Nu schimb mare lucru de la an la an, așa că topul meu cu cele mai bune filme văzute în 2015 va conține tot o amestecătură de filme apărute pe marile ecrane în 2014, cu relativ puține apărute în 2015 și cu câteva filme descoperite sau redescoperite din trecut. Ba chiar, vom vedea mai jos, topul conține și sezonul al doilea al unui serial, care m-a impresionat anul trecut (printre puținele văzute, oricum).
Un top sincer, subiectiv, fără alte criterii decât simpla plăcere de a vedea un film sau un altul. Suprapus pe o lipsă de timp enormă, care m-a făcut să renunț de aproape doi ani de a scrie recenzii despre filme, cu excepția unor impresii scurte, personale, pe pagina de Facebook. Am văzut în 2015 128 de filme, doar cu două mai puține decât în 2014, majoritatea din canapeaua (nu prea confortabilă) de acasă.
Așadar, care sunt cele mai bune 10 filme văzute de mine în 2015?
Veți observa că, norocul meu!, în top 10 vor fi nouă filme de nota 10 și unul de nota 9,5, fiindu-mi destul de ușor să fac departajarea în finală. Mențiunile sunt în număr de treisprezece, respectiv filmele cărora le-am acordat, atunci când le-am văzut, nota 9.
1. Delicatessen (1991). Nu știu de ce am ratat până acum această capodoperă (și câte or mai fi fost?!), dar mă bucur că am descoperit-o, în sfârșit. O minunăție de distopie, printre ”canibali” și reformiști, într-o lume rece și întunecată, pline de personaje memorabile. Amuzant și excepțional lucrat, cu montaje de imagine și sunet admirabile. Și mesaje puternice, care iau la rând societatea de consum, vegetarienii și militanții pentru orice. Perfect. Nota: 10/10.
2. The Rover (2014). Suntem în Australia, undeva la 20 de ani de la un colaps oarecare. O distopie despre sfârșitul rasei umane așa cum o știm noi, în care fiecare trebuie să lupte să supraviețuiască, să își apere propriile principii. Un film tăcut, adânc, impecabil filmat și jucat. Chiar și Pattinson e bun, deși nu mi-a plăcut niciunde și nicicând. Un altfel de Mad Max. Nota: 10/10.
3. Simindis Kundzuli (2014) – Corn Island. ”Odată cu venirea torentului de primăvară, râul Enguri duce pietre şi aluviuni din Munţii Caucaz până în Marea Neagră, creând insule micuţe în albia sa. Insulele sunt o binecuvântare pentru ţăranii localnici, care părăsesc malurile râurilor mlăştinoase, pt. pământul fertil şi solid al insulelor. Între primăvară şi toamnă pot să cultive suficient porumb cât să-şi hrănească familiile pe timpul lungii şi friguroasei ierni. Dar doar dacă natura este dispusă…” Un film georgian superb, tăcut și excepționat filmat și jucat. Un bunic și nepoata sa găsesc o insulă precum cea descrisă mai sus și se apucă singuri să o cultive, să o domesticească. În liniște, într-o atmosferă foarte apăsată, încearcă să îmblânzească natura pură. Nota: 10/10.
4. Gone Girl (2014). Perfecțiune pură. Actori, scenariu, întorsături de situație. O dramă ca la carte! Nota: 10/10.
5. Locke (2013). Nu știu cum a fost primit acest film de ”criticii” noștri (care au început să lipsească) din blogosferă, dar pe mine m-a lovit un pic acest film. De altfel, l-am tot ocolit prin calculatorul meu, pentru că nu vedeam nimic interesant într-un tip care vorbește o oră și jumătate de unul singur într-o mașină. Cu toate acestea, e impresionant cât de multe se pot schimba într-un timp atât de scurt, în timp ce constructorul de betoane conduce spre Londra, într-o încercare de a se împăca măcar un pic cu propriile decizii proaste din trecut. Un joc actoricesc unic impecabil, o voce gravă și multe-multe probleme ale omenirii reprezintă totul. De văzut, neapărat. Nota mea e mare, dar chiar așa mi s-a părut: 10/10.
6. The Revenant (2015). Dacă DiCaprio nu ia Oscarul nici pentru rolul ăsta, apăi nici nu ştiu dacă îl va lua vreodată (E adevărat însă că nu știu nimic despre potențialii săi contracandidați). Un film dur, un film violent, cu mult sânge și cruzime, cam cum era lumea acum vreo două secole cam peste tot. Mi se pare o descriere destul de realistă a Americii din perioada independenței, mai ales din perspectiva lipsei de scrupule, a dorinței de supraviețuire sau de răzbunare, cu multe tabere (indieni, francezi, americani) și interese personale. Roluri excepționale pentru DiCaprio și Tom Hardy, chiar dacă personajul primului pare desprins nu dintr-un fapt real, ci dintr-o ficțiune dusă spre fantezie. Dar na, foarte bun. Nota: 10/10.
7. The 100 Season 2. De mult timp, nu am mai fost atât de interesat de un film, de un serial, așa că în doar 2-3 zile, am dat gata și cele 16 episoade ale sezonului 2. Foarte, foarte bun, cu acțiune și personaje imprevizibile, iar scenariștii au făcut o treabă foarte bună amestecând complet temele principale, evenimentele și transformând personajele în atu-uri (fiecare dintre ele sunt altfel decât la început, se schimbă în fiecare episod, iau decizii neașteptate), ceea ce nu e puțin lucru. Așa că nu mă tem să dau 10/10.
8. In Search of a Midnight Kiss (2007). Nici nu știu cum să descriu impresia mea foarte bună despre acest film. Poate aș putea defini totul cu un singur cuvânt: naturalețe. Chiar dacă începe cu o masturbare, povestea asta ciudată de viață, cu o femeie și un bărbat care caută cea mai bună ”aventură de-o noapte” (adică acel sărut, nu neapărat sex, cu care să îți îmbraci frumos noaptea de Revelion), este atât de autentică, atât de reală. Ajută, desigur, și maniera neobișnuită de filmare și un joc bun al unor actori… neutri. Foarte bun, nota: 10/10.
9. Unbroken (2014). Am citit diferite recenzii prin blogosfera asta cinefilă și am văzut că aprecierile la adresa filmului mai degrabă nu există, fiind considerat unul de rang mediu. Poate că așa e (deși notele și impresiile la filme mult mai slabe sunt mult mai mari), dar povestea alergătorului olimpic Louis Zamperini, supraviețuitor al Pacificului în 1943 și prizonier la japonezi timp de doi ani, torturat și bătut aproape zilnic, este cutremurătoare. Așa că nu îmi pasă, eu trântesc un 10/10. De văzut, istorie adevărată.
10. Lucy (2014). Teoria este destul de cunoscută și am citit ceva documente despre ea, mi se pare extrem de interesantă: un om își poate folosi doar 10% din capacitatea cerebrală. Cum ar fi să folosească 20% (precum delfinul) sau mai mult? O premisă foarte interesantă pentru un film la fel. Cum nu îmi pasă prea mult de realizările regizorale, pun accentul pe poveste. Așa că filmul a primit de la mine un 9,5/10.
Au mai primit nota 9 din partea mea, deci mențiuni speciale:
- The Good Lie (2014)
- The Theory of Everything (2014)
- Ida (2013)
- The Signal (2014)
- Foxcatcher (2014)
- De Behandeling (2014)
- John Q (2002)
- La fille sur le pont (1999)
- The Raid: Redemption (2011)
- The 100 Season 1 (2014)
- Mad Max: Fury Road (2015)
- Unthinkable (2010)
- The Walk (2015)
Vizionare plăcută!
