Bookfest Chișinău, ediția din acest an, a fost cu adevărat o punte între cele două maluri ale Prutului și nu e doar o metaforă cu care ne-am obișnuit. Este o realitate devenită parte organică a mediului nostru cultural. Am decis să scriu acest text ca să rememorez întâmpările, întâlnirile și cunoștințele acumulate în aceste câteva zile.
Am ajuns, din păcate, doar de două ori la Bookfest. Prima dată pe 31 august, când mișuna lumea ca un furnicar cu brațele pline de cărți, și pe 3 septembrie, în ultimul vagon al acestui eveniment, când am prins lansarea unei biografii romanțate dedicate lui Hașdeu, apărute la editura Polirom.
O să încep cu părțile bune ale aventurii din acest an, iar primul avantaj este prezența impresionantă a editurilor din România. Au fost aproape toate și tare sper ca la anul să intre în scenă și altele.
O altă mare bucurie au fost noutățile editoriale, care practic au fost la îndemâna oricui, la prețuri avantajoase. O remarcă necesară aici este legată de metodele de plată, care au afectat cumva ponderea vânzărilor, deoarece organizatorii n-au pus terminale POS la îndemâna editurilor, ceea ce a impus cumva necesitatea de a avea cash la îndemână, dar ne adaptăm noi cu ușurință.
Mi s-a părut că, în acest an, panelul de evenimente a fost foarte bogat, incluzând ateliere de scriere și de desen pentru cei mici, dezbateri pe marginea unor volume noi apărute și lansări foarte calde. Poate că mi-ar fi plăcut ca unele să fie mai lungi, de exemplu lansarea cărții lui George Cornilă a fost doar 25 de minute, deși cartea merita chiar și o oră de discuții.
Un alt punct subiectiv, dar pe care nu-l pot rata, e că am avut exclusiv carte românească, un gest minunat în contextul ultimelor evenimente politice. S-au găsit voci care au criticat această dimensiune, dar eu cred că e o mostră de maturitate să lași un proiect românesc doar celor care citesc românește. Mi s-a întipărit în minte prezența unei mămici din Ucraina care alegea cărți cu povești în română pentru micii săi exploratori.
Ce aș îmbunătăți în această experiență? O întrebare grea. Poate că aș da mai mult timp vocilor din editurile invitate. Aș mări durata evenimentelor, evident fără extremism, ca să nu plictisim cititorii, ci dimpotrivă să-i incităm cu chestii noi.
După cum spuneam, Bookfest este și un hub cultural, care le permite tinerilor să se conecteze la realitatea modernă a culturii, să descopere pespective noi în abordările literare, să se desprindă de clișeul desuet al obligativității lecturii ca pedeapsă.
Intuiesc chiar că astfel de evenimente fac din citit o chestie cool. Da, îmi asum că vor exista păreri diferite, inclusiv a celor care încadrează cititul la „cele sfinte”, dar atât timp cât oscilăm între analfabetism funcțional și lipsă de interes, mi-ar plăcea să aderăm inclusiv la curente cool, proaspete.
Mi-am amintit de o frază care se încadrează perfect contextului. Când învățam cum se acordă primul ajutor medic, un doctor a spus că „un masaj cardiac prost este mai bun decât lipsa acestuia”, iată de ce chiar și un citit de distracție este mai bun decât absența cărților din viața tinerilor în formare.
