Marile provocări ale lumii contemporane, discutate la a doua ediție a conferințelor „Despre lumea în care trăim“
Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim“, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care are loc la Ateneul Român în perioada 23–27 februarie 2019.
La această a doua ediție în centrul atenției sunt provocările cu care se confruntă omenirea, scenarii posibile și răspunsuri pe care le avem la îndemână. Invitați de la marile universități din Marea Britanie și Statele Unite, cunoscuți oameni de cultură români și partenerii lor de dialog vor discuta despre dereglări ale lumii contemporane și sinuciderea Europei, populism în epoca digitală, povestea științifică a creării universului și a vieții inteligente, cum arată cei 50 de ani de explorări spațiale și la ce ne putem aștepta mai departe, unde ne vor duce schimbările climatice, spre apocalipsă sau pace universală, și cum arată viitorul medicinei din perspectiva unui medic cu o carieră la vârful cercetării și inovării.
Duminică, 24 februarie, ora 17.30 a avut loc conferința „Pași în spațiu. După 50 de ani“ susținută de Bogdan Marcu, expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de 20 de ani în industria aerospațială americană, urmată de un dialog cu Corina Negrea, jurnalist de știință la Radio România Cultural. Prezentarea domnului Marcu a durat aproape două ore, timp în care publicul a avut șansa să afle informații și detalii despre istoria explorării spațiului, de la primi pași pe lună, până în momentul actual.
Explorarea spațiului a constituit o fascinație milenară a omenirii, iar tendința a fost totdeauna de a trimite echipaje umane în spațiu, nu numai roboți: 146 misiuni, 63 de sonde, 21 de proiecte în dezvoltare și 19 proiecte în studiu. În joc este nu numai dorința omului de a transgresa limitele Pământului, ci mai ales interesele comerciale și militare, dorința de a se impune în ceea ce privește premierele mondiale. De aici și tendințele noi în acest domeniu și apariția turismului spațial care oferă nu numai o nouă dimensiune și noi posibilități, ci mai ales o sursă de venit pentru jucătorii direct implicați în propunerea de noi proiecte pentru cucerirea spațiului.
De la 2 iulie 1969, data la care americanul Neil Armstrong a pus piciorul pe lună, atât interesele, cât și modalitățile de explorare s-au schimbat. Dacă rușii constituie încă un adversar redutabil al americanilor în ceea ce privește supremația pe acest segment, China vine lent, dar susținut din urmă. În interviul de după prezentare, Bogdan Marcu lăuda eforturile continue ale acestora de a menține demersurile pentru noi expediții pe Lună.
„China va fi un adversar mult mai redutabil decât au fost vreodată Rusia sau Uniunea Sovietică. E vorba despre accesul la resurse al viitoarelor generații, şi vorbesc de două-trei generații de la noi încolo. China devine o putere economică, de abia acum are plămânul de a investi şi a scoate tehnologie spațială. Nu sunt singurii. Indienii vin din urmă şi au şi ei un program spaţial destul de dezvoltat. Încurajează oamenii de știință să creeze tehnologie şi, în acelaşi timp, din cauza salariilor, din cauza scărilor economice, mult mai ieftină”, spunea Bogdan Marcu în cadrul dialogului de la Ateneu.
Dincolo de cunoaștere, în acest domeniu s-au implicat foarte mult jucători comerciali, dornici să scoată profit din… vid. Pentru că multe dintre proiectele NASA au fost sistate din lipsă de fonduri, s-a dorit atragerea unor noi investitori, unor noi oameni dornici să se implice activ în propunerea de proiecte viabile pentru noi expediții în spațiu. Bogdan Marcu face și el un salt în carieră în 2011, riscant după unii, după cum el însuși mărturisește, plecând la SpaceX, fondată de celebrul Elon Musk, în condiţiile în care, în acea perioadă, Rocketdyne era considerată „corporaţia de bază în domeniul rachetelor”. Deși au fost multe dăți în care munca a depășit limitele normale, Marcu mărturisește că tot a fost plăcut. Mai mult, consideră că lucrurile merg într-o direcție bună pe acest plan mai ales datorită pasiunii unor oameni ca Elon Musk, care dincolo de pasiunea sa pentru Marte, pe care vrea să ajungă personal și care nu știe când sau dacă se va materializa, din foarte multe motive obiective, investește continuu în proiecte de anvergură în domeniul spațial.
Marcu a spus că a fost fascinat de rachete de mic copil, avea 10 ani în momentul în care Neil Armstrong pășea pe lună. Dacă un imbold a fost acest episod istoric, cel de-al doilea, a fost o carte: „America în transmisie directă”, de Andrei Bacalu, reporter la acea vreme la Televiziunea Română. „Cartea aia a devenit ferfeniță. Era fascinantă pentru mine, pentru că îmbina mărturiile unui sejur de trei săptămâni în SUA, la toate centrele NASA care participau în cucerirea spațiului, cu impresiile lui personale despre San Francisco, despre Los Angeles. Capitolul despre LA, în cartea aia se numea «Nu vă dereglați mintea, realitatea are o defecțiune tehnică». Şi eu în Los Angeles am ajuns”.
Musk reprezintă un punct de cotitură în ceea ce privește explorările spațiale. NASA şi corporaţiile private, precum SpaceX-ul condus de Musk, îşi asumă riscuri în moduri cu totul şi cu totul diferite, însă totodată e nevoie și de asumarea unor riscuri și responsabilități speciale – mai precis a oamenilor care sunt și vor și duși în spațiu și a condițiilor în care se vor petrece astfel de expediții. De asemenea, statele implicate trebuie să aibă în vedere și siguranța oamenilor de pe pământ în condițiile în care experimentele pre-expediție sunt făcute aici. Printre alți vizionari ai viitoarelor explorări se numără, alături de Musk se numără și Jeff Bezos și Richard Branson. Până la misiunile umane pe Marte mai este drum lung, însă sunt multe proiecte interesante în lucru și cu siguranță vom ajunge acolo, este doar o chestiune de timp.
Ceea ce îl îngrijorează pe Bogdan Marcu este însă faptul că vom duce cu noi conflictele în spațiu, lupta pentru supremație, dorința de a-și însuși noi teritorii, iar colonizarea, dacă se va produse, va avea aceleași probleme pe care le-a avut și pe Pământ în anumite zone. Esența va fi aceeași, doar forma va diferi. Acum este momentul în care se încearcă prelevarea de probe pentru comerțul cu praf lunar, posibiltățile de a realiza turism spațial la scară mare (în prezent acest lucru se propune doar pentru persoane cu resurse financiare mult peste medie), dar și posibilitatea de a oferi internet în orice colț al Pământului prin amplasarea unor sateliți speciali. Este vorba, până la urmă, de politici concurențiale, de interese de natură comercială și militară, pe care unele state le mențin la cote maxime și pentru care vor face eforturile necesare creării confortului necesar astronauților care vor ajunge pe Marte.
În loc de final:
Poarta spre stele este deschisă, însă nu pentru toți.
BOGDAN MARCU este expert în propulsia rachetelor, cu o carieră de douăzeci de ani în industria aerospațială americană. Absolvent în 1984 al Institutului Politehnic din Bucureşti, Secţia Aeronave, emigrează în 1991 în SUA cu o bursă de doctorat în Aerospace Engineering la Universitatea Southern California din Los Angeles. În 1998 începe să lucreze la corporaţia Rocketdyne, la proiecte legate de motoare pentru navete spaţiale. Este autorul multor studii publicate de American Institute for Aeronautics and Astronautics (AIAA). Din 2011 lucrează pentru Space X, corporația miliardarului Elon Musk, unde proiectează turbinele motoarelor Merlin 1D si MVacD, care echipează rachetele Falcon 9 şi pe cele ale motoarelor prototip Raptor, care echipează racheta BFR destinată misiunilor spre Marte. În 2016 se reîntoarce la Rocketdyne, ca leader al grupului de dezvoltare a turbinelor, cu proiecte la noile motoare RS-25 pentru NASA Space Launch System (SLS). În paralel cu cariera ştiinţifică, desfăşoară o activitate publicistică, cu articole în Huffington Post. În 2011 publică romanul „Project Morphem“, un thriller ştiinţifico-politic, în pregătire pentru apariția în limba română.
