Ştiu că se pot spune multe despre TVR, colosul public vizual poate fi criticat pentru nenumărate aspecte (menţionez unul singur, apariţia unui canal TVR INFO la care de multe ori văd doar imagini preluate de la camerele de supraveghere amplasate în Bucureşti şi alte locuri din ţară, observ cum trec agale maşini, camioane, macarale, pietoni- dar pentru asta chiar trebuia înfiinţat cu canal? Poate trebuie urmăriţi soţii când fac rondul pentru ca nu cumva să aibă vreo blondă in dreapta faţă) însă în ultimul an mi-a reţinut atenţia o emisiunea specială intitulată sugestiv REPLAY.
Evident, pasionaţii de fotbal mai în vârstă ştiu despre ce e vorba: reluarea selectiva a unor campanii formate din meciuri istorice ale echipelor noastre de club sau ale Naţionalei de dinainte de 1989. Mi se par fasinante acele meciuri pe care le-am vizionat la televizorul alb negru marca Diamant, şi mai puţin interesante cele din anii 1970 însă aceasta se aplică doar segmentului meu de vârstă căci pentru taţii noştri microbişti şi acele imagini trezesc nostalgii şi amintiri.
Jocul cu nostalgia este unul periculos, se poate cădea lesne în patetism, dar această emisiune o utilează cu farmec şi inteligenţă căci, spre deosebire de marea majoritate a posturilor dedicate sportului din România (de fapt aproape numai fotbalului) în studio nu sunt invitaţii noii derbedei patroni de echipe pentru a se înjura şi scuipa, ci legendele, chiar fotbaliştii care au creat uneori adevărate clipe de magie, îmbătând cu bucurie sufletele simple şi lipsite de distracţii ale microbiştilor de atunci. Căci fotbalul era un refugiu în faţa unei realităţii aberante, un loc în care libertatea nu putea fi îngrădită căci, nu-i aşa, în tribune se spune orice.
Admirabili erau şi acei fotbalişti a căror prime se dădeau în natură şi care făceau un pic de bişniţă pentru a-şi completa veniturile modeste aducând în ţară un video, o pereche de blugi sau un cartuş cu ţigări Kent dar care rupeau pământul, driblau, şutau şi nu se lamentau la televizor. Vorbeau puţin şi jucau frumos spre deosebire de Tamaşii şi Tănaşii de azi care sunt spaima sticlelor de vin şi ţelul ultim al tuturor bombelor sexxxy de 19 ani (money, sex and football players) ! Imaginile laterale au şi ele o contribuţie în farmecul emisiunii căci arată pauperitatea marcantă a ţării, o altă epocă.
Vitală pentru o astfel de emsiune este prezenţa gazdei. TVR nu a mai avut fonduri probabil să anagjeze o blondă vaporoasă, cu decolteul la vedere care ar fi putut face un punct doua de rating în plus şi l-a lăsat pe Marian Olaianos să modereze discuţiile. Şi ce bine a facut! Căci Olaianos cunoaşte limba română, realizează un dosar tematic ( campania de calificare a Stelei în ediţia 1985/86 a Cupei Campionilor Europeni etc.) are bun simţ (nu urmăreşte scandalul), cultură (nu numai strict fotbalistică) tact şi un apetit deosebit pentru dialog ( ce ai simţit când ai apărat acel penalty sau când ai dat acel gol ?) Pentru toate aceste calităţi, emisiunea se difuzează, normal, pe TVR2. Dar, ce bine, nu mai am nevoie de antenă specială pentru a prinde doiul !
Articol scris pentru un dosar tematic despre TVR care va apărea in revista 22 (http://www.revista22.ro/)
