Fascinantă și chinuitoare, iubirea își face loc în viața fiecăruia dintre noi la un moment dat. Aproape nimeni nu are puterea să îi scape, iar artiștii, scriitorii, muzicienii sau oamenii politici nu fac excepție. Am ales câteva volume care prezintă unele dintre marile iubiri ale lumii literare și artistice într-o lumină nouă și care dezvăluie fațete deseori necunoscute ale vieții protagoniștilor. Abordând stiluri și momente diferite ale istoriei culturale, combină realitatea cu ficțiunea și oferă cititorului texte valoroase nu numai din punct de vedere literar, ci și socio-cultural.
1. „Patul Fridei”, de Slavenka Drakulic
Editura Pandora M, București, 2022
Traducere: Octavia Nedelcu
Magdalena Carmen Frida Kahlo y Calderón s-a născut pe 6 iulie 1907, în Coyoacán și toată viața susținut că s-ar fi născut pe 7 iulie 1910, deoarece dorea ca nașterea sa să coincidă cu Revoluția Mexicană. Pactul cu Moartea o condamnă la o viață de coșmar, în urma unui accident tragic, și, în ciuda zâmbetelor, hora chinurilor începe odată ajunsă în intimitate. Slavenka Drakulic explorează în roman viața uneia dintre cele mai excentrice artiste ale lumii, îmbinând excelent realitatea cu amintirile Fridei și cu viața interioară a artistei, pe care o transpune în descrierea tablourilor. Rezultatul este o meditație profundă nu numai asupra durerii, dar și a naturii creativității.
Dincolo de independența afișată și asumată, Frida Kahlo este însă și o femeie extrem de sensibilă, care a suferit enorm nu numai datorită bolii, ci și datorită iubirii pentru Diego Rivera, pe care a început prin a-l admira pentru talentul artistic și a sfârșit prin a-l iubi obsesiv, dorindu-l numai pentru sine pe cel care era mai totdeauna alături de o nouă cucerire feminină. A rămas fidelă, paradoxal, în ciuda infidelităților, familiei și lui Diego, neputându-se separa niciodată total de acest monstru. O atracție bolnăvicioasă, care i-a cauzat multă nefericire și pe care nu a mai putut-o stăpâni la un moment dat.
Slavenka Drakulic mizează în cea mai mare parte pe analiza pe care și-o face Frida Kahlo însăși, combinând fiecare scenă cu ample monologuri interioare. Dramele vieții sale – dorința de iubire, experiențele aproape mortale și adulterul – funcționează ca o confirmare a existenței, toate reflectate în mod repetat în operele sale de artă. Frida s-a pictat pentru a oferi dovada că era încă în viață, supraviețuind la limită degradării fizice continue.
2. „Dora si Minotaurul. Viața mea cu Picasso”, de Slavenka Drakulic
Editura Pandora M, București, 2020
Traducere: Octavia Nedelcu
Pe lângă faptul că a fost fotograf, Dora Marr este cunoscută și ca muza lui Pablo Picasso. Volumul semnat de Slavenka Drakulic se concentrează pe întâlnirea Dorei cu Picasso, pe relația dintre aceste două personalități creative, dintre care una foarte de dominantă, dar și pe despărțirea și consecințele traumatice pentru Dora, precum și pe perioada de după relația lor intensă. Deși notițele din Caietul Negru nu au titlu, faptul că această carte ia numele unui desen al lui Picasso din 1936, Dora și Minotaurul, pare potrivit pentru că acesta simbolizează natura relației lor.
Majoritatea notelor, inspirate parțial din amintirile unor conversații cu psihanalistul Jacques Lacan – au fost scrise în 1958 și 1959. Dora Marr s-a retras din viața publică în acei ani și a dus o viață solitară în următorii patruzeci de ani, până la moartea sa.
Caietul în cauză – a fost vândut în 1999 la o licitație numită Dora’s Last Memories. După moartea proprietarului anonim, caietul a fost transferat în țara natală a tatălui Dorei; în prezent, caietul se află la Rijeka și este deținut de o cunoștință personală a Dorei. Noul proprietar a contactat-o pe Slavenka Drakulic, dar cu o singură condiție, ca numele său, precum și cel al proprietarului anterior, să rămână necunoscut publicului.
Romanul prezintă o imagine realistă a relației amoroase a celor doi în anii furtunosi din ajunul celui de-al Doilea Război Mondial până la sfârşitul ei, în cea mai importantă perioadă a carierei lui Picasso. Regăsim suferința și bucuriile Dorei, întâmplări din anii în care făcea parte din cercul suprarealiștilor parizieni. Îi regăsim aici pe Paul Éluard, Jacques Lacan, Georges Bataille și mulți alți pictori, poeți și filozofi cu care Dora Maar s-a împrietenit în acei ani. O relatare fascinantă care dezvăluie intimitatea și dependența ei de Pablo Picasso, un portret magnific al unei femei care a trăit pentru singură o iubire.
3. „Iubirile lui Hemingway povestite de el însuși”, de A.E. Hotchner și Ernest Hemingway
Editura Humanitas, București, 2019
Traducere: Alexandru Macovescu
Ernest Hemingway i-a dezvăluit prietenului de încredere cu care mergea la vânătoare, la coride și la pescuit amănunte despre evenimentele care i-au marcat existența, dând la iveală o ipostază mai puțin cunoscută a marelui scriitor. În iunie 1961, A. E. Hotchner l-a vizitat în secția de psihiatrie a spitalului St. Avea să fie ultima dată când au vorbit – trei săptămâni mai târziu, Ernest Hemingway s-a sinucis. Ultima lor conversație a fost și ultima parte a unei saga pe care Hemingway a dezvăluit-o pentru Hotchner de-a lungul mai multor ani. Scriitorul a divulgat detaliile aventurii care i-a distrus prima căsătorie: adevărul despre viața sa amoroasă din Paris și despre cum a câștigat și a pierdut-o pe Hadley, marea iubire a vieții sale; impotența vindecată într-o casă a lui Dumnezeu; accidentele de avion consecutive în tufișurile africane, cocktailuri băute în compania lui F. Scott Fitzgerald și Josephine Baker și greșeli umane. Imaginea unui Ernest Hemingway așa cum puțini l-au cunoscut – umil, grijuliu și plin de regrete.
Hotchner mărturisește că a trăit mult timp cu poveștile personale ale lui Ernest Hemingway și că în unele dintre lucrările sale a ascuns detalii care aici sunt prezente, mai ales pentru a nu o întrista Hadley Richardson, prima soție a scriitorului. Textele din volum sunt de-a dreptul savuroase, presărate cu pasaje melancolice sau exuberate, cu frânturi de amintiri care nu mai apar în alte biografii.
4. „Henry și June, jurnalul dragostei”, de Anais Nin
Editura Humanitas Fiction, București, 2021
Traducere: Luana Schidu
Henry şi June este primul volum din „Jurnalul dragostei“, și se focusează pe o perioadă de un an, 1931–1932, când Anaïs Nin îi întâlneşte la Paris pe scriitorul Henry Miller şi pe soţia lui, June. Autoarea se se autoanalizează cu voluptate, aproape până la extincţia oricărui alt personaj în afara propriei conştiinţe. Este o perioadă în care se produc mari transformări fizice și sufletești, ia naștere iubirea senzuală pentru Henry Miller, atracţia fatală către June, ataşamentul faţă de Hugo, soţul ei, dar în care ies la iveală și rămăşiţele iubirii adolescentine pentru vărul ei, Eduardo. Viața lui Anaïs Nin este centrată în această perioadă pe explorarea în profunzime a sinelui, a erotismului și a pasiunii pentru psihologie. Jurnalul demontează preconcepţiile asupra vieţii de cuplu, fidelităţii, căsătoriei sau iubirii senzuale; Henry, June și Anaïs conturând personaje puternice și contradictorii. Am apreciat originalitatea analizelor, modificarea continuă a raporturilor și rezultatele sondajelor interioare.
Rafinată, mică și modestă inițial, Anais Nin își extinde fascinația și se transformă cu fiecare nouă experiență și cu fiecare nouă pagină scrisă. În paralel, și Miller este parte din proces, Anaïs ajunge să îl obsedeze nu numai datorită erotismului, ci și la nivel psihologic, iar fascinația pe care o produce asupra lui determină și modificarea scrisului.
De multe ori textul apelează la un spectru larg de emoții, tensionate și interesante, fără a prezenta vreo concluzie, dar asta nu diminuează frumusețea jurnalului, o mărturie specială despre relația dintre Henry Miller, unul dintre cei mai apreciați și controversați scriitori americani, și Anaïs Nin, amanta de mătase a literaturii.
5. „John F. Kennedy – Marilyn Monroe. O iubire imposibilă”, de Paul-Jean Franceschini
Editura Corint, București, 2021
Traducere: Monica Grădinaru
Paul-Jean Franceschini reușește să realizeze în acest volum câteva portrete impresionate, folosindu-se în cea mai mare parte de dialog. Deși nu este un volum de ficțiune, există un număr consistent de date istorice, poate fi citit și în această cheie, mai ales datorită manierei în care este expus. Aflăm date nu numai despre cele două personaje cheie, cât și despre lumea presei, a filmului sau a Mafiei, o expunere destul de fidelă a societății în care au trăit Marilyn Monroe și J.F. Kennedy. Două personaje aproape în antiteză, care fac abstracție de zgomotul lumii și dau frâu liber pasiunii. John Fitzgerald Kennedy nu avea noțiunea fidelității în dragoste; Marilyn Monroe se afla în căutarea iubirii totale. Relația dintre cei doi conține elemente romanești, povestea abundă de excese pe toate planurile, iar în final, cititorul dobândește o perspectivă nouă atât asupra vieții celor două personaje, cât și asupra perioadei în care s-au petrecut evenimentele cheie la care face referire Paul Jean Franceschini.
(Sursă fotografii: pandoram.ro, libhumanitas.ro, edituracorint.ro, slavenkadrakulic.com)
