Nu există cu adevărat locuri, există doar locuri în suflet (Augustin Cupșa – Așa să crească iarba pe noi)
Joi, 8 martie 2018, într-un cadru foarte plăcut, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu a avut loc lansarea volumului lui Augustin Cupșa – Așa să crească iarba pe noi, din colecția ”Scriitori români contemporani”, apărută la Editura Humanitas sub coordonarea Andreei Răsuceanu.
”În vara anului trecut, s-a dorit un proces de rebranduire al seriei Scriitori români contemporani, iar în luna noiembrie a avut loc și lansarea acesteia la Târgul de Carte Gaudeamus”, spunea Andreea Răsuceanu despre cadrul în care apare romanul lui Augustin Cupșa. Totodată, ea afirma că ”această colecție este una care își propune să nu fie foarte nișată într-o anumită direcție, să acopere cât mai multe zone pe care scriitorii români contemporani tineri și mai puțin tineri le abordează – iar diversitatea va fi conceptul care va însoți seria și care va cuprinde apariții constante.”
Despre romanul lui Augustin Cupșa, Andreea Răsuceanu a afirmat că este ”un roman scris dintr-o răsuflare, care are un anumit stil și o construcție, cu o atmosferă selingeriană, care te face să te gândești la Împăratul muștelor al lui William Golding sau la Regele alb, este o carte despre experiența maturizării, trecerea de la copilărie la adolescență, poate ușor traumatizantă.” Un element foarte interesant pe care îl observa ar fi dat de faptul că, pe de o parte, romanul poate fi citit urmărind cursul unei povești bine scrise, care povestește experiența unor tineri dintr-un cartier craiovean mărginaș, care se ocupă cu prinderea păsărilor și exportul acestora către diverse restaurante de lux din Italia. Pe de altă parte, romanul este unul foarte interesant și prin ”temele pe care le abordează: descoperirea erotismului, credință sau religie și despre sentimentul de vinovăție în situația descoperirii unei nedreptăți sau tema adevărului și căutarea acesteia”.
Angelo Mitchievici consideră că ”romanul este foarte bine scris și ar trebui să fie best-seller”. O remarcă foarte interesantă a lui Angelo Mitchievici este dată de ”tridimensionalitatea personajelor, modalitatea în care acestea sunt construite, ele discută, gesticulează, privesc și aduc astfel foarte multă autenticitate cărții. În același timp se remarcă și o atenție adresată stilului ce ține de colocvialitatea replicilor, descrierilor peisajelor, există o dinamică a mediului.” În intervenția sa despre cartea lui Cupșa, Angelo Mitchievici face mai multe trimiteri către Borges, iar la final o remarcă pe care o consideră foarte potrivită pentru Așa să crească iarba pe noi, aceea potrivit căreia ”un scriitor crede că vorbește despre o mulțime de lucruri, dar ceea ce lasă, dacă are o șansă, este o imagine a lui”.
Cosmin Ciotloș precizează despre carte că se citește cu o plăcere contagioasă. Autorul ei aduce în fața cititorului ”o realitate accesibilă nouă tuturor, în care putem să ne identificăm fiecare dintre noi – băieții care se prefac mai mult sau mai puțin că sunt golani, iar pe de altă parte, descoperim că există o viață reală, foarte vivace a traficului de păsări. Cartea reprezintă o îmbinare între cei șapte ani din spatele blocului și ceilalți ani din spatele bibliotecilor – iar un lucru remarcabil la Cupșa este faptul că realizează un dozaj între cele două lumi foarte disonante. Remarcabil este faptul că, de regulă, conectarea celor două lumi disonante duce către un epic fail, însă lui Cupșa i-a ieșit foarte bine.”
Braconajul de păsări care ajung în restaurante luxoase din Italia este o temă originală, așa cum preciza Andreea Răsuceanu, astfel că spre finalul serii, Cupșa povestește etapele care au dus la forma actuală a lucrării. Autorul spune cum prima sursă de inspirație pentru cartea sa a fost constituită de lucrarea Izvor a lui Ion Grigorescu (pe care l-a descoperit cu prilejul proiectului Dubla expunere inițiat de Editura Trei, prin care autori contemporani au fost provocați să scrie o proză scurtă pornind de la lucrarea unui artist vizual contemporan), în urma căruia a rezultat o nuvelă de circa 20-30 pagini.
Însă Augustin Cupșa simțea că mai sunt multe de spus și că proiectul narativ trebuie să continue. Astfel că, după ceva timp, a început documentarea, s-a reîntors în Craiova și a identificat locurile corelate amintirilor sale mai mult sau mai puțin modificate de și în timp. A pornit apoi în documentarea piețelor de păsări, unde a cunoscut un bătrân alături de care a povestit destul de mult și de la care a putut prelua replici întregi. O altă sursă de inspirație, surprinzătoare, ar fi hip-hop-ul din valul doi – cum sunt C.T.C. sau Raku și băieții de cartier care foloseau un limbaj puternic, dar fără înjurături. Scriitorul a amintit, printre altele, de unul dintre albumele lor pe care l-a ascultat foarte mult timp, Dificultăți tehnice.
Așa să crească iarba pe noi, de Augustin Cupșa, este publicată la Editura Humanitas și poate fi achiziționată din librării sau de pe site-urile de specialitate. Despre acest volum, puteți citi și interviul nostru cu autorul, publicat săptămâna trecută.
