Una dintre premierele ediției a VI-a a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași 2018 a fost, așa cum a fost prezentată și de Lucian Dan Teodorovici, directorul festivalului, apariția Colecției ”Scriitori de poveste”, apărută la Editura Muzeelor Literare Iași, care reunește 11 cărți scrise de scriitori români contemporani despre viețile unor mari oameni de cultură din Iași și din împrejurimi, precum Ion Creangă, Mihai Eminescu sau Mihail Sadoveanu.
Aceste cărți vor fi lansate de FILIT 2018 și am avut prilejul să asist la prima astfel de întâlnire, la Muzeul Otilia Cazimir, fiind vorba de lansarea cărții ”Povestea Otiliei Cazimir”, scrisă de Simona Antonescu. A prezentat cartea și a discutat cu autoarea și cu publicul Bogdan Crețu. Acesta și-a început discursul spunând că această colecție este un proiect foarte frumos, fiind vorba despre o provocare ”aruncată” de Muzeul Literaturii din Iași unor scriitori contemporani pentru a scrie o biografie romanțată/un roman/un miniroman despre scriitori esențiali din Iașiul istoric. Acest gen literar este, de altfel, un tip de scriere cu destule pretenții.
Bogdan Crețu, profesor universitar doctor la Universitatea Al. I. Cuza din Iași, un om pe care îl admir pentru siguranța în exprimare și erudiția sa, a continuat precizând că o biografie este o construcție, nu este o simplă înșiruire de date, dând exemplu cunoscut al biografiilor scrise de G. Călinescu. Cât despre Otilia Cazimir, subiectul biografiei despre care se vorbea, ea este un personaj mult mai interesant decât știm (de altfel, chiar și noi, cititorii semi-profesioniști, nu îi știm decât câteva poezii, care au constituit obiectul studiului din liceu. Pentru cei din afara Iașiului, Otilia Cazimir e o enigmă). Asta pentru că ea a trăit într-o perioadă activă a lumii literare românești, așa că romanul Simonei Antonescu nu este doar despre Otilia Cazimir, ci și despre Iașiul din perioada revistei Viața Românească, despre cartierele lui, cu personalitățile și metehnele acestuia.
În plus, din punctul de vedere al lui Bogdan Crețu, Simona Antonescu a avut norocul acestei întâlniri cu Otilia Cazimir, care a devenit un adevărat personaj în cartea sa, o întâlnire norocoasă.
Luând cuvântul, Simona Antonescu a declarat că i-a fost un pic dificil să înțeleagă diferența dintre București și Iași (ea fiind totuși ploieșteancă), chiar dacă își făcuse baia de interbelic cu ”Darul lui Serafim”. Proiectul privind acest volum i-a fost comunicat de către Florin Lăzărescu prin telefon, în condițiile în care nu era familiarizată cu Otilia Cazimir: ”Îi citisem doar poezia, nu și proza, locul unde poate fi descoperit mai ușor omul din spatele scriitorului”. A recuperat, a citit și proza, a descoperit lucruri noi, a citit și biografia Otiliei Cazimir scrisă de George Sanda, găsită pe la anticari și care a constituit una dintre sursele importante bibliografice.
Lansarea de carte a continuat cu discuții asupra cărților Simonei Antonescu (mai ales asupra seriei începute la Editura Nemi), asupra relației dintre Otilia Cazimir și George Topârceanu și asupra implicațiilor literaturii epocii interbelice asupra anilor ce au urmat. S-au acordat autografe și s-a răspuns la întrebările celor prezenți, totul într-o atmosferă intimă, în Muzeul Otilia Cazimir, acum aglomerat, dar care merită vizitat pe îndelete în zile mai liniștite. Deocamdată, toată resursele merg spre FILIT 2018.
