sau ardoarea (1969), Lucruri transparente (1972), Priveşte-i pe arlechini (1974). În 2009 a apărut postum Originalul Laurei.

Maramureșul seduce cu sunete lumea academică internațională

The Deep Sound of Maramures, un proiect care integrează, în structuri artistice contemporane, cercetări antropologice din aria acustică tradițională, va fi prezentat publicului larg, în cadrul unei transmisii online din Vișeul de Sus, un eveniment realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, care se va bucura de recenzia specială a profesorului Ricardo de  Ostos, arhitect experimentalist din Londra. Organizat de Centrul Cultural Social din Viseu, Asociația AsCult din Baia Mare, CFF Vișeu de Sus și Asociația Vasile Tomoiagă,  proiectul propune o abordare hibridă interdisciplinară, fiind un mod insolit de prezentare a unor studii academice: selectate dintr-o infinită plajă a posibilelor zgomote naturale, sunetele capătă înțelesuri noi, găsindu-și un loc inedit în cea mai accesibilă zonă a ariei acustice, muzica. Prezentat în premieră la Haga, apreciat la Paris și, la finalul anului trecut, într-o transmisie duplex între Baia Mare și Sociology State University din New York, proiectul The Deep Sound of Maramures este, în egală măsură, o provocare pentru lumea muzicală, adăugând legende și o reinterpretare inedită celui mai pur stil electro contemporan.

Concertul va fi disponibil online publicului larg sâmbătă, 28 ianuarie, începând de la ora 18.00, pe patru platforme diferite: youtube.com, Live.ly (musical.ly), Facebook Live și Snapchat Live Stories.

Proiect de promovare regională prin cultură, transmisia „The Deep Sound of Maramures” din 28 ianuarie va fi gazduită de CFF Vișeul de Sus, un eveniment organizat de Centrul Cultural Social, AsCult – Asociația pentru Cultură și Civilizatie și Asociația Vasile Tomoiagă. Concertul, un concept nou, interdisciplinar, care combină multiple elemente, de la spectacolul audiovizual, la secvențe de film documentar, muzică electro experimentală şi o cercetare etno-antropologică despre cultura veche maramureşeană, include intervenții ale unor iluștri artiști etnologi, printre care ilustrul instrumentist Ștefan Andreica, din Vișeul de sus, și dansatorii “Ansamblul Maramureșului”, condus de doctor Anuța Pop. Evenimentul va avea loc în incinta CFF Viseu de Sus, unde poate fi găsită faimoasa mocăniță din Valea Vișeului, una dintre cele mai importante valori culturale și tehnice naționale, fiind vorba de ultima locomotivă cu abur din lume care circulă pe o cale ferată forestieră. Mocănița a funcționat fără întrerupere începând din 1932, anul în care a fost inaugurată șina, o linie cu ecartament îngust, făcută după modelul austro-ungar.

Evenimentul se poate urmari on-line:

https://www.facebook.com/thedeepsoundofmaramures/

https://www.facebook.com/ansamblul.maramuresul?fref=ts

https://www.youtube.com/user/tomoiagafilm

Antropologul Peter Gate, compozitor și muzician experimentalist, autor al unui proiect muzical unic, și-a asumat misiunea de a promova conceptul de cultură experimentală, o formulă bazată pe creativitate și valoare. Îl secundează Ștefan Andreica, instrumentist născut în Vișeu, un virtuoz al muzicii tradiționale curate, specialist în câteva instrumentele de suflat, de la taragot și fluier, până la flaut sau saxofon. Ștefan Andreica, faimos pentru valoarea autentică a muzicii sale, a fost aplaudat, de-a lungul timpului, în Ucraina, Franța sau Italia. Dincolo de sunetul tradițional, Ștefan Andreica este un artist cu o uriașă deschidere către muzică contemporană, adaugând un viguros filon etno celor mai sofisticate acorduri de jazz european sau experimentând cu succes cele mai pure secvețe ale muzicii de avangardă.

„Compozițiile incluse pe albumul The Deep Sound of Maramures amestecă diverse dispoziții audio, de la  ambiental, la dancefloor trance, cu un traseu premeditat al fiecarei piese, care crește în mod organic, pornind de la un sunet “găsit” în mediul său natural. Petru a înregistrat diverse sunete din natură, pe care le-a înglobat în fundația unei piese muzicale, refuzând insistent remixuri-urile specifice muzicii pop, unde printr-un sampling simplist pot fi construite piese ușor identificabile pentru urechea ascultătorului. Petru construiește strat peste strat, Sunetul Profund al Maramureșului, un proiect care-i permite zonei să își cânte propria muzică, printr-o abordare antropologică și etnografică”

Prof. Lee Blackstone,

Sociology State University New York

The Deep Sound of Maramures – curs universitar la New York. Antropologia sunetului, un proiect amplu de cercetare condus de Petru Pap, a fost lansat în urmă cu cinci ani și, între timp, a atras atenția lumii academice, atât celei românești, cât și celei internaționale. Cercetarea a pornit de la studiul sunetului în general, în forma cea mai evoluată a plajei auditive, o bătaie într-un lemn, o crenguță care se rupe și alte structuri acustice considerate identitare, în măsura în care devin mentale dacă o comunitate este expusă la ele într-un interval considerabil de timp. Acest proiect de cercetare academică are nevoie și de un vehicul de popularizare, o zonă care să se numească muzică și să fie accesibil unui public larg, spune Petru Pap, prin urmare conferințele care prezintă partea academică a proiectului sunt urmate de concerte. Ideea a fost suficient de apreciată încât să atragă atenția comunității științifice internaționale. Printre cei care s-au implicat în cercetările lui Petru Pap se numără profesorul Lee Blackstone, de la catedra de antropologie a Sociology State University din New York, care a inclus aceste cercetări în propriul studiu tematic și, totodată, a lansat un curs cu acest nume, The Deep Sound of Maramures, la Universitatea din New York.

“Scriu despre munca lui Petru Pap, care este în egală măsură antropolog și muzician experimentalist. L-am contactat pentru proiectul meu academic, intitulat “Viitorul trecutului este azi: O examinare sociologică a muzicii și a identității românești”, iar Petru mi-a oferit o perspectivă unică asupra muzicii contemporane românești. Proiectul The Deep Sound of Maramures mi-a atras atenția inițial prin prezentările video disponibile online, care combină o estetică actuală, plină de geometrii neobișnuite generate pe calculator, cu secvențe ale ruralului maramureșean. Misterul acestora a fost accentuat de muzică: atmosfera audio creată de Petru este însuflețită în ritmuri pulsante și calme în același timp, elementele electronice se avântă în spațiu și în afara lui. Pianul acustic și vocile din mediul rural maramureșean înnobilează o muzică menită să evoce un spirit particular: acela al legendarei regiuni a Maramureșului.

Prof. Lee Blackstone,

Sociology State University New York

“Proiectul experiment The Deep Sound of  Maramures revalorifică structuri de sunete vechi maramureșene și le reașează într-o perspectivă socio-culturală nouă, printr-o abordare experimentală. Inițiativa vine într-un context în care cultura în general, și cultura românească în particular, trebuie să confirme și să reconfirme un rol major într-o cultură cu necesități permanente de revigorare. Proiectul propunere și un format cu totul inedit în ceea ce privește “livrarea” unui produs muzical, respectiv Live event-ul transmis online. Anul acesta, proiectul urmează să fie prezentat în cadrul unui turneu în cateva locații din Statele Unite ale Americii și Canada și exista discuții pentru realizarea unui Live event cu China”, spune antropologul Petru Pap.

50% reducere pentru toate titlurile din Colecția Colloquium

În perioada 19-31 ianuarie 2017, Adenium oferă o reducere de 50% pentru orice volum din colecția Colloquium comandat de pe site-ul editurii: http://bit.ly/2dI5bCd

Colecția Colloquium se conturează ca un proiect ale cărui obiective sunt să prezinte ORIGINAL, să provoace ESENȚIAL și să promoveze UNIVERSAL cultura social-politică din spațiul românesc. Cărțile din această colecție se adresează specialiștilor și studenților din această arie academică, precum și tuturor celor interesați de înțelegerea conceptelor subsumate demersurilor cu privire la politic și a mecanismelor ideologice și instituționale ce asigură funcționalitatea politicii. Totodată, colecția își propune deschideri epistemologice spre zonele teoretice și discursive aflate în conexiune cu spațiul politic, așa cum sunt sociologia, antropologia, relațiile internaționale și studiile europene, studiile de securitate, jurnalismul și științele comunicării. Sunt încurajate, în acest sens, atât demersurile de natură normativă, cât și cele de factură empirică, în ideea configurării unui dialog democratic între reprezentanții comunității academice și specialiștii în științe sociale și politice, pe de o parte, și profesioniștii diverselor arii de competență din spațiul socio-politic, jurnaliști, comentatori și analiști politici, precum și publicul larg, pe de altă parte.

Colecția Colloquium este coordonată de Emanuel Copilaș.

Colegiul științific este format din: Dan Pavel, Aurelian Crăiuțu, Sorin Bocancea, Sabin Drăgulin, Sergiu Gherghina, Ruxandra Ivan, Sergiu Mișcoiu, Michael Shafir, Silviu Rogobete, Robert Reisz, Vladimir Pasti, Ovidiu Gherasim-Proca, Gabriel Bădescu și Adrian Paul Iliescu.

În perioada 19-31 ianuarie 2017, Adenium oferă o reducere de 50% pentru orice volum din colecția Colloquium comandat de pe site-ul editurii: http://bit.ly/2dI5bCd

Pentru a putea comanda de pe site-ul Adenium va trebui să vă creați un cont și apoi să puneți în coșul virtual cărțile care vă interesează. Alegeți modalitatea de livrare și finalizați comanda.