Câteva știri din lumea filmului românesc (27 februarie – 5 martie 2017)

Când personalul devine politic și prezentul oglinda trecutului: Berlinale Forum Expanded revine la BIEFF 2017

Între 28 martie și 2 aprilie, în parteneriat cu Arsenal – Institute for Film and Video Art și cu sprijinul generos al Goethe-Institut, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF oferă publicului românesc rara oportunitate de a viziona câteva dintre cele mai provocatoare titluri din selecția prestigiosului Festival Internațional de Film de la Berlin, din secțiunea sa de avangardă: Berlinale Forum Expanded.

Programul tematic Nostalgia for the Future prezintă cel mai recent titlu semnat de celebrul regizor de film experimental Guy Maddin, alături de lucrări ale câtorva dintre cei mai interesanți artiști vizuali contemporani: Clemens von Wedemeyer, Larissa Sansour și Søren Lind. Analizând rolul subiectiv al cinema-ului în reprezentarea istoriei, aceștia investighează relația complexă a individului cu istoria, lupta personală contra fluxului colectiv al evenimentelor, dihotomia subiectiv versus obiectiv în construirea narațiunilor istorice și a identităților naționale, subminând cu consecvență dictonul conform căruia Istoria e mereu de partea învingătorilor.

Ce poate ieși când un Méliès al zilelor noastre e angajat să producă un making-of pentru un film de război cu mega-buget? O satiră deopotrivă savuroasă și neliniștitoare, dar mai ales sinceră în contradicțiile sale, Bring Me the Head of Tim Horton sondează adânc în inima întunecată a cinema-ului. Devenit artist „de comandă” pe platourile super-producției Hyena Road, Guy Maddin filmează behind-the-scenes în deșertul iordanian (care joacă rolul Afganistan-ului aflat sub ocupație talibană). Prin manipularea materialului filmat și meditațiile narate pe tema culturii pop și a violenței în cinema, ceea ce trebuia să fie un simplu material promoțional se transformă în subversiune artistică, combinând lupta in/eternă a ego-ului prins între artă și comercial, cu patriotismul gonflat și etica reprezentării.

Clemens von Wedemeyer propune o viziune lirică a unei metropole dintr-un viitor distopic, în care o comodificare centralizată a transformat tot ce există în valoare monetară: de la spații urbane și structuri sociale, până la memoria noastră colectivă. ESIOD 2015 urmărește călătoria protagonistei către inima acestei noi lumi – banca centrală care stochează toate datele, finanțele și amintirile societății – în încercarea de a-și accesa seiful virtual, pentru a călători înapoi în timp și a transmite un mesaj subversiv către prezent. La granița dintre real și virtual, corpul devine performativ, iar memoria colectivă și filmul însuși se dezintegrează într-un nor de pixeli, într-o distopie SF ce proiectează criza financiară și virtualizarea muncii și a capitalului într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Într-un twist temporal, In the Future They Ate From the Finest Porcelain, semnat de artista de origine palestiniană Larissa Sansour în colaborare cu regizorul danez Søren Lind, investighează importanța miturilor și a ficțiunii în construcția faptelor, a istoriei și a identităților naționale, într-un mix ingenios de live action și CGI, de arheologie, politică și science fiction. Filmul spune povestea unor așa-numiți teroriști narativi, care plantează artefacte arheologice spre a fi descoperite de generațiile viitoare. Acest grup de rezistență narativă influențează astfel parcursul istoriei, artefactele funcționând ulterior ca mărturii ale existenței unui popor fictiv. Implementarea propriului mit devine astfel o operațiune de intervenție politico-istorică, creând de facto o națiune.

Purtând titlul ediției de anul acesta a festivalul, programul competitiv You Are Another Me pune sub semnul întrebării noțiunea de frontieră, explorând în același timp alteritatea și limitele empatiei. Cum ne putem raporta la realitatea altei ființe umane? Putem oare ieși din bula interioară a propriilor minţi pentru a înțelege ceva ce nu am trăit noi înşine? Aceste întrebări au devenit tot mai presante în lumina conflictelor sociale şi a crizei umanitare recente. Greutăţile altora ajung până la noi sub formă de narațiuni care adesea reduc și înlocuiesc complexitatea vieţii, devenind inevitabil ficţiuni filtrate prin perspectiva noastră subiectivă, inerent părtinitoare și distantă. Abordând problema în mod direct, filmele din acest program, experimente audio-vizuale deopotrivă inovatoare și cu un puternic impact emoţional, dizolvă barierele din calea înțelegerii tragediei Celuilalt.

Imagini brute, filmate de la o fereastră, fotografii făcute în grabă și un voice-over reconstruit din note de jurnal creează imaginea copleșitoare a unui război la persoana întâi. Câștigător al Premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj acordat de Academia Europeană de Film, 9 Days – From My Window in Aleppo este un documentar cutremurător care contracarează viziunea romanțată asupra Războiului Civil din Siria, așa cum este el prezentat de presa occidentală. Fotograful sirian Issa Touma surprinde aici modul în care războiul devine parte din normalitatea vieții de zi cu zi; iar în timp ce focuri de armă asurzitoare se aud dinspre fereastră, arta devine singurul mecanism de supraviețuire posibil.

Nominalizat la premiile BAFTA și la premiile Academiei Europene de Film, Over, de Jörn Threlfall, adoptă o formulă simplă, dar de mare impact, de a privi poveștile celor ce caută în Europa un tărâm promis al salvării. Inspirat din fapte reale, scurtmetrajul implică activ spectatorii în descifrarea și re-constituirea unei morți misterioase povestite în ordine cronologică inversă. Înțelegerea succesiunii de evenimente nu oferă nimic din confortul rezolvării unui puzzle; în schimb, finalul șocant, aproape suprarealist, ne lasă cu întrebarea cum s-a putut întâmpla una ca asta?!, prea consternați pentru a îndrăzni să dăm un răspuns.

Din competiția Festivalului Internațional de Film de la Berlin vine la BIEFF Summer, un film care dezvăluie cât de limitate sunt posibilitățile fotografiilor de a spune poveștile pe care le consumăm. O plajă îngheţată în timp, ca într-un instantaneu: oamenii se bucură de soare, un copil îşi mănâncă înghețata, în timp ce tatăl îl fotografiază. Însă în cadru apare încă un personaj. Înaintând cu greu prin valuri, un grup de refugiați se îndreaptă către siguranța incertă a plajei, scăpați de la o moarte aproape sigură. Un mix inovativ de modelare 3D și filmare pe 16mm, filmul devine un comentariu politic inteligent despre criza umanitară contemporană. Regizorul Ronny Trocker va fi prezent la BIEFF cu sprijinul Delegației Valonia-Bruxelles și al Institutului Italian de Cultură.

Rănile trecutului, atât cele fizice cât și cele psihice, nu se lasă alinate cu ușurință. Acest subiect este focusul filmului Remains from the Desert, povestea tulburătoare a unui tânăr refugiat din Eritreea, capturat și torturat pentru bani. În ciuda cicatricilor care poartă amintirea ororii, peisajul impresionant al deşertului, scenă a teribilelor întâmplări, rămâne impasibil și nevătămat. În cele din urmă, filmul recunoaște inutilitatea încercărilor de a găsi o logică în activitatea lipsită de sens care e tortura. Singura consolare pare a fi ideea că memoria umană este la fel de fragilă precum corpul și că, puțin câte puțin, totul va fi uitat. Regizorul Sebastian Mez va fi și el prezent la proiecțiile din București, cu susținerea Goethe-Institut.

Cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti BIEFF are loc în perioada 28 martie – 2 aprilie 2017, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco.

Organizatori: Asociația Culturală Manekino, în parteneriat cu PRINTOR COM și Asociația Film Monitor

Câștigătorul Palme d’Or-ului Cannes 2016 și al BAFTA, anul acesta: I, Daniel Blake. Din #10martie în România

I, Daniel Blake (2016), cel mai recent film al regizorului Ken Loach, va ajunge pe ecranele noastre din 10 martie. Distribuit de Independența Film.

Anul acesta, pelicula a primit Premiul BAFTA pentru “Cel mai bun film britanic al anului”. De asemenea, Ken Loach a fost desemnat câștigătorul Palme d’Or la Cannes 2016. De-a lungul timpului, Independența Film a adus de la Cannes peste 10 filme premiate cu Palme d’Or.

Campania filmului în România este susținută de Active Watch, organizaţia de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public, de Europa FM, cinemagia.ro și Librăriile Cărturești.

Durata filmului: 1 h 40 min

Trailer subtitrat în limba română: Facebook link

Fotografii, aici (https://we.tl/EmhVmjPcfj), ©Joss Barratt_Sixteen Films

Cine este Daniel Blake?

Daniel Blake, un tâmplar din nord-estul Angliei trecut bine de prima, dar și de a doua tinerețe, are un atac de cord. El se trezește în situația ingrată de a avea nevoie, la doar 59 de ani, de asistență socială din partea statului. În timp ce se chinuie să învingă sistemul birocratic pentru a obține acest ajutor, o întâlnește pe Katie, care ar vrea să scape de la azilul pentru nefamiliști, dar pentru asta trebuie să accepte un apartament la sute de kilometri distanță. Filmul este o frumoasă poveste despre solidaritate și fraternitate.

Note mari pe toată linia

Pe lângă premiile prestigioase obținute, I, Daniel Blake este cotat cu impresionantul scor de 93% pe site-ul Rotten Tomatoes și cu nota 78 din 100 pe Metacritic. Pe IMDb, filmul are nota 8 din 10.

În weekend-ul premierei din UK, filmul a obținut încasări de 540.000 lire sterline, fiind cel mai de succes lungetraj al lui Ken Loach, depășind The Wind that Shakes the Barley (2006). În plus, dat fiind subiectul, filmul a stârnit dezbateri aprinse în Anglia.

La film, cu Jeremy Corbin și premierul Theresa May

Invitat la premiera din Londra, Jeremy Corbin, liderul Laburiștilor, a lăudat filmul pe pagina sa de Facebook. El a sfătuit-o public pe Theresa May, premierul englez, să meargă neapărat la cinema să vadă starea jalnică a sistemului de sănătate din UK.

Ultimul film de după ultimul film al lui Ken Loach

I, Daniel Blake poate fi considerat ”ultimul film de după ultimul film” al lui Ken Loach. În urmă cu câțiva ani, în timp ce lucrau la Jimmy’s Hall (2014), producătorul tradițional al lui Ken Loach anunța că acela ar fi ultimul film al regizorului britanic. Ulterior, se pare că s-a răzgândit și a mai făcut un “ultim film”, cu care a și primit Palme d’Or-ul și un BAFTA.

Ken Loach este autorul unei impresionante liste de filme care cuprinde: Kes (1969), Sweet Sixteen (2002), Looking for Eric (2009), The Wind That Shakes the Barley (2006), Ae Fond Kiss (2004), My Name Is Joe (1998), Route Irish (2010), The Angels’ Share (2011, Selecţia oficială, Cannes, 2012), Jimmy’s Hall / Salonul lui Jimmy (Competiţia Oficială Cannes 2014). Ultimele trei lungmetraje au fost distribuite în România de Independenţa Film.

Ken Loach s-a născut în Anglia şi acum are 80 de ani. A debutat în 1867 cu Poor Cow, iar în 1969 a realizat Kes, care a fost şi încă mai este considerat unul dintre cele mai bune filme britanice. De-a lungul timpului, Loach a regizat un număr impresionant de filme şi a primit un număr la fel de impresionant de premii.

***

I, Daniel Blake (2016) este distribuit în România de Independenţa Film, companie care de-a lungul timpului a adus pelicule precum: Snowden (r. Oliver Stone), Youth (r. Paolo Sorrentino) – Cel mai bun film european 2015, Dheepan (r. Jacques Audiard) – Palme d’Or 2015, Mommy (r. Xavier Dolan), Deux jours, une nuit (r. Fraţii Dardenne), La grande bellezza (r. Paolo Sorrentino), Nymphomaniac (r. Lars von Trier), La Vie d’Adèle (r. Abdellatif Kechiche), The Hunt (r. Thomas Vinterberg), Amour (r. Michael Haneke), Trainspotting (r. Danny Boyle), Amélie (r. Jean-Pierre Jeunet), Melancholia (r. Lars von Trier), Todo sobre mi madre (r. Pedro Almodóvar), In The Mood for Love (r. Wong Kar Wai), Vicky Cristina Barcelona (r. Woody Allen), Dogville (r. Lars von Trier) etc.

Religie vs. educație: „(M)ucenicul”, din 31 martie la cinema

Un film provocator despre fundamentalismul religios, (M)ucenicul/ The Student, în regia lui Kirill Serebrennikov, proiectat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, ajunge în cinematografele din România începând din 31 martie, distribuit de Transilvania Film. Trailer: http://bit.ly/2lSqm9b

Bazat pe controversata piesă de teatru Martyr, de Marius von Mayenburg, (M)ucenicul pune în discuție teme actuale fierbinți: fundamentalismul religios, identitatea sexuală, educația și felul în care societatea poate gestiona astfel de cazuri. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, inclusiv în Rusia, o țară în care Biserica Ortodoxă influențează puternic politicile statului.

Veniamin, un adolescent cuprins de o criză mistică, își confruntă mama, colegii și profesorii cu Biblia în mână. Au voie fetele să ia lecții de înot la școală în bikini? Chiar e nevoie de educație sexuală în clasă? Ar trebui studiată teoria evoluției la ora de științe? Adulții sunt copleșiți de certitudinile pe care tânărul le strigă invocând Scriptura. Nimeni, în afară de Elena, profesoara lui de biologie, nu-l va provoca pe propriul teren.

„Religia a mers mereu mână în mână cu suferința și trauma. La origine religia însemna iubire, dar asta nu mai funcționează în viețile noastre din contextul actual. Acum religia e doar sămânța unor neînțelegeri agresive între diverse națiuni. E subiect de terorism și separare”, declară Kirill Serebrennikov într-un interviu pentru No Film School.

După debutul în competiția Un Certain Regard la Cannes, unde a obținut Premiul François Chalais, acordat filmelor care promovează valorile jurnalismului, (M)ucenicul și-a continuat traseul în festivaluri, câștigând premiul pentru Cel mai bun compozitor (Ilya Demutsky) la European Film Awards și intrând în competiția Chicago IFF și a Munich IFF. Criticii îi remarcă pe Petr Skvortsov și Victoria Isakova în rolurile lui Veniamin și Elena, „două interpretări impresionante care monopolizează pe bună dreptate atenția spectatorului”, potrivit Screen Daily. Imaginea îi aparține directorului de imagine Vladislav Opelyants, un colaborator al celebrului regizor rus Nikita Mihalkov.

„Indiferent dacă ești credincios, ateu sau undeva între, (M)ucenicul te captivează cu totul și te pune pe gânduri”, scrie Filmlink. „E ca un coming of age de Lars Von Trier”.

Regizor de teatru, film și televiziune, Kirill Serebrennikov a câștigat numeroase premii în teatru, film și televiziune. (M)ucenicul este al patrulea său lungmetraj, după Playing the Victim (2006, Marele Premiu la Kinotavr Russian Open Film Festival și Rome Film Festival), Yury’s Day (Competiție Locarno IFF, 2008) și Betrayal (Competiție, Festivalul de la Veneția, 2012), filmul care i-a adus notorietatea internațională.

„Sunt împotriva oricărei forme de obscurantism, împotriva celor care-ți spun cum să gândești. Eu îmi pun mereu întrebări despre lume, despre univers, despre oamenii din jurul meu. Dar religia are doar răspunsuri. Arta înseamnă să pui întrebări”, spune Serebrennikov.

(M)ucenicul va fi distribuit în cinematografele din România din 31 martie, de Transilvania Film.

Aproape 300 de profesori și bibliotecari din țară au participat la sesiunile de formare CinEd. Încep proiecțiile

În perioada 21 ianuarie – 27 februarie Societatea Culturală NexT a organizat, în cadrul programului de educație cinematografică CinEd, 7 sesiuni de formare pentru profesorii și bibliotecarii din 6 orașe – București, Râmnicu Vâlcea, Iași, Târgoviște, Alexandria și Brașov. Aproape 300 de facilitatori educaționali au participat la formările coordonate de criticii de film Andrei Gorzo și Gabriela Filippi, familiarizându-se cu platforma online și materialele pedagogice puse la dispoziție prin intermediul programului.

Datorită interesului mare manifestat de participanți, dar și pentru o aprofundare a elementelor de educație cinematografică, în luna aprilie vor mai fi organizate două formări intensive, cu durată de o zi, în București și Brașov. Detaliile despre acestea vor fi anunțate în a doua parte a lunii martie.

Tot în luna martie, perioadă preferată de multe școli pentru Săptămâna Altfel, vor începe proiecțiile pentru elevi, în toate cele 6 orașe în care formările CinEd România au fost organizate anul acesta. Ele vor viza filmele din catalogul CinEd, care include în total 10 lungmetraje și 2 scurtmetraje, pentru elevi de toate vârstele.

Filmele destinate elevilor de gimnaziu sunt El espíritu de la colmena / Spiritul stupului (Víctor Erice, Spania, 1973), Uma Pedra no Bolso / Un sâmbure de îndoială (Joaquim Pinto, Portugalia, 1988), Shelter / Adăpost, (Dragomir Sholev, Bulgaria, 2010), Il Posto / Postul (Ermanno Olmi, Italia, 1961) și Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii (Cătălin Mitulescu, 2006).

Elevii de liceu se vor putea bucura de pelicule precum En construcción / În construcţie (José Luis Guerín, Spania, 2001), Pierrot Le Fou / Pierrot Nebunul (regia Jean-Luc Godard, Franța, 1965), O Sangue/ Sângele (Pedro Costa, Portugalia, 1989), Cea mai fericită fată din lume (Radu Jude, 2009) și L’intervallo  / Intervalul (Leonardo di Costanzo, Italia, 2012)

Varietatea de formate în care filmele sunt disponibile permite proiectarea acestora în spații diverse – de la cinematografe cu standarde profesioniste la spații cu echipament minimal, precum sala de clasă sau de bibliotecă. Astfel, programul facilitează accesul elevilor la o serie de producții europene multi-premiate în festivaluri internaționale, cu o valoare cinematografică autentică.

Catalogul CinEd reunește producții provenind din 7 țări europene (Franța, Portugalia, Spania, Italia, Bulgaria, Cehia şi România) și va fi îmbogățit cu filme noi în fiecare an.

În primul an de activitate CinEd, Societatea Culturală NexT a organizat proiecții pentru peste 1.300 de elevi de gimnaziu și liceu. Aceștia au descoperit diversitatea cinemaului european și s-au familiarizat cu filmul de artă și limbajul cinematografic

Pentru informații suplimentare despre activitățile CinEd dedicate profesorilor și elevilor de gimnaziu și liceu, ne puteţi scrie la: cined@nextproject.ro

Gangsteri cu stil și onoare: Retrospectiva Jean-Pierre Melville la TIFF 2017

Cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2 – 11 iunie 2017, Cluj-Napoca) îi dedică o amplă retrospectivă regizorului francez Jean-Pierre Melville, considerat precursorul Noului Val francez și cel care a scris un capitol irepetabil în istoria filmului de gen.

Cinefilii vor avea ocazia rară să se delecteze cu șase dintre operele maestrului francez, totodată șase dintre cele mai bune thrillere ale cinematografiei europene, în copii restaurate: Le Silence de la mer (1949), Bob le flambeur (1955), Léon Morin, prêtre (1961), Le Doulos (1962), L’armée des ombres (1969), Le Cercle Rouge (1970), alături de scurtmetrajul Vingt-quatre heures de la vie d’un clown (1946). Retrospectiva este organizată în parteneriat cu Institutul Francez.

Figură aparte a cinematografiei franceze, Jean-Pierre Melville (1917-1973; născut Grumbach, a împrumutat numele scriitorului său preferat, Herman Melville) a regizat 13 lungmetraje în 25 de ani, reușind să se distanțeze de mișcările cinematografice ale vremii și să-și impună un stil unic, influențat de cinema-ul american al anilor ’30. Maniera sa de lucru, inițial low-budget, întotdeauna lipsită de compromisuri, dar și folosirea îndrăzneață a filmărilor în locație – o raritate în anii ’50 -, i-au câștigat admirația regizorilor inițiatori ai Noului Val precum Jean-Luc Godard sau François Truffaut, cât și titlul de auteur desăvârșit al genului noir francez cu gangsteri din anii ‘50 și ’60. Filmele sale au influențat cineaști ca John Woo, Martin Scorsese, Michael Mann, Aki Kaurismaki și Quentin Tarantino.

Filmele sale întruchipează o lume pe cale de dispariție, a anti-eroului onorabil și a integrității morale. Tema recurentă în filmografia lui Melville nu este lumea subterană a mafiei și a asasinilor plătiți, ci loialitatea față de camarazi și respectul pentru un cod al onoarei nescris. Nu face excepție superbul debut Le Silence de la mer (1949), o adaptare după un roman care a circulat pe ascuns în timpul ocupației naziste în Franța. O familie de francezi este forțată să cazeze un tânăr locotenent german, cultivat, naiv și idealist, pe care aleg să-l trateze cu liniște totală, ca unică formă de sfidare și rezistență.

Apariția lui Bob le flambeur, în 1955, anunță și face posibilă apropierea Noului Val francez. Melville însuși numește filmul o comedie de moravuri, în care un escroc fermecător și cu stil, dar lipsit de noroc, plănuiește o ultimă lovitură – spargerea unui cazinou. Bob le flambeur este un thriller care s-a diferențiat de filmele vremii prin folosirea luminii naturale și a filmărilor în locație, un stil ce avea să fie adoptat cel mai vizibil de François Truffaut. Este filmul care l-a inspirat pe Jean-Luc Godard să facă À bout de souffle, unde Melville însuși are o apariție de neuitat: românul Parvulesco.

În cadrul Retrospectivei vor rula și Léon Morin, prêtre (1961) și Le Doulos (1962), ambele cu superstarul Jean-Paul Belmondo pe afiș. În primul, actorul oferă o prestație subtilă în rolul preotului dorit de femeile dintr-un sat francez, în timpul ocupației germane. Singura care îi atrage atenția este o văduvă atee (Emmanuelle Riva), a cărei relație cu preotul devine o confruntare cu Dumnezeu și cu propriile dorințe reprimate. În Le Doulos (1962), una dintre inspirațiile lui Tarantino pentru Reservoir Dogs, Belmondo este un gangster enigmatic și fermecător, în trench-ul și pălăria devenite iconice, care s-ar putea face vinovat (sau nu!) de turnarea lui Faugel, proaspăt eliberat din închisoare.

L’armée des ombres (1969), influențat puternic de perioada participării regizorului în Rezistența Franceză, este cel mai personal film al lui Melville. În roluri de luptători ai Rezistenței, Lino Ventura, Paul Meurisse, Jean-Pierre Cassel și Simone Signoret trebuie să-și confrunte propria idee despre onoare în lupta cu regimul nazist. Perceput de critica franceză ca un film ce-l glorifică pe Charles de Gaulle, această capodoperă a fost distribuită în Statele Unite abia în 2006.

În 1970, Melville lansează ceea ce mulți consideră a fi thriller-ul francez absolut, Le Cercle Rouge, care a adus laolaltă trei legende ale cinema-ului european și care a avut un număr remarcabil de patru milioane de spectatori în Franța. Un hoț expert (Alain Delon), un fugitiv faimos (Gian Maria Volontè) și un fost polițist alcoolic (Yves Montand) formează un trio improbabil care pune la cale un jaf aberant. Singurul care-i poate opri – comisarul Mattei, jucat de Andrè Bourvil într-un contre-emploi fascinant.

Singurul scurtmetraj din Retrospectivă, ineditul Vingt-quatre heures de la vie d’un clown (1946), cu faimoșii clovni Béby și Maïss, vedetele circului Medrano din Paris în rolurile principale, explorează universul intim al acestor artiști uitați ai epocii.

East Movies, în post-producție cu cel de-al doilea film din seria  documentarelor  culturale despre obiective de patrimoniu din România

„Ctitorii voievodale. Arhitectura Evului Mediu românesc”, un documentar al casei independente de producție East Movies, se află în etapa de post-producție, după ce echipa de realizatori a încheiat filmările în Bucovina și Muntenia.

Proiectul face parte dintr-un triptic de documentare culturale, început cu „Biserici de lemn din România” (2016), ce va continua cu „Poveștile bisericilor fortificate” (2018). „Ctitorii voievodale. Arhitectura Evului Mediu românesc” se va lansa la cinema în toamna acestui an.

Ctitoriile  voievodale sunt principalele monumente de arhitectură din perioada medievală, din spațiul cultural românesc extracarpatic. Deși au existat câteva cetăți (Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Cetatea Sucevei), acestea aveau mai mult rol strategic, dar nu erau centre urbane în jurul cărora să se dezvolte o viață și cultură urbane. Ctitoriile voievodale au fost printre puținele centre de cultură ale vremii.

Consumatori de film documentar și de călătorie, alături de iubitorii de artă, istorie, arhitectură şi identitate culturală românească, se vor bucura de imagini spectaculoase obținute în urma filmărilor cu drone ale unor biserici ce bifează o serie de recorduri: cea mai veche biserica din Moldova (Mănăstirea Bogdana, Rădăuți, 1365), Mănăstirea Voroneț – ctitorie a lui Ștefan cel Mare, construită – se pare – în 3 luni și 21 de zile, Mănăstirea Dragomirna, cea mai înaltă și cea mai strâmtă biserică întemeiată vreodată pe teritoriul nostru.

„Documentarul despre bisericile voievodale reprezintă un al doilea pas dintr-un proiect mai vast ce se concentrează pe construirea unei imagini culturale pozitive a României”, spune producătoarea filmului, Cristina Iordache.

„Demersul are atât valoare istorică, etnografică, culturală, cât şi artistică”, adaugă regizorul Kiki Vasilescu, aflat în prezent și în proces de dezvoltare a unui lungmetraj de ficțiune despre valorile democrației.

Declarația de intenție a echipei de realizatori continuă: „Documentarul își dorește să prezinte o parte din istoria ctitoriilor voievodale, specificul cultural și artistic ce a dus la apariția acestora, dar și impactul pe care îl au acestea în comunitatea lor – și potentialul turistic”.

Partenerii documentarului „Ctitorii voievodale. Arhitectura Evului Mediu românesc” sunt  Facultatea de Istorie, Universitatea București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Universitatea Națională de Arte București.

Proiectul este o producție East Movies (casă de producție independentă, cu sediul în București și Los Angeles, specializată în producții video).

Dezbateri aprinse și invitați fără frică la One World Romania

An de an, în cadrul Festivalului Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania organizăm după toate proiecțiile de film scurte discuții cu realizatorii filmelor sau experți în domeniile abordate de documentarele noastre. În 2017, 24 de regizori și producători străini și 6 regizori români vor fi alături de publicul #OWR10 în săptămâna 13-19 martie. Găsiți mai multe informații despre toți invitații acestei ediții aici.

Ca la fiecare ediție de One World Romania, organizăm și anul acesta, pe lângă proiecțiile din cinematografe, o serie de dezbateri pe diferite teme relevante pentru societatea românească și în strânsă legătură cu selecția de documentare. Toate aceste dezbateri vor avea loc în perioada 14-17 martie la Rezidența Scena9 (Str. I.L. Caragiale nr. 32) și pe 18 martie la Lente (Str. Dionisie Lupu nr. 78). 

Primul eveniment la cea de-a 10-a ediție a festivalului, intitulat „De 10 ani în Europa: pe val, la vale și înapoi” va avea loc marți, 14 martie de la ora 17:00.  Pornind de la un film realizat în contextul aderării țărilor est-europene la Uniunea Europeană, vă propunem o discuție despre bilanțul celor 10 ani de la aderarea României, dar și al celor 10 ani de One World Romania și felul în care s-a dezvoltat societatea noastră civilă în tot acest timp. La dezbaterea moderată de jurnalistul Ovidiu Nahoi vor participa Monika Štěpánová (director fondator One World Romania), Angela Cristea (șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România) și Elena Calistru (președinte Funky Citizens). (Citește mai mult).

Miercuri, 15 martie, începând cu ora 17:00 vă așteptăm la dezbaterea „Bolile sănătății”. Încercăm, cu ajutorul moderatorului Vlad Mixich și al invitaților săi – experți din sistemul medical, activiști, jurnaliști – să descriem simptomele îmbolnăvirii sistemului nostru de sănătate și să definim eventualele terapii. Dezbaterea însoțește secțiunea de filme cu același titlu, documentare care radiografiază sistemele medicale din alte colțuri ale lumii. (Citește mai mult)

Joi, 16 martie, tot la ora 17:00 vă invităm la discuția pe care am numit-o „Fără frică despre violența domestică”. Conform unor rapoarte bine documentate, una din patru femei din România a suferit violențe din partea partenerului și 6% dintre ele au fost victima unei agresiuni sexuale. În ciuda acestor cifre, violența domestică rămâne un fenomen despre care nu prea se vorbește. Încercăm să facem vizibil acest fenomen printr-o proiecție și o dezbatere pe această temă, cu ajutorul partenerilor noștri de la Fundația Sensiblu. Dezbaterea va fi moderată de Andreea Braga (centrul FILIA), iar printre invitați se numără președintele Tribunalului București, Laura Andrei. (Citește mai mult)

Vineri, 17 martie la ora 17:00 va avea loc dezbaterea intitulată „Coaliția fricii”. Discuția va avea ca punct de plecare petiția inițiată de Coaliția pentru Familie și frica celor trei milioane de semnatari de căsătorii și familii formate din parteneri de același sex. Mai mult decât atât, vom explora moduri specifice de acțiune socială pentru drepturile minorităților. (Citește mai mult)

Sâmbătă, 18 martie, la ora 10:00 vă așteptăm într-o altă locație – la Lente – pentru un „Legathon”. Legathon-ul e un maraton de luat la puricat cele mai frecvente cauze de drepturile omului care ajung în fața justiției, pentru a accesibiliza informațiile esențiale despre ele. O fac experți în domeniul drepturile omului pentru că știu că cetățeanul are nevoie de o interacțiune mai fină cu sistemul de justiție. Vino și tu să-i vezi la lucru și să interacționezi cu ei! (Citește mai mult)

Programul complet al festivalului este disponibil online, iar biletele se pot achiziționa de aici. Au mai rămas doar 11 zile până la festival!

Departe de tine / Far from here, din 31 martie în cinematografe

Coproducția româno-americană “Departe de tine / Far from here” se va lansa în cinematografele din România pe 31 martie.

Filmat atât în America, cât și în România, vorbit în engleză și română, filmul este regizat de James Pillion și îi are ca protagoniști pe actorul american Jonathan Ahmadi și pe actrița româncă Maria Dinulescu. În contrapunct cu personajul lui Jonathan Ahmadi îl regăsim pe Andi Vasluianu, în rolul unui om de afaceri din România. Din distribuția filmului mai fac parte: Maia Morgenstein, Gelu Nițu și Vasile Flutur, actor român stabilit la New York.

Filmul spune povestea lui Grant (Jonathan Ahmadi) și a Sofiei (Maria Dinulescu), un cuplu proaspăt căsătorit, ce dorește să-și formeze o familie. Schimbările din viața profesională a Sofiei îi fac să se mute din America la București, iar un an mai târziu relația lor ajunge în impas, bântuită de promisiunile făcute și nerespectate. Sofia este acum o ființă sigură pe ea și ambițioasă, iar Grant încearcă, fără succes, să-și scrie romanele. O tragedie lovește familia lui Grant, iar acesta trebuie să se întoarcă în America. Prinsă între carieră și povestea de dragoste pe care o trăiește, Sofia are de ales: pleacă împreună cu soțul ei pentru a-și construi o familie sau rămâne alături de șeful ei (Andi Vasluianu) pentru a-și dezvolta cariera în plină dezvoltare?

James Pillion este regizor, producător și fondatorul “Gyroscope Productions” – casa de producție de film cu sediul în Los Angeles. Născut și crescut în Australia, James are un masterat în film în cadrul prestigioasei New York Film Academy. El a produs și regizat mai multe scurt metraje și videoclipuri muzicale pentru artiști consacrați sau în devenire. “Departe de tine / Far from here” este primul film de lung metraj al lui James Pillion.

“Departe de tine / Far from here” este o producție Indie production (România) și Lunatic Films (Los Angeles, California). În România, filmul va fi lansat pe 31 martie de către Movie Production Entertainment.

Trailer: https://youtu.be/0xLyshwchEI

FB Page: /departedetinefilmul

iSerialul “Când mama nu-i acasă”, un produs de ficțiune experiment, are marea premieră luni, 13 martie, pe Happy Channel

Primul iSerial din România, “Când mama nu-i acasă”, producție ce se înscrie în noile trenduri internaționale, fiind filmată integral cu telefonul mobil, va avea marea premieră pe 13 martie, de la 19:45, pe Happy Channel. În fiecare zi, de luni până joi, de la 19:45 și de la 23:00, telespectatorii vor viziona câte un miniepisod de aproximativ 15 minute comerciale, iar duminica de la 19:00 la 20:00, vor vedea integral cele 4 episoade legate intr-un format clasic de televiziune.

iSerialul de la Happy Channel este un produs de ficțiune experiment, realizat de o echipă tânără, inovatoare și entuziastă, după un format nou, ce va avea o acoperire 360 grade: TV, Online și Social Media. În cadrul iSerialului “Când mama nu-i acasă”, o producție realizată de Ruxandra Ion, telespectatorii se vor întâlni cu mari actori, dar și  cu actori tineri și talentați, reprezentanți ai noii generații, din distribuție făcând parte: Carmen Tănase, Virginia Rogin, Ioana Ginghină, Cristina Ciobănașu (Criss), Vlad Gherman, Rapha Tudor, Mihai Cernea (Bubu), Andreas Petrescu, Silviu Mircescu, Tatiana Șelaru și Ada Dumitru.

iSerialul prezintă povestea Mirunei (Cristina Ciobănașu), a lui Victor (Vlad Gherman) și a lui Radu (Rapha Tudor), trei adolescenți care trăiesc o poveste de dragoste. Ghinionul este că fiecare iubește pe cine nu trebuie: Miruna pe Victor, Radu pe Miruna și Victor pe nimeni… pentru că Victor a pus lacăt sentimentelor din cauza unei întâmplări tragice pe care a trăit-o când avea 18 ani. Povestea începe când Miruna, Victor și Radu sunt într-o perioadă în care fiecare este nemulțumit de viața lui. Miruna și Radu au visuri comune, iar Victor e blazat și nu prea știe ce își dorește să facă în viață.

Emil (Andreas Petrescu) este tatăl Mirunei, un director de bancă foarte ocupat cu serviciul, care nu se implică în educația copiilor. Buni (Carmen Tănase) este bunica Mirunei, care vine tocmai de la Botoșani să stea cu nepoata ei, în Capitală.

Geanina (Ioana Ginghină) este mama lui Victor, o mamă singură, dornică să-și refacă viața sentimentală, iar Zorica (Virginia Rogin) este o ghicitoare cu har, care citește în palmă ca nimeni alta.

Miky Goga (Bubu) conduce o fabrică de vedete, are o viață complicată, trăiește intens și la maxim. Mirciulică (Silviu Mircescu) este o bomboană “dementă” de băiat, care frânge inimile celor care îl întâlnesc. Emma (Tatiana Șelaru) este o tânără determinată și atrăgătoare, care face orice pentru a-și atinge scopurile. Lora (Ada Dumitru) este chelneriță într-un bar. Îi place să fie admirată, iubită și întreținută.

iSerialul “Când mama nu-i acasă” aduce în fața publicului o poveste contemporană, cu întâmplări inspirate din realitatea de zi cu zi, fie că este vorba de relații între tineri, drame de familie sau căutarea fericirii și a unui drum în viață.

Timp de aproximativ 15 minute, de luni până joi, de la 19:45 și de la 23:00, publicul va urmări povești de viață, drame, bucurii și răsturnări de situații care îi vor ține cu sufletul la gură. Iar duminica de la 19:00 la 20:00, vor vedea integral cele 4 episoade legate intr-un format clasic de televiziune, pe Happy Channel.

Ce se întâmplă “Când mama nu-i acasă”, happy telespectatorii începând de luni, 13 martie, pe Happy Channel!