Filme-cărți.ro vă prezintă un fragment din volumul ”8”, de Tudor Ganea, titlu ce a apărut de curând la Editura Polirom, Colecția Ego. Proză.
Despre carte:
Ce se întîmplă cînd într-un sat din vecinătatea Bucureştiului un pădurar organizează orgii în dricul bisericii, un interlop sîngeros deschide un salon de masaj erotic şi un copil hermafrodit atrage în jurul lui roiuri de lăcuste? Cum devine un preot de ţară un as al resuscitării? Poate un copil crescut printre găinile şi gunoaiele din bătătură, urît şi timid, să devină un mare afacerist, cu mult succes la femei? Cum poţi omorî zeci de oameni şi tot ce se alege de ei să fie un cîmp cultivat cu tutun? Ce legătură există între deschiderea unei fabrici elveţiene pe un islaz şi creşterea apetitului sexual al angajatelor de acolo? Răspunsurile la întrebările de mai sus le puteţi găsi în 8, roman ce inventariază păcatele disfuncţionalei familii Mocoiu şi care se sprijină pe o alegorie biblică scrisă într-un registru realist-noir.
Fragment:
Sandu‑Clește (pe numele său din buletin: Alexandru Dragomir) se născuse – dând peste cap regula biografiei conform căreia originea infractorilor se află în ghetouri – în cartierul Cotroceni. Unicul copil al unei familii de profesori universitari, Sandu‑Clește abandonase studiile la facultatea de litere în anul trei, când fusese prins de un polițist sub acoperire vânzând ecstasy studenților din fața amfiteatrului „Garabet Ibrăileanu“. Primise doi ani în penitenciarul Rahova, interval ce se mărise la cincisprezece ani, asta pentru că, într‑o zi, Sandu nu‑și putuse stăpâni pornirea de a înfige o șurubelniță în obrazul unui gardian. Metalul îi perforase o falcă, traversase întunericul mentolat din gura gardianului ce mesteca în acel moment o lamă Orbit și îi ieșise prin celălalt obraz, acțiune mutilatoare ce‑i dăduse omului de ordine (în minutele de dinainte să ajungă la infirmerie) o ciudată asemănare cu un sălbatic din jungla amazoniană. Opțiunea eliberării pentru bună purtare se dovedi a fi de neluat în calcul pentru avocații familiei Dragomir. Încadrarea acelui gest la tentativă de omor îi spori pedeapsa cu încă cincisprezece ani. Inexplicabila răbufnire a prizonierului Alexandru Dragomir avu un efect dublu: în afara gratiilor îi provocă un atac cerebral doamnei profesoare Dragomir, care muri în timpul vizionării înregistrării în care fiul ei forța cu șurubelnița străpungerea celuilalt obraz al gardianului, iar în interiorul gratiilor îi aduse lui Sandu respectul deținuților și admirația Președintelui.
Președintele – un temut cămătar și șef de clan bucureștean – îl primi sub căldura bicepșilor săi, ce crescuseră dizgrațios de mari în urma exercițiilor zilnice prestate în sala de forță. În libertate, Președintele controlase tot ce mișca prin sudul capitalei în materie de camătă, prostituție, trafic de droguri și taxe de protecție. În momentul în care șurubelnița lui Sandu străpungea mușchiul rizorius din obrazul drept al gardianului, Președintele era la finele celui de‑al doisprezecelea său an din executarea celor douăzeci și cinci primiți pentru omor deosebit de grav. Asemenea tuturor interlopilor a căror influență scade semnificativ în momentul în care sunt încarcerați, și puterea lui începuse de ceva vreme să nu mai fie resimțită ca pe vremuri pe străzile capitalei. Pârghiile trase din penitenciar nu se comparau cu cele trase la fața locului. Proasta calitate a spermei pe care o avea Gelu Mocoiu se regăsea și la Președinte, care suferea de o infertilitate dată nu de laptele‑cucului, ci de o gonoree netratată în tinerețe. Lipsa totală a spermatozoizilor din lichidul seminal – din cauza căreia Președintele nu reușise să lase în urma sa niciun urmaș – se dovedi a constitui golul patern pe care Sandu îl ocupă numaidecât. Locul vacant de urmaș își primi noul și unicul titular cu o rapiditate uimitoare. Instinctul de tată al Președintelui se trezi și crescu în serile în care tânărul de familie bună îi citea din literatura română contemporană, dar și din cărțile sale de budism. La fel cum Sanda Mocoiu adormea pe ritmul poveștilor soțului ei mitoman, Președintele își lua porția de literatură din lecturile lui Sandu, care reușise să‑l readucă în acea zonă de confort pe care o simțise în copilărie, când asculta discuri cu povești la pick‑up. Vocea subțire a lui Sandu îi amintea de cea a Silviei Chicoș, pe inflexiunile căreia adormise fericit de atâtea și atâtea ori. Când auzea pasaje prin care autorii români încercau să dea viață unor personaje asemănătoare lui, Președintele strâmba din nas și‑i întrerupea lectura lui Sandu:
— Nu‑i așa. Noi nu vorbim așa… Ăștia s‑a uitat la prea multe filme! apoi îl ruga pe Sandu să‑i citească din altă carte. Citește‑mi din aia cu fluturele!
Despre autor:
Tudor Ganea (n. 1983, Bucureşti) este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul Cazemata (Polirom), pentru care a primit premiul „Tînărul prozator al anului 2016”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, premiul pentru debut al revistei Observator cultural, premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia European First Novel Festival (Budapesta, 2017). În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, Miere (Polirom), distins cu premiul „Tînărul prozator al anului 2017”, iar în 2018 a publicat cel de-al treilea roman, Porci (Polirom). Fragmente din romanele sale au fost traduse în limbile maghiară, turcă, italiană, franceză, spaniolă şi engleză.
