Botticelli – Inferno (2016)
Regie: Ralph Loop
Când spun Botticelli, gândul îmi zboară imediat la “Nașterea lui Venus”, probabil cea mai faimoasă reprezentare a frumuseții feminine în pictură. Dar Sandro Botticelli nu a rămas în istorie numai pentru modul atât de impresionant în care a reușit să capteze puritatea aproape ireală a zeităților. Ceea ce l-a diferențiat de multitudinea de pictori dintr-un oraș plin de pictori, într-o vreme în care arta era la fiecare colț de stradă, a fost expunerea pe pânză a operei lui Dante Alighieri… Infernul.
Născut și crescut în Florența, orașul în care arta era la ea acasă, Sandro Filipepi după tată, și-a croit încet, dar sigur, drum către familia care putea să asigure un venit considerabil și un renume unui artist în Italia, anume, familia de Medici. În rândul familiilor cu renume se dăduse startul unei curse de colecționare de obiecte de artă cât mai prețioase și inedite. În 1480, Lorenzo de Medici îl contractează pe Botticelli pentru a realiza o ilustrare a Divinei Comedii a lui Dante Alighieri. Perioada în care s-a lucrat la această operă este încă sub semnul întrebării, fiind cuprinsă între 10 ani și restul vieții lui Botticelli, rămânând totuși neterminată.
Caietul, format din 92 de pagini cu schițele Divinei Comedii, a călătorit prin întreaga Europă după moartea artistului, abia la jumătatea secolului XX fiind achiziționat de Muzeul de la Berlin și pus în siguranță într-o cameră specială de prezervare. Datorită noilor tehnologii, specialiștii au reușit să scoată la iveală noi detalii legate de această operă, dar și despre viața lui Botticelli din timpul lucrului la Harta Infernului. Urme clare ale modificărilor făcute în timpul lucrului au rămas vizibile; diferențe subtile de nuanțe care indică lucrul pe o perioadă îndelungată au fost observate și chiar dacă aceste aspecte au răspuns unor întrebări pe care cercetătorii le aveau, au reușit să ridice semne de întrebare noi.
Documentarul Botticelli –Inferno nu este numai despre însăși pictura pe care Lorenzo de Medici a comandat-o, ci despre tot ce stă în spatele ei, schițele, gândurile, ceea ce Botticelli a înțeles din opera lui Dante și cum ceea ce el a pus pe pânză este diferit față de oricare altă lucrare de acest gen din acea vreme. Modul lui de a înțelege versurile a uimit și continuă să uimească omenirea. Oare a înțeles el mai mult decât toți ceilalți? Să fie acesta motivul pentru care schițele au rămas neterminate? Să fi lăsat mesaje ascunse în Harta Infernlui care așteaptă de mai bine de cinci secole să fie descoperite?
Documentarul Botticelli –Inferno poate fi urmărit în rețeaua Happy Cinema.
