Aniversarea, de Bill Macllwraith

Aniversarea, de Bill Macllwraith
Regia: Mirela Stoian
Muzica: Adrian Daminescu
Interpreteaza: Mirela Stoian – mama, Iulian Ilinca – Henry, Cristina Pascalin Patrascu- Karen, Traian Maicanescu – Terry, Irina Draganescu – Shirley, Vlad Udrescu – Tom, Iulia Diana Samson

Scriu acum in calitate de lacoma consumatoare de spectacol de teatru, cu vechi state de serviciu si cu norocul de a fi fost contemporana cu mari nume ale scenei romanesti pe care am avut privilegiul sa le urmaresc evoluand in realizari memorabile. Am picat cate o lacrima de tristete la disparitia multor actori de neuitat ale teatrului nostru. Dar am si un sentiment de multumire sufleteasca si de confort intelectual ori de cate ori descopar tineri actori talentati, inteligenti artistic, muncitori si intreprinzatori intru a-si implini destinul chiar si in conditiile de astazi. Conditii care nu mi se par din multe puncte de vedere, mai vitrege decat cele de acum peste douazeci de ani. Acum isi pot alege repertoriul (bineinteles – rezolvand problemele privind drepturile de autor) fara a mai fii incorsetati de dogmele ideologice ale Epocii de Aur, acum isi pot injgheba propriile trupe, bazate pe prietenie si afinitate artistica, acum isi pot dezvolta talentele antreprenoriale… totul cumva ca in perioada interbelica.

Si publicul de orice varsta este apropiat acestor tineri in care descopera TALENTUL.

Si publicul care a asistat joi 7 octombrie 2010 in Blue Lagoon al JCC la avapremiera piesei Aniversarea a scriitorului Bill MacIlwraith (nascut in anul 1928 la Londra) a avut privilegiul sa descopere o trupa tanara, independenta, daruita cu talent si indrumata la superlativul profesionist de catre cunoscuta actrita Mirela Stoian (regizor, scenograf, producator, interpreta).

„Aniversarea” a fost publicata si produsa pentru prima data in anul 1966, pentru ca mai apoi, in anul 1968 regizorul Roy Ward Baker sa realizeze la 20th Century Fox filmul omonim in care au evoluat Bette Davis, Sheila Hancock, Jack Hedley, James Cossins, Christian Roberts.

Tematica piesei este oarecum atemporala, pentru ca inca din antichitate si pana in zilele noastre, profilul psihologic al mamei acaparatoare, dominatoare, malefice, machiavelice, crude, ariviste, a facut obiectul unor scrieri dramatice sau unor comedii spumoase. Si de fiecare data, filonul dramatic a fost adaptat momentului istoric si conjuncturilor socio-economice ale timpului.

Daca viziunea regizorala a lui Roy Ward Baker si creatia lui Bette Davies au apasat pe latura malefica, intunecata si puternic agresiva a mamei, ceea ce s-a incadrat perfect in atmosfera anilor 60 si s-a mulat pe personalitatea artistica a marei interprete, rezolvarea regizorala a Mirelei Stoian a devoalat inteligent un alt aspect al psihologiei mamei in interactiune cu celelalte personaje, construind o partitura tragico-comica invaluita intr-un ascutit umor critic social. Actorii isi dezvolta personajele si ni le prezinta pas cu pas, lucid si convingator: jalnicul, tragicul, comicul, lasitatea, lupta si speranta. Intunecarea secatuita de sentimente normale materne, dar si stralucirea vicioasa a rautatii, a egoismului si lacomiei exacerbate, virulenta manipulatorie a unui spirit profund amoral, sunt interpretate de Mirela Stoian cu o forta si un temperament inteligent canalizate si strunite.

Confruntarea personajelor feminine, pe de o parte Karen si Shirley (Cristina Pascalin Patrascu si Irina Draganescu), de cealalta parte Mama (Mirela Stoian) mocneste si erupe dureros si constituie nucleul clasic al conflictului soacra – nurori, un conflict in care tinerele leoaice oprimate lupta aprig aparandu-si si salvandu-si sanatatea celulei familale. Cele doua tinere actrite au avut o partitura grea si o pondere deosebita in economia confruntarii dramatice si s-au achitat cu talentul si profesionalismul unor „catane” cu vechi state de serviciu. In contrast cu personajele feminine puternice ale piesei, personajele „slabe”, cei trei fii ai Mamei, au avut de luptat cu o substanta dramatica mult mai subtila. Pentru ca ei sunt depozitarii unor istorii secrete si dureroase, in dulapul fiecaruia sunt bine dosite schelete ale familiei, iar Mama este aceea care le-a manipulat si le manipuleaza in continuare toate traumele, fricile, lasitatile si neputintele, transformandu-i in supusi sclavi psihotici. Iar cei trei interpreti Iulian Ilinca, Traian Maicanescu si Vlad Udrescu au reusit sa transmita credibil publicului substanta rolurilor lor, poate doar interpretul lui Tom sa mai aiba ceva de lucru la miscarea corporala si la inflexiunile vocii, asta asa, ca sa carcotesc nitel :).

Si iata cateva cuvinte ale Mirelei Stoian, dintr-un interviu acordat in luna august 2010 la Femina.ro despre Proiectul sau materializat in seara aceasta prin avanpremiera despre care v-am vorbit:   <Este un proiect de suflet, este un „proiect speranta” pentru ca ne-am pus cu totii sperantele in el. Am ales un text, este vorba de o comedie, una speciala, este un spectacol extrem de antrenant. Am avut norocul sa intalnesc niste actori tineri, foarte indarjiti, avem o regizoare mica de stat, dar mare la sfat si degraba varsatoare de sange (rade), care ne tine in frau cu o mana de fier. Avem ajutorul Centrului Cultural Evreiesc, lacas in care am fost si suntem gazduiti fara sa platim si in care tinem repetitiile de zi cu zi. >

Sper ca veti avea curiozitatea sa lecturati piesa, prefatata de cateva cuvinte ale autorului, la linkul de aici.

Premiera oficiala a acestui spectacol va avea loc (dupa ultimele informatii pe care le-am obtinut) la sfarsitul lunii octombrie 2010 la JCC – str. Popa Soare nr. 18. Nu pregetati, este un spectacol bun pentru iubitorii de teatru si un contact interesant cu o noua generatie talentata de actori.