Scripcarul pe acoperis

Scripcarul pe acoperis – Musical
Teatrul Regina Maria – Oradea 
Regia:  Korcsmáros György
Adaptare scenica Joseph Stein, dupa “Tevyie laptarul” de Shalom Alechem
Muzica originala: Jerry Bock; versurile Sheldon Harnick

Conform articolului pe care va invit sa il cititi in “ebihoreanul”, trupa Teatrului Regina Maria a fost selectată să joace spectacolul-musical „Scripcarul pe acoperiş” la Festivalul Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!”, organizat în perioada 10-20 noiembrie de Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian”, din Bucureşti.

„Este pentru prima oară când teatrul din Oradea participă la un asemenea festival. Suntem singurul teatru din România care nu are profil muzical sau de operetă care participă la această ediţie a festivalului, ceea ce e mai mult decât onorabil”, a spus consultantul artistic al teatrului, Victoria Balint, într-o conferinţă de presă.

“Vom juca în cea mai bună sală pentru acest tip de spectacol (Teatrul de Operetă Ion Dacian) în faţa unor invitaţi de marcă, dar şi a unui selecţioner pentru Festival Naţional de Teatru, la care sperăm să fim selecţionaţi”, a mai precizat Victoria Balint.

„Acest spectacol este rezultatul reorganizării instituţiilor de cultură. Dacă nu am fi fost sub aceeaşi umbrelă cu Arcadia şi Ansamblul Crişana nu am fi putut realiza acest spectacol, cel puţin nu la amploarea aceasta”, a precizat Daniel Vulcu, directorul Teatrului Regina Maria, referindu-se la numărul mare de actori şi dansatori care apar pe scenă în „Scripcarul pe acoperiş”.

Festivalul Internaţional „Viaţa e frumoasă!” are invitaţi din peste zece ţări şi are un program diversificat care include atât spectacole de operetă, musical şi balet, cât şi concerte, conferinţe, seri cu specific tradiţional, lansări de carte, expoziţii, proiecţii şi ateliere dedicate sferei artelor spectacolului muzical.

Daniel Vulcu, Directorul tanarului Teatru Regina Maria spune ca a ales Scripcarul pe acoperis “in primul rând pentru considerente artistice, pentru că le oferă actorilor posibilitatea să se exprime nu numai din punct de vedere dramaturgic, ci şi din punct de vedere muzical şi coregrafic. Apoi, am căutat o piesă care să-i aducă la un loc pe cei care au contribuit, în vremea respectivă, la construirea teatrului: maghiari, evrei şi români. Am dorit ca pe scena teatrului să se regăsească toţi. Comunitatea evreiască din Oradea a plătit drepturile de autor (7900 de dolari) pe un an de zile. Partea maghiară e reprezentată prin regie şi coregrafie. Dacă va ieşi nu pot decât să mă felicit pentru că am ştiut să-mi aleg echipa cu care să colaborez”.

Stimate Domnule Director, eu, spectator in  seara de duminica 13 noiembrie 2011 in sala Teatrului de Opereta Ion Dacian din Bucuresti, va spun ca “v-a iesit”  :)! Cu prisosinta de talent si profesionalism!

Si daca montarea de pe Broadway, din anul 1964 a numarat 3000 de reprezentatii cu Fidler on the Roof (in timp de 10 ani – pana cand a fost surclasata de musicalul Grease) si daca a cucerit numeroase premii si a fost nominalizata pentru multe altele in productia de gen, eu consider ca si acest spectacol de pe meleagurile noastre va avea o longevitate considerabila, iar calitatea sa artistica se va bucura de meritate recunoasteri nationale si internationale.

Sigur ca fiecare dintre noi il avem in memorie pe Haim Topol evoluand in nemuritoarea pelicula  din 1971 a lui Norman Jewison (3 Oscar in 1972 si numeroase alte premii si nominalizari) insa filmul este film si spectacolul live este cu totul altceva, presupune si impune alte cerinte ale montarii si ale standardelor de judecata. Scenografia ingenioasa, compusa din module interschimbabile cu mobilitate rapida, pentru a reprezenta cand batatura casei lui Tevyie, cand ulita satului Anatevka, cand ambientul nuntii celei mai mari dintre fiicele laptarului si toate decorurile stralucind in culoare si reflectoare bine dirijate si temperate momentelor dau farmec si autenticitate povestii emotionante a vietii micii comunitati evreiesti. Si mai ales, dau ritm si continuitate actiunii. Dimpreuna cu costumele, la fel de vii si puternic ancorate in aceeasi autenticitate a portului caracteristic barbatilor si femeilor inceputului de secol 20 evreiesc-ucrainean.

Forta spectacolului sta, fara tagada, in povestea laptarului Tevyie, laptar sarac cu 5 fete in cautarea fericirii,  fericire incorsetata de barierele traditiilor evreiesti si de zbaterile socio-politice ale vremurilor (tragediile pogromurilor). Insa umorul intelept si hatru al lui Tevyie (al lui Shalom Alechem in fapt – parintele povestirii) si tineretea plina de vise si sperante a vlastarelor in cautarea iubirii se impletesc in creionarea unor destine emblematice evreilor in vremuri grele. Si defineste puterea rezistentei identitatii acestor destine in timp, asa cum Tevyie o spune: „Un scripcar pe acoperis… Suna nebuneate, nu-i asa? Insa aici, în micutul nostru sat Anatevka, s-ar putea spune ca fiecare dintre noi suntem un scripcar pe acoperis, incercand sa incropeasca o melodie simpla si placuta, fara a-si rupe gstul. Nu e usor, credeti-ma. S-ar putea sa ne-ntrebati «De ce stati cocotati acolo, daca-i atat de periculos?». Ei bine, va spun eu de ce: Anatevka e casa noastra! Si cum ne pastram echilibrul? Asta v-o pot spune intr-un singur cuvant: traditia!”

Dar forta spectacolului sta si in ansamblul extraordinar care a evoluat pe scena timp de peste 3 ore sub mana regizorului Korcsmáros György si a coregrafului Andras Lorant si sub cupola creata de muzica live interpretata de orchestra de klezmeri constituita in Comunitatea evreilor din Oradea, realizand un musical de mare clasa artistica. Ritm, culoare, autenticitate, muzicalitate, mobilitate, zambet si lacrima … si mai ales TALENT (si multa munca, bineinteles). Au fost extraordinare momentele de dans-ansamblul Crisana, momentele de stand-by in care Tevyie converseaza cu Dumnezeu (un Dumnezeu prieten, egalul sau, pe care il interogheaza, ii cere socoteala si cu care care cade la pace pe masura simtirii sale), momentele aparitiei decedatei bunicii Tzeitel – ca factor decisiv in luarea unor hotarari,  momentele plecarii triste, care-incotro,  a evreilor izgoniti din Anatevka de catre fortele regimului tarist … Un spectacol rotund si frumos si vesel si trist si optimist in cele din urma…Spectacolul destinului evreului.

Trupa de actori si dansatori care au contribuit la reusita acestui superb dar catre spectatori pe scena bucuresteana este foarte numeroasa si voi numi doar pe cativa dintre ei: Tevye: Richard Balint; Golde – nevasta lui Tevyie: Ioana Dragoş Gajdo; Fetele lui Tevyie – Tzeitel: Angela Tanko/Mihaela Gherdan; Hodel: Adela Lazăr; Hava: Alina Leonte; Shprintze: Anca Sigmirean; Bielke: Sânziana Vrabie; petitoarea Yente: Elvira Rîmbu; Bunica Tzeitel: Corina Cernea.

Richard Balint, interpretul lui Tevyie laptarul poate sa stea cu fruntea sus alaturi de Topol!!!

Sala a fost receptiva pe tot parcursul spectacolului si a aplaudat fiecare moment savuros, iar la final a rasplatit indelung cu aceleasi aplauze ansamblul de artisti, rechemandu-I pe toti de multe ori in scena!

Astept cu interes palmaresul acestui Festival Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!”!