• Romanul Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich este o imagine a contrastelor: fascism si libertate, arta si uniforme, integritatea umana aflata la limitele rezonabilului.
Kjell Espmark atinge coardele dramei si ale comediei umane intr-o carte tulburatoare despre viata unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Saptamina acesta, in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”, apare in traducere romanul Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich al romancierului suedez Kjell Espmark.
Aparut in 2004, la Stockholm, si publicat ulterior in Ungaria, Franta si Spania, cartea nu este o simpla monografie despre Bela Bartok si cu atit mai putin un documentar. Povestea pe care scriitorul suedez o tese in jurul lui Bartok este chiar curgerea fireasca – uneori navalnica, alteori bulversata de episoade tragice – a vietii unui artist european confruntat cu ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Oriunde se va afla artistul – in partea noastra de Europa, pentru a culege muzica in satele unguresti, romanesti sau slovace, ori in universitati si sali de concerte din Statele Unite –, militantismul sau civic va fi mereu calauzit de „ideea fraternitatii popoarelor”. Confruntarea dintre Bartok si Goebbels, moment de mare tensiune epica, ii ofera lui Espmark inca un prilej de a-si exersa abilitatile de introspectie psihologica pe care si le-a manifestat admirabil in intreaga opera romanesca.
„Adormind in compartimentul sau din trenul cu care traversa intunericul tarii aflate sub stapinirea cizmelor militare, Bartok a avut un vis. Un vis atit de intens, incit a reusit sa intreaca realitatea, ca forta si stralucire. Un vis pe care il rememoreaza, punct cu punct, incercind sa-i deslusească intelesul.” (Kjell Espmark)
„Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich este un tur de forta, cerind nu numai pricepere scriitoriceasca, ci si spiritul unui istoric, psiholog, muzicolog, umanist, umorist si satirist. Espmark este un desavirsit purtator de cuvint pentru valorile civilizatiei, iar aceasta explorare, bine argumentata si amplu orchestrata, a mintii protagonistului este aproape ca o partitura muzicala, asa cum ar fi putut-o compune Bartok insusi.” (Swedish Book Review)
Kjell Espmark s-a nascut la Stromsund, Suedia, in 1930. Poet, romancier si critic literar de renume international, a debutat in 1956, cu volumul de poeme Uciderea lui Benjamin, in timp ce era student la Universitatea din Stockholm. I-au urmat de-a lungul timpului alte treisprezece volume de poezie, dintre care amintim Lumea vazuta prin obiectivul aparatului de fotografiat (1958), Microcosmos (1961), Incercari de viata (1979), Semnele Europei (1982), Masa secreta (1984), Cind drumul se intoarce (1992), Cealalta viata (1998), Cei vii nu au morminte (2002), Calea Lactee (2007). Din 1980 se dedica romanului. Cele sapte volume ale ciclului romanesc Vremea uitarii (1999) au in centru Suedia contemporana, temerile si decadenta unei societatii privite prin prisma unor protagonisti din medii sociale diferite. Apreciat critic literar si profesor de teoria literaturii la Universitatea din Stockholm, Kjell Espmark devine membru al Academiei Suedeze, in 1981, si al Comitetului Premiului Nobel pentru Literatura. Celebra sa carte Premiul pentru literatura: un secol cu Nobel (2001) este o istorie a redutabilei institutii suedeze. I s-au decernat numeroase distinctii, printre care: Premiul Ovralid (1974), Premiul Belman (1985), Premiul Kellgren (1998), Premiul Transtromer (2010). Dintre volumele sale, in romaneste i-a aparut pina in prezent romanele Uitarea (2003) si Calatoria lui Voltaire (2006).
Bela Bartok contra celui de-al Treilea Reich – traducere de Angela Martin
152 p., 19,95 lei
