Societatea contemporană este adesea influențată de idei preconcepute și stereotipuri legate de îmbătrânire, care pot include asocierea acesteia cu pierderea frumuseții și a valorii individului. Câteva probleme care pot fi observate pe scena vieții sociale și culturale contemporane sunt cultul tinereții, discriminarea pe baza vârstei, promovarea idealurilor de tinerețe și frumusețe. Toate acestea creează presiuni asupra indivizilor, care se simt obligați să arate și să se comporte într-un anumit fel pentru a fi considerați atractivi sau valoroși. Mai mult, într-o societate obsedată de performanță și productivitate, persoanele mai în vârstă pot fi percepute ca fiind mai puțin valoroase în comparație cu cei mai tineri, iar contribuțiile și experiența lor pot fi adesea subevaluate sau chiar ignorate.
Deși mult timp ți se pare că nu ai vârstă, ideea asta, nici măcar nu-ți trece prin cap, ulterior îți dai seama că fiecare are propria scală a timpului. Am ales săptămâna asta să vorbesc despre provocările îmbătrânirii luând ca reper trei volume: Călătoarea nocturnă, Lifespan și Vrăjitoarele, cea din urmă mai ales pentru a ilustra problemele legate de îmbătrânirea femeilor.
1. „Călătoarea nocturnă. Gânduri despre experiența îmbătrânirii”, de Laure Adler
Editura Humanitas, București, 2023, traducere de Ștefania Iordan
În multe culturi, standardele de frumusețe sunt strâns legate de tinerețe, iar îmbătrânirea este adesea asociată cu aspecte precum ridurile, părul cărunt sau alte semne ale înaintării în vârstă, care pot fi considerate neatractive sau nedorite conform acestor standarde. Aceste percepții și stereotipuri pot avea un impact negativ asupra persoanelor în vârstă, contribuind la stigmatizarea și discriminarea lor. Totuși, este important să recunoaștem diversitatea și valoarea indivizilor de toate vârstele și să promovăm înțelegerea, respectul și includerea tuturor membrilor societății.
Scrisă de Laure Adler, autoare, jurnalistă și cunoscută personalitate media franceză, Călătoarea nocturnă abordează tema îmbătrânirii și a percepției noastre asupra acesteia atât din perspectivă introspectivă, cât și filosofică. Cartea este structurată în trei capitole: Sentimentul vârstei, Experiența vârstei, Perspectiva asupra vârstei șii un capitol final pe post de epilog. Fiecare dintre capitole este populat cu exemple din literatură, teatru, etică și filosofie, și îmbinat ingenios cu pasaje introspective și cu analize personale ale textelor menționate.
Unul dintre subiectele abordate este trecerea timpului și modul în care aceasta influențează percepția noastră asupra vieții și a propriei noastre persoane. Adler reflectează asupra transformărilor fizice și psihologice care însoțesc procesul îmbătrânirii, precum și asupra modului în care ne raportăm la aceste schimbări. O altă problemă sensibilă este modul în care societatea percepe îmbătrânirea, adesea asociind-o cu pierderea frumuseții și a valorii individului. Este o meditație plină de empatie și profundă, care se citește cu plăcere fie că avem 30, 40 sau 70 de ani, iar scriitoarea precizează că și-ar dori o societate care să‑şi depăşească neîncrederea şi teama pe care le simte față de bătrâni şi să înceapă să considere bătrâneţea o valoare importantă şi activă.
Nu este vorba doar despre a nu-ți arăta vârsta, ci despre a o avea și de a o simți. Important este sentimentul de a exista. Chiar și la o vârstă înaintată, trebuie să creezi, să inventezi, să te îndepărtezi de convenții și de ideile primite de a gata. Deși trăim într-o epocă în care mai multe generații pot fi în viață în același timp, se pare că nu suntem toți înzestrați cu aceeași putere de a trăi și nu definim viața în același fel. Vârsta a devenit un criteriu inacceptabil de discriminare atât pentru companiile de asigurări, cât și pentru bănci, iar misiunea de a-i ajuta pe vârstnici, asigurând persoanelor fragilizate, în urma drepturilor anilor de muncă, dreptul de a trăi, de a fi respectate, de a le fi protejate integritatea sunt din păcate probleme pe care societatea contemporană nu reușește să le rezolve.
2. „Lifespan: de ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”, de David A. Sinclair
Editura Lifestyle, 2020, traducere: Bogdan Ghiurco
David A. Sinclair prezintă o perspectivă științifică inovatoare asupra procesului de îmbătrânire. Cartea explorează descoperirile autorului privind genele cunoscute sub numele de sirtuine, care au capacitatea de a prelungi durata de viață în diverse organisme, de la drojdie până la oameni. Sinclair dezvăluie că a identificat activatori de sirtuine în diverse surse, inclusiv în vinul roșu.
Publicată în 2019, cartea explorează procesul îmbătrânirii și propune căile prin care putem încetini sau chiar inversa acest proces. Prima parte se focusează pe înțelegerea procesului de îmbătrânire. Sinclair oferă o explicație detaliată a mecanismelor moleculare și celulare care stau la baza procesului de îmbătrânire. El abordează concepte precum deteriorarea ADN-ului, epigenetica și declinul funcțional al celulelor și organelor pe măsură ce îmbătrânim. Apoi trece la cercetările și descoperirile recente – ce descoperim, prezentul, și aici sintetizează cercetările și descoperirile recente din domeniul biologiei îmbătrânirii, inclusiv studiile de laborator pe animale și cercetările clinice efectuate pe oameni.
Ultimul capitol propune strategii pentru o îmbătrânire sănătoasă, autorul propunând practici și oferind practice pentru a încetini procesul de îmbătrânire și a trăi o viață sănătoasă și plină de energie: schimbări în alimentație, exerciții fizice, suplimente și alte intervenții care pot influența modul în care îmbătrânim. De asemenea, tot aici găsim perspective viitoare ale cercetării în domeniul biologiei îmbătrânirii, posibilitatea unor intervenții medicale și tehnologice care ar putea să ne permită să trăim vieți mai sănătoase și mai lungi în viitor.
Întrebarea fundamentală abordată în carte este de ce îmbătrânim. Teoria lui Sinclair sugerează că procesul de îmbătrânire este rezultatul unei transmisii defectuoase a informațiilor genetice, o problemă care poate fi remediată prin stimularea activității sirtuinelor. Autorul argumentează că, prin consumul regulat de activatori de sirtuine, și în viitor, prin administrarea unor substanțe chimice care să reprogrameze genele, putem să întinerim și să ne redobândim vigoarea tinerească.
Deși în carte autorul afirmă că sirtuinele sunt gene cu acțiune dominantă în procesul de longevitate, începând de la drojdie până la om,, o analiză a lucrării arată că, în cazul drojdiei, genele sirtuinelor ajută doar 1 din 5 milioane de celule să trăiască mai mult într-un model de îmbătrânire, în timp ce scurtează durata de viață pentru întreaga cultură. În 2016 s-a descoperit că gena sirtuină a muștelor, similar cu cea a drojdiei, contracarează prelungirea duratei de viață în condiții de restricție alimentară.
Sinclair invită cititorii să se implice activ în procesul de combatere a îmbătrânirii, să-și măsoare vârsta și să se alăture comunității age hackerilor condusă de autor, care își propune să găsească modalități de a inversa procesul de îmbătrânire. Volumul prezintă multe și varite argumente și opinii științifice și are un aparat critic foarte generos, cu o bibliografie de aproape patru sute de titluri.
3. „Vrăjitoare”, de Mona Chollet
Black Button Books, 2022, traducere: Aurelia Ulici
Poziția Monei Chollet în privința îmbătrânirii este una profund empatică și critică față de stereotipurile și presiunile sociale asociate procesului de îmbătrânire, în special în ceea ce privește femeile. Analizează în acest volum detaliu modul în care societatea percepe și tratează femeile în vârstă, criticând structurile patriarhale și culturale care devalorizează și marginalizează această categorie de persoane și abordează câteva esențiale aspecte legate de îmbătrânirea femeilor.
Mona Chollet explorează modul în care îmbătrânirea este percepută și reprezentată în cultura populară și mass-media și critica modul în care stereotipurile negative legate de vârstă sunt adesea aplicate femeilor într-un mod inechitabil. Discută pe larg despre presiunea socială și normele de frumusețe, presiunea socială asupra femeilor de a se conforma unor standarde nerealiste de tinerețe și frumusețe și argumentează că aceste standarde nu fac decât să contribuie la subaprecierea și marginalizarea femeilor în vârstă.
Sunt puse în lumină valorile pozitive asociate cu îmbătrânirea: înțelepciunea, experiența și reziliența, și încurajează femeile să-și revendice puterea și valoarea în fiecare etapă a vieții lor, inclusiv în vârstă înaintată. Femeile ar trebui să-și cultive sinele interior și să conteste normele de frumusețe și valorile patriarhale care încearcă să le definească. Volumul Vrăjitoare se numără printre cele mai bine documentate volume pe tema îmbătrânirii pe care le-am întâlnit în ultimii ani, cu o bibliografie bogată, cu o expunere accesibilă, dar și cu o diversitate de perspective propuse.
(Sursă fotografii: lifestylepublishing.ro, libhumanitas.ro, blackbutton.ro)
